Curentul, aprilie 1928 (Anul 1, Nr. 82-107)
1928-04-01 / nr. 82
ÍE i 11111!! !.l IMI H1111 11! 11H1111111 n 1111111111 'i""iTTi'i 11 iTH'imi i' mTITT" e MAR VAN • • MLINIȘTEA DVS Liniștea Dvs este mai deplină când valorile Dvs sunt la adăpostul focului si furtului.» 0 Cassa de bani FICHET Va protejează contra acestor pericole. pipUCT 8 Plata ROSETTI 1,v.n. I bucurești 11111 si 1111111111111 si 11111111111111111111 CH.DUPRÉ Un inginer condamnat la trei ani Închisoare pentru ca și-a ucis cumnata BRAȘOV. Inginerul Papana a ademenit anul trecut pe cumnata sa Elena Lupan și ucis-o. Tribunalul Brașov a judecat er’l procesul inginerului Papana. In cursul desbaterilor s’a stabilit că înainte de a se fi căsătorit cu soția sa, inginerul Papana trăia în dragoste cu sor acesteia, Elena Lupan, pe care anul trecut a ucis-o. Nici după căsătoria lui, Elena Lupan nu-i dădea pace și-l maltrata cu iubirea ei. Inginerul Papana ducea însă o viață conjugală fericită și își vedea cu dragoste de cei doi copii. Elena Lupan îi cerea mereu să divorțeze de soția sa. In desnădejdea lui, inginerul Papan a hotărît să o ucidă. După desbateri îndelungate, tribunalul La condamnat pe inginerul Papana la trei ani închisoare și la ridicarea drepturilor civile pe timp de cinci ani. t |—_---OXO—------ Radio!!! aparate și piese detașate, lămpi și haut — perleur-uri, mai husie și mai eftine ca oriunde. Catalog gratuit la cerere RADIONEL B-dul I. C. Brătianu, 26 Telefon 205127 Știu. dxx r auri să scop^dafiL ir —\Fi x cart-úre^, iaft ___ ROMfIOANIIOhuimm TABLOURI Splendide pictate de maeștri români cu renumiie, găsiți maieftin ca oriunde cu prețuri ocazionale, la singura sursă, colecție bogată, vizibil zilnic numai între 2—4. II Duminica Sărbători toată ziua 13, Strada Turturele, 3 prin Labirint Tramvaiul electric 16, Stafia Tabacu Covoare persienei indigene se vinde în SALA OZART, Calea Victoriei 46, FRAȚII TAȘGIAfî III\CflSLT/\&lí)\Tf b. PI. ZISBKM fost asistent la clinicile chirurgicale și urologice din Berna și Zürich Chirurgie, Sifilis, Genito-urinare Tratamentul radical al blenoragiei acute și cronice la bărbați și femei, cu complicațiile ei la bășică, prostată, mitră, avarii, etc. Microscopie, Uretroscopîe, Cîstoscopîe Calea Călărași 44 Fel 364/68. Consult 1—3 ai 5—8 DURERILE DE CAP, DINȚI, REUMATISM ȘI GRIPA. SE VINDECA NUMAI CUI Antinevralgic D-1 NAND-NOSCD. Cereți numai cutia originală cu două bulineți cu semnătura doctorului. Se găsește de vânzare la farmacii și droguerii DEPOZIT FARMACIA N. POPOVICI CAL. RAHOVEI, 237. Telef. 362|01 0 gospodărie fără „RAX“ și „LUCIM“ este ca bucătăria îi ră sare Carol Zolmer DENTIST Laureat din Berlin Consult 9—1 și 3—? Str. Coltei 20 Doctoral P. Pavelescu Asistent universitar. Specialist de la Berlin și Vienna. Boalei de femei faceri, operațiuni. Electroterapie. S’a mutat în str. Olari 8. Consult. 4—6 p. m. Tel. 360/75. farmaciile le serviciu Azi 31 Martie 1928 Al. Alifanti, calea Griviței 217: 1. Lozinca, calea Griviței 104; V. Turinger , C. Lascăr, calea Victoriei 8, telefon 11/84; C. Roșu, calea Moșilor 45, telefon 46/21; G. Berbier, calea Moșilor 164, tel. 316/07; Farmacia Academiei (arend. H. Neuman), str. Academiei 2, telefon 36/50; Vasile Novian, str. 11 Iunie 49; Farmacia M. Vartolomeu, calea Dudești 93; A. B. Nicolescu, calea Șerban Vodă 147; I. Alexi, Sos. Ștefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. 13 Septembrie 2; Șt. Panea, calea Văcărești 223, telefon 20/86. Iur că nu au de respectat o tradiție, sunt cu atât mai ușor de ameliorat. Orașele într-adevăr vechi și mari, capitalele din familia Vienei și Parisului, se adaptează mult mai dificil condițiilor noi de viață. Pentru a construi, acolo este nevoie să dărâmi. Și a dărâma, înseamnă a distruge un tezaur istoric, o fizionomie caracteristică, o tradiție, și înseamnă să investești un capital încincit, înzecit, decât în construirea orașelor artificiale, după un plan trasat de mai înainte, ca orașele model din Anglia, din America, din Australia și din multe colonii africane și asiatice. Cum la noi, nucleul orașelor e prea puțin consistent și viața urbană e de origină relativ recentă, problema se simplifică. Rămâne mult mai mult de construit din nou dodii de dărâmat sau de adaptat din rechin condițiilor de viață noui. Numai de puțină chibzuință este nevoie, de puțină prevedere, de puțină educație, pentru ca totul să intre în ritmul vieții moderne. Rezistența nu o opune materia, zizidul, strada—ci numai opacitatea oamenilor,. Când aceasta va fi înfrânta, realizările nu se vor poticni de realități inexpugnabile, cum se întâmplă acolo unde cei mai îndrăzneți reformatori s’au isbit de tradiții și înfăptuiri milenare. E de altfel o față a problemei, pe care fără îndoială autorul tălmăcirii ne-o va prezintă în lucrarea făgăduită, dacă după decepțiile primului volum din biblioteca sa, nu se va opri aci. Să nădăjduim că tenacitatea și bunele intenții, vor birui. Cezar Petrescu _ Nouă modificare administrativă in iud. Iași IAȘT, 30. — Face senzație în toate cercurile o noua nedreptate făcută Iașului fără ca reprezentanții lui în parlament să fi aflat. După despărțirea județului Bălți de jurisdicția Curții de Apel din Iași, fapt relatat la timp s-a făcut o nouă rotunjire administrativă prin anexarea comunelor Pârliți și a câtorva sate din județul Bălți. După vechea lege comunală anexarea de comune se făcea prin consimțământul parlamentului. După noua lege modificările se fac numai prin avizul Consiliului administrativ superior. Acest aviz a fost obținut de 1r. ministru Inculeț fără ca Ieșeni să fi prins de veste, fără că parlamentarii ieșeni să fi aflat. Se vorbește de o întrunire de protestare a populației Iașului. -xox înlăturarea directorului Drogeanu PLOEȘTI. 30.— Comisiunea județeană, în ședința de astăzi și în urma gravelor acuzații aduse inginerului Drogeanu, directorul liniei Ploești-Văleni căruia i-a dat un vot de neîncredere a hotărît sub rezerva aprobării Ministerului de Interne ca conducerea administrativă a liniei să fie încredințat unui consiliu de administrație desemnat din sânul consiliului județean. Au fost desemnați în consiliu, care intră în funcțiune pe ziua de 1 Aprilie d-nii Petrescu, Radu Constantinescu, Hermesiu, Stoicovici, Vâlcovescu, col. Brașa și inginerul Popovici. • Administrator delegat a fost însărcinat de Radu Constantinescu. CURENTO> Bătălia dii Franța I ........... (Continuare din pag. I-a) ^ * rul socialist pana la cel al extremei drepte. v| ■ •* ‘ Programul luptătorilor de acum se reduce aproape la această chestie, — am zice personală să fie menținut sau nu guvernul Poincaré ? i E evident ca 'dacă viitoarea Cameră nu se va deosebi prea mult în harta grupărilor ei, de cea de azi, — și se pare ca așa va fi — guvernul acesta al uniunei naționale se va putea menține pentru îndeplinirea unei opere ce, după toate recunoașterile, e încă în desfășurare. Dem. Theodorescu -TOT Un polițist bătut grav aie un brutar BUZĂU. Unul din agenții poliției fiind trimis la brutarul Iani Anghelopol spre a-i pune în vedere să se prezinte la poliție spre a da unele relațiuni cu privire la o reclamațiune făcută în contra sa, fără nici un motiv, brutarul în chestiune a început să lovească cu putere pe agent. Agentul reclamând cazul parchetului local, numitul agresor a fost arestat și judecat după legea micului parchet. XOX ' Comisarul Răducanu a fost suspendat BUZĂU.— Am vorbit acum câteva zile în ziarul nostru despre cazul comisarului Răducanu din poliția locală. El executând o pedeapsă pentru mai multe fapte incorecte, continua de a fi comisar pe lângă poliția locală. Cazul fiind adus la cunoștința parchetului general s-a deschis o minuțioasă anchetă, astfel că în ultimul timp el a fost suspendat de către ministerul de interne. -xox in uinol incidental a de la Ethenée Palace Din partea d-lui George Shratt, primim următoarea Scrisoare, pe care o publicăm pentru lămurirea faptelor. Domnule Director. Citind astăzi, deoarece mă aflu la moșie, în Moldova, — scrisoarea, pe care d. dr. Vârnav a înserat-o în stimatul ijjg^ziar No. „.78 din 28 Martie 1928 sunt forțat să ies din rezerva ce totdeauna mi-am impus-o ca o regulă de trai și să dau unele explicațiuni pentru cei ce nu mă cunosc, și nu-l cunosc. Incidentul cu d-rul Vârnav s’a petrecut astfel : Convins, din arătările ziarelor, că d-rul Vârnav a jucat un rol urât în afacerea stupefiantelor, m-am simțit dator să iau măsuri cari sa pună capăt relatiunilor dintre d-sa și familia mea. D-sa a crezut nimerit să vină de două ori la mine, pentru a-mi da „unele” explicațiuni. In timpul ultimei convorbiri, pe care eu o urmam curtenitoare dar precisă atitudine, d-rul Vârnav a crezut că-și poate permite insulte. Față de această purtare am reacționat în singurul chip posibil, aplicându-i, în haliul hotelului Athénée Palace, o pereche de palme răsunătoare, pe cari le puteam multiplica, dar n’am vroit să abuzez, în această ocaziune, de o superioritate fizică incontestabilă. Numeroșii martori ai acestui fapt pot atesta ca acest domn, — și nu eu, — a căpătat lecția meritată. Am așteptat, în zadar, martorii d-rului Vârnav. Neprezentându-se în termenul prescris de legile onoarei, consider incidentul cu d-sa definitiv închis și nu voi mai răspunde la nici o altă scrisoare a d-sale. Iritarea d-rului Vârnav însă, probează că corecțiunea ce-i am dat l’a durut. Cu atât mai bine asupra acuzațiunei de dezertor ce mi se aduce de d-sa, am de spus numai următoarele : In urma bătăliilor din jurul Bucureștilor, am avut nefericirea, ca mulți alții, să cad prizonier. La terminarea campaniei, după regulile stabilite pentru foștii prizonieri, ne am prezentat autorităților militare competente, carcerarificându-mi situația și găsind-o în regulă, au dat curs propunerei de avansare făcută pentru mine în timpul campaniei, în urma cărui fapt am fost avansat la gradul de căpitan de rezervă. Primiți. Domnule Director, asigurarea stimei mele. GEORGE STRATT 28 Martie 1928. ----------xox--------- Hippism ALERGĂRILE DE AZI Favoriții noștri PR. TEI: Aluniș, Outarde, Romna. PR. CRANGAȘI: Bertand, Lolice, Ciocârlia. PR. LUNCA: Koupterer, Lubhier. PR. DUDEȘTI:Gr. Negropontes, Leatcă, Cobalc. PR. COCOIC : Gr. Ekserd&ian. r Purngwlcirr jGyWfjTTggiT CARNETUL ZILEI xox Academia Romană Comunicarea d-luí prof. Iorga Eri după amiază Academia Română a ținut ședință publică, la ordinea de zi fiind comunicarea d-lui profesor Iorga despre : „R&uapju mun apendam a suppident român, în secolul al 16-lea". D-sa înainte de a-și desvolta comunicarea, a Academiei noua sa „Istorie a Românilor” tradusă în italienește și apărată de puțin timp, într’o editura italiană. Intrând în comunicarea sa, d. Iorga spune că despre viața și pribegia lui loan Bogdan în Apus a mai publicat ceva în colecțiile Hurmuzachi, și , acte și documente”. Pretendent la tronul Moldovei Ion Bogdan, se pare că ar fi copilul lui Ștefăniță, și al ficei mareșalului Bakacsi. Nu a reușit însă să ocupe tronul Moldovei. Profesorul francez Charles Belmont, a găsit asupra vieții lui, în „calendarul hârtiilor de stat ale Franței” 2 acte privitoare și la evenimentele din principatele noastre de la sfârșitul secolului 16-lea:. o scrisoare a lui, sub numele de Bogdanovici, care se păstrează la Paris, en .„Biblioteque Nationale” , o alta a fiului său. Într’o scrisoare este redactată în latinește. Ea poartă data de 14 August 1857. Ion Bogdan arată intervențiile făcute pe lângă regele Poloniei și vizirilor de la poartă, pentru a-i acorda sprijinul lor. Ca un călător francez, Fontaine șiron, relatează regelui Franței, Henric al III-lea favorabil despre Bogdan. Henric al III-lea îl numește pe Bogdan cavaler al ordinului Sfântul Mihail. Il trimite cu un consilier al său la Constantinopol în 1591, pentru căpătarea tronului. Dar zadarnic. Dela 1591 nu se mai știe nimic despre el. Scrisoarea II-a nu privește pe acest petendent Bogdan, ci stările din Moldova în vremea lui Petru Cercel. Srisoarea oferă multe neadevăruri. Acest document nu interesează însă prin relatările lui, după care reese că Petru Cercel — domnul cult și pribeag — cunoștea bine țara lui , că era împotriva unei legături cu Turcii, care se infiltraseră în mod uzurpator în țările românești. Au început de concepție națională la domnii noștri. Deasemenea și legătura de larg interes între francezi și români, la sfârșitul secolului al 36-lea. D. ZAH. Situația morală și materială a muncitorilor din industriie metalurgice și extractive Rareori o carte a venit mai în timp ca lucrarea d-lui Radu I. Capriel, — cu titlul de mai sus, — rareori lucrare a folosit mai îndemnnatec statisticile și datele oficiale asupra stării muncitorilor din România de la 1919 până la 1927. În numai 125 de pagini, autorul a reușit să condenseze tot esențialul asupra condițiunii uneia din cele mai însemnate categorii de muncitori ai Țării noastre, — cei din industria extractivă și din metalurgie, — care se știe că este adevărata coloană vertebrală a industriei unui popor. Persecuțiunile și bănuelile nejustificate ale Statului, — spune cu drept cuvânt în primul său capitol d. Capriel,—un sabotaj sistematic, până astăzi, orice organizare muncitorească în România, și aceasta mai cu deosebire printre muncitorii industriilor analizate în această lucrarea specială. Mai mult încă , nu există nici o proporție între salarii și valoarea reală a leului: în general, salariul este inferior valorii muncii depuse, legile economice având aerul că sunt cu totul inexistente la noi. Nimic nu este statornicit , principalele revendicări muncitorești abea sunt consacrate prin rare convențiuni colective de muncă, ele neprevazând mci nimic pentru înălțarea sufletească a salariaților. Capitolul III, cel mai interesant, arată perfect caracterul sui-generis al lock-out-urilor de la noi din țară, sensul general al grevelor din metalurgie, și cercetează cu acuitate con de RADU Í. CAPRIEL flictele latente și cauzele șomajului. Și, ca și în capitolele precedente, un bogat material documentar, alcătuit din tablouri sinoptice admirabil întocmite, ilustrează susținerile niste ale autorului, prin reproducerea cronologică și alfabetică a întreprinderilor în cari au avut loc greve la noi în țară cu indicațiunea localității uzinei, a datei de declarațiune a grevei, și cu mențiunea cauzelor principale ale conflictului, precum și modul în care el a fost aplanat. In încheiere, autorul arată ineficacitatea grevei, ca mijloc de revendicare socială, și susține cu mult talent și însuflețire necesitatea reglementării muncii, prin sistemul deja încercat al arbitragiului obligator. Legislaudunea noastră viitoare, conchide d. Radu I. Capriel, va trebui să îndemne la grupări industriale mici, dar fără a lovi în cele mari. Sindicalismul trebue, de asemenea, încurajat, încetându-se cu sistemul provocărilor umilitoare Tarifurile uniforme pentru lucratori, salariile cu premii și primă de lucru, înființarea unui institut de organizațiune științifică a muncii, sunt numai câteva din suggestiunile pline de chibzuință pe care autorul le enumără, în vederea îmbunătățirii situațiunii lucrătorilor, într’o încheiere în care sunt analizate cu pricepere și mijloacele de regenerare a producției naționale, de a cărei înflorire sunt legate, desigur, și belșugul și prosperitatea muncitorului. r Moda de primăvară Știm cu toții că mijloacele de propagandă ale Franței, sunt: lteratura, moda și gastronomia. America luptă și ea acum ca prin modă să-și câștige cât mai mulți prieteni. La un moment dat, rochiile sport, care erau o creație americană, reușiseră atât de mult, încât și rochiilor de seară li se impusese linia aceasta. Parisul însă nu vrea să-și piardă supremația, mai ales în materie de modă feminină. Și reușește. Modelele lansate acum în primăvară o dovedesc. Talia ridicată aproape la nivelul ei — lungește silueta dându-i mai multă suplețe. Linia rochiilor dovedește mult rafinament. In lungime și micile amănunte de garnituri, găsim fantezie, capriciu și spirit. Culoarea stofelor, a mătăsurilor și muselinurilor, — foarte moderne în vara aceasta — sunt deschise. Tonurile de bleu, alb, beige sau gris, au nuanțe vagi, neprecise, dându-le o înfățișare tinerească și poetică. De mult nu a reușit o modă să aibă un aspect mai artistic, ca în anul acesta, o spun dările de seamă ale caselor mari pariziene, și am putut să ne convingem din modelele ce ne-a arătat Simona Deliéire. Pentru zilele încă friguroase și mohorâte, casele de modă franțuzești recomandă și haina de piele căptușita cu stofă subțire de lână. Pielea maron, se întrebuințează numai la hainele de automobil — bărbătești, pentru ale noastre — verdele și albastrul, sunt culorile la modă. Bucureștencele însă se pare că preferă mantoul de stofă. Haina de piele e purtată de cucoane mai mult în Transilvania și Bucovina, unde moda austriacă mai domină. In afară de mantourile de Kaska și Bouiranic, pe care vitrinele magazinelor de pe calea Victoriei și Lipscani le-au banalizat, se vor purta în primăvara aceasta mai mul costumele tailleurs, și ca noutate, redingota, linia rămânând pură — aproape clasică, fără ca să renunțe la caracterul femenin. Garniturile întrebuințate sunt: galopul, surtașul și picturile. Tailleurul de formă clasică se brodează cu șiret de mătase, ca la smokingurile bărbătești. In concluzie, putem spune că moda femenină a renunțat definitiv la alura bărbătească și care fusese oarecum o sugestie americana, împotriva acestei masculinizări a aspectului femeii, s-a dus o campanie cu rezultate de reușită. Atât îmbrăcămintea cât și coafura au renunțat la «garconism». SIXTINE AVRIL Conferințele lui prof. N. Iorga D. prof. N. Iorga va ține la Teatrul Național, în ciclul organizat de Ateneul «N. Iorga», 4 conferințe despre : O țară latină necunoscută—Portugalia. Prima conferință va avea loc Luni 2 Aprilie, orele 6 d. a.. A doua conferință Miercuri 4 Aprilie, orele 6 d. a. A treia conferință Vineri, orele 6 d. a., și ultima Duminică 8 Aprile, ort de 10 dim. Biletele se găsesc la agenția Jean Feder. Studenții au intrarea finară. TEATRALE Diseară, Sâmbătă, turneul Robbie- Alexandre va juca La Parissienne de Henry Becque. Spectacolul va începe cu delicioasa comedie a lui Tristan Bernard, L'am glais tel quon parle, Mâine, Duminică, matineu, Si je voulais de Geraldy și Spitzer; seara, după cererea generală, sa va juca Le demi-monde celebra piesă a lui Dumas-fiul. Această lucrare se va juca în costumele Comediei franceze. Toaletele d-nei Bobine sunt efectuate după stampele timpului (anul 1850) reprezentând pe împărăteasa Eugenia. Luni, Le tombeau sous Varo de triumplie. Biletele la agenția „Comedia”, pasagiul imobiliara 5/6 și la cassa teatrului Eforia. CEAI DANSANT In Saloanele Athénée Palace va avea loc Sâmbătă 51 Martie între orele 4 luni. și 7 jun. un Ceaiu Dansant dat de Asociația Sportivă Politechnică, a absolvenților și elevilor școalei Politechnice din București (A. S. P.) în cinstea membrilor săi cari au reprezentat România la Olympiada de la St. Moritz. Intrarea cu invitații. Diseară, Sâmbătă, la Eforie Robinnc-Aiexandre „i’asicgials tal cgu’o^ ta pasta«un act de Tristan Bernard m PARiSIENME Trei acte de Henry Becque MAINE, DUMINICA MATINEU SI IE VOULAIS... Trei acte de Geraldy și Spitze* Seara, după cererea generală I LE DENISI4QNDE Cinci acte de Dumas fiul Biletele la „Comedia” pas. Imobiliara, și la cassa teatrului Efpria. Turneul C onfer TNTF Sâmbătă 31 cu ora 6,30 d. n. d. profesor Nic. Popescu, va ține o conferință despre Legăturile dintre biserica sârbă și română, a XVI din ciclul «Iugoslavia și Bulgaria» organizat de Institutul «Sud-Est European» iu amfiteatrul «Al. Odobescu» (Facultatea de litere). Intrarea liberă. D. dr. G. Severeanu va ține Duminică 1 Aprilie 1928, ora 9 seara în amfiteatrul «Fundatitinei Carol» o confeririiS asupra «Bogățiilor Geto-Dace». Această conferință este făcuta în beneficiul studenților în antichități clasice.# Sâmbătă 31. Martie a, c„ om 6 p. m. va avea loc în aula Academiei de înalte studii comeriiale și Industriale din Piața Romană, conferința d-lui ing. C. Orghidan, care va vorbi despre : «Politica mondială a fierului și ciuitele protecțiunea industriei noastre metalurgice» Această conferință face pare din ciclul de conferințe organizat de Institutul Economic românesc. Intrarea liberă. * Duminică 1 Aprilie a. c„ ora 11 dimineața, d. profesor universitar Tudor Vianuu, va conferenția la Bacău despre : «fuminescu ca poet și gânditor» învițat fiind de cercul studențesc Bacău. In aceeași zi, la ora 9 seara, va conferenția la Ateneul cultural din Piatra-N., despre Ibsen. Spectacolele zilei Azi 31 Martie 1928 OPERA ROMANA. — „Bori, Godunov”. TEATRUL NAȚIONAL (matineu). — „Meșterul Manole” cu d-nele A. Buzescu, M. Zimniceanu și d-nii C. Nottara, G. Storm, Srănescu, Duțulescu, Săvulescu. Romano. (Seara). „Omul cu mârțoaga”, cu d-nele Tanți Bogdan, P. Cluceru și d-nii Calboreanu, Ciprian Duțulescu, Mărculescu. TEATRUL REGINA MARIA (matineu și seara). — „Volpone” cu d-nele C. Elvass, Corina Barnn și d-nii V. Maximilian, Fintî Groner, Delvedho, Enescu, Iliescu. TEATRUL EFORIEI. — Ansamblul Comediei Franceze : „La Parisienne”. TEATRUL MIC. — .„Mitică Popescu”, cu d-nele Tantzi Catava-Barozzi, Tina Radu și d-nii Mișu Fotino, L. Lefter, Channel, Sideny. CINEMA CAPITOL. — ,Ion Juan”. 1 I CINEMA LIPSCANI. - „Don Juan”. 1 CINEMA SELECT. _ „Carnea diabolică”. 11 CINEMA SCALA. — „Fata din popor”. 1 v CINEMA BOULEVARD PALACE. — „Cobra” cu Rudolf Valentin ®, <63