Inainte, septembrie 1949 (Anul 6, nr. 1444-1469)
1949-09-01 / nr. 1444
>,TINT W. Când a luat ființă, sindicatul extile și îmbrăcăminte din Craiva a început să ducă munca cu zia 200 muncitori ce se înscriaeră. Prin activitatea dusă zi e zi împotriva patronilor exloatatori, sindicatul a reușit ca u an mai târziu în 1945, să fie un număr de 500 membri trei comitete de întreprindere, ar abia câteva luni mai târziu indicatul a început să progreze cu adevărat, atunci când autut avea un comitet sindical urmat din tovarăși ridicați șitașați luptei clasei muncitoare. O primă măsură luată de 6Înicat a fost aceea de a duce frncă de lămurire in rândurile numitorilor croitori din micile teliere particulare de a-i face s înțeleagă că locul lor este lături de tovarășii lor de breslă acolo în sindicart, acolo unde trebue să lupte împotriva xploatării capitaliste. Muncitori din micile ateliere și-au dat sama de acest lucru și s’au vmuns în sindicat cu toți ajunând la un număr de 830 sindcaliști cotizanți. Odată înfăptuit marele act alaționalizării, principalele mijlace de producție au fost smuls din mâinile capitaliștilor. Atunci sindicatul s’a desvoltat și ajuns la un număr de 1200 membri ca astăzi el să se ridice la 1600. Un resort cu o activitate bogată in cadrul sindicatului, fost resortul cultural care ducându-și munca cu seriozitate a isbutit să imprime muncitorilor voința de a-și ridica necontenit nivelul politic, ideologic și cultural. Astfel resortul s-a îngrijit ca în fiecare întreprindere să existe bibliotecă de unde muncitorii să ia cărți pe care citindu-le să-și poată ridica nivelul cultural și politic, să-și poată desvolta conștiința de clasă, datorită cunoașterii ideologiei marxist-leniniste. Tot acest resort s’a Îngrijit de formarea unui cor și a unei echipe de dansuri populare care au luat parte la toate meetingurile din oraș și județ. Un alt resort care s’a ocupat foarte mult de misiunea sa, a fost resortul economic, care a urmărit îndeaproape producția, inițiind întreceri socialiste în întreprinderile respective. Astfel resortul economic al sindicatului Textile și îmbrăcăminte s-a ocupat intens în ultimul timp, de întrecerile socialiste dintre „Postăvăria Română” din București și fabrica de prestav „Oltenia” din Craiova, în care întrecere, „Oltenia” a fost învingătoare. In prezent, sindicatul se străduește să organizeze cât mai bine întrecerea socialistă de la „Oltenia”, care este angrenată în întreceri cu „Munca Textilă” din București. Și activitatea care se duce îin cadrul acestei întreceri se vede că este coordonată și bine organizată tocmai datorită interesului ce-i vădește sindicatul Textile și îmbrăcăminte. Din munca acestui sindicat ar trebui lichidate câteva lipsuri, și anume lipsa de activitate ce domnește în sânul resoartelor de asigurări sociale și sportiv. Prin activizarea acestora, sindicatul va putea duce și în viitor o muncă rodnică și va ști să se facă simțit de muncitori ca un organism viu care îi îndeamnă și mobilizează la lupta pentru plan, la luptă pentru construirea socialismului. La cinci ani de activitate sindicală* In decurs de cinci ani, sindicatul Textile și îmbrăcăminte din Craiova dus în rândul muncitorilor o temeinică muncă organizatorică și culturală Salariații din sindicatul comerț și cooperațieunt hotărîți să lupte Cu îndârjire pentru îmbunătățirea vieții celor ce muncesc și pentru lărgirea sectorului comercial de Stat Când s’a înființat în 1944 pinieatul funcționarilor particulari - acum sindicatul salariaților in comerț și cooperative — număra deabia câteva zeci de membri. Odată cu fiecare victore a clasei muncitoare asupra spitalismului, numărul de viermi creștea necontenit, ei deveind pe zi ce trece mai contienți de necesitatea luptei de rasă ce trebue s-o ducă pentru -și creia o viață mai fericită. Din prima zi a refacerii sinicatului, s-a început o ascuțită îotă cu patronii pentru câștigaea revendicărilor necesare îmbnătățirii condițiilor de trai al alariaților. Se lăsau greu patron să semneze contractele coletive în care erau stipulate ore egalate de serviciu, înființări economate, aprovizionări cu emne și mărirea salariilor. Grea fost această luptă. Se mai găeau în rândurile sindicaliștilor , diferite cozi de topor care tacuzau cu patronii punând greutăți în obținerea revendicărilor erite. Deasemeni încetarea empilicității unor salariați nemuriți cu patronii lor specuanți a fost una din sarcinilemportante ale sindicatelor, dar in cauza slabei pregătiri ideoogice a membrilor, această sarină nu a fost îndeplinită deat prin înființarea sectorului ocialist, adică înființarea magaznelor de Stat și a înființării operativelor. Odată cu încearea speculei de mărfuri, s-a esvoltat și o nouă atitudine ață de muncă a salariaților comerciali. O avalanșă de cereri pentru trecerea din sectorul paricular în sectorul socialist a inadat sindicatul și datorită proucției sporită de mărfuri, acasta a dat posibilitate deschiderii de noui unități comerciale , Stat în care au fost angaați mii de vânzători și funcionari. Din cei 2100 membrii sindicatului, au mai rămas în ectorul comercial particular alia 180. Grija pentru bunul obștesc, stinirea prețurilor și servirea anțtiincioasă a oamenilor marii, iată obiectivele întrecerilor socialiste organizate de sindicat între salariații comerciali și cei din cooperativă. Activitatea culturală a sindicatului de la început a fost slabă și lipsită de convingere. Abia în 1946, cu sprijinul Partidului, au fost organizate corul și echipa artistică, care a dus o bogată activitate culturală atât în întreprinderile industriale din oraș cât și în rândul țăranilor muncitori din județ. Trecerea comerțului în sectorul socialist a contribuit în mare măsură la ridicarea nivelului ideologic și cultural, la o mai ridicată conștiință de clasă a sindicaliștilor, prin prelucrarea regulată a articolelor de fond din îcânteia” și prin prezența permanentă în mijlocul lor a membrilor de Partid, care sunt îndrumătorii și sprijinitorii celorlalți. Astfel a fost posibil ca deja complicitatea cu patronul speculant, salariatul să-și desvolte conștiința și să treacă la întreceri socialiste pentru îndeplinirea planului de muncă. Sindicatul salariaților din comerț și cooperație a mai dus și o rodnică activitate pentru desvoltarea sportului de massă în sânul membrilor săi. Astfel la competițiunile sportive cele mai apropiate, CTM și Cupa 23 August, s-a putut vedea o participare masivă, ceea ce a dovedit că munca sindicatului în această privință a fost rodnică. Cu experiența celor cinci ani de muncă sindicală, salariații sindicatului din comerț și cooperație, întâmpină ziua de 1 Septembrie cu angajamentul de a munci necontenit pentru îmbunătățirea condițiilor de viață a celor ce muncesc, îndeplinind și depășind chiar, Planul de Stat pe 1949, pentru lărgirea sectorului socialist în comerț. Colectiva profesoarelor și profesorilor din școlile profesionale craiovene sau străduit să dea elemente bine pregătite operei de construire a socialismului în R. P. R. Profesorii și profesoarele de la școlile profesionale de băeți și fete din Craiova odată încadrați în mișcarea sindicală, au înțeles să ducă o rodnică muncă pentru a-și duce la bun sfârșit sarcinile încredințate. Ei au muncit cu temeinice pentru a face din elevii și elevele cursurilor profesionale, adevărați tehnicieni specializați în diferite ramuri de producție, care să fie folositori Republicei noastre Populare în mersul ei spre socialism. Una din preocupările de seamă a fost aceea a educării ucenicilor și ucenicelor într’un spirit de disciplină liber consimțită, într’un spirit de temeinică învățătură. Pentru ridicarea nivelului cultural al tinerelor vlăstare muncitorești, colectivul profesoral a dus pe linie sindicală o acțiune de culturalizare a acestora. Și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și de învățătură al elevilor, s-a dus o muncă rodnică, astfel încât ei au ajuns să-și aibe hrana și îmbrăcămintea îmbunătățită și asigurată, să se bucure de tot confortul necesar, să se bucure de binefacerile sportului în aer liber, să crească sănătoși și voinici pentru a fi folositori Patriei lor. Deasemeni comitetele sindicale ale școlilor s-au îngrijit de alcătuirea gazetelor de perete, la scrierea cărora au fost antrenați atât sindicaliștii cât și elevii. La cinci ani de la reorganizarea mișcării sindicale din România, profesorii și profesoarele de la școlile profesionale, încadrați în sindicatul de învățământ, își reafirmă dorința de a munci cu și mai mare hotărîre pentru a da oameni folositori atât din punct de vedere moral cât și fizic operei de construire a socialismului în Patria noastră dragă. AURELIA POPESCU Coresp. Sindicatul P.T.T. Craiova a devenit o forță vie în lupta salariaților pentru o viață mai buna De la înființarea Sindicatului salariaților PTT, din Craiova membrii acestuia au luat parte cu elan la toate actele revoluționare săvârșite de clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei, începând cu reforma agrară. După actul măreț al naționalizării principalelor mijloace de producție, când fosta societate de telefoane SART, a fost smulsă din mâinile capitaliștilor și unificată cu Poșta formând administrația de Poștă și Telecomunicații, sindicatul s-a întărit simțitor prin venirea noulor tovarăși înarmați cu experiența luptei de clasă. Sindicatul PTT, a dus și duce o intensă muncă pentru ridicarea nivelului cultural al sindicaliștilor prin înființarea de școli de cadre, școli profesionale, prin biblioteci ambulante și gazete de perete, prin organizarea citirii ziarelor în colectiv și conferințe educative popularizând realizările Uniunii Sovietice și țărilor cu democrație populară. Și pentru alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare a dus sindicatul PTT, din Craiova o activitate bogată. Astfel în afară de echipele culturale trimise de fiecare dată în județ, sindicatul a mai trimis în sprijinul direct al țărănimii muncitoare echipe de reparat unelte, care s-au întors de la sate purtând dragostea înflăcărată a țărănimii muncitoare pentru clasa muncitoare în lupta comună pentru desființarea exploatării și pentru construirea socialismului în țara noastră. Sindicatul P.T.T., a știut să ducă o rodnică muncă în rândul personalului, antrenându-l la întreceri socialiste pentru depășirea planurilor lunare, de muncă, astfel încât s’au văzut rezultate frumoase, înregistrându-se depășiri cu sută la sută a normelor de muncă fixate. Pentru sănătatea sindicaliștilor, resortul de asigurări sociale cu sprijinul organizației de Partid și organelor administrative, a trimis în concedii recreative, la case de odihnă, stațiuni climaterice și balneare pe saariaji, iar pe copiii acestora în colpnii de vară. Sindicatul PTT, a întețit lupta de clasă prin demascarea și înlăturarea tuturor elementelor afaceriste și corupte rămase de pe timpurile burghezo-moșierilor. Cazul fostului diriginte de la Afumați, Tomescu Constantin care a defraudat instituția fiind îin legătură cu chiaburii satului și care a fost demascat, vorbește de la sine de vigilența revoluționară a oamenilor muncii dela PTT. Toate aceste frumoase rezultate se datoresc faptului că sindicatul a știut să se folosească de îndrumările și sprijinul Partidului, astfel încât el a devenit acum o forță vie în lupta tuturor salariaților pentru o viață mai bună. PARENTREER LUDMILA Coresp. 1 Septembrie 1944—1 Septembrie 1949 (urmare din pag. I-a) al clasei muncitoare. Sindicatele noastre sprijină efectiv Comitetele Provizorii ale Sfaturilor Populare, organe ale puterii locale de Stat în lupta pentru consolidarea democrației populare, pentru trecerea cu un ceas mai devreme la societatea socialistă. Sindicatele din Craiova, mobilizate de către Județeană PMR Dolj, în cinstea zilei de 23 August, au dat o bătălie puternică pentru îndeplinirea programului pe luna August până la data de 23, întrecerea socialistă, ce a cuprins pe oamenii muncii din orașul și județul nostru, a dovedit că conștiința de clasă a oamenilor muncii e ridicată, iar rezultatele pozitive ale acestei întreceri au dovedit încă odată elanul cu care ei răspund la chemarea Partidului, mobilizați de către sindicate. In lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, sindicatele de salariați agricoli, conduse de către Partid, stau în fruntea muncii de lămurire a țăranilor săraci și mijlocași pentru întărirea alianței între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, în sprijinul ridicării nivelului de trai al oamenilor muncii dela sate. Făcând bilanțul activității sindicale în acești cinci ani, reese clar că sindicatele noastre, în marea lor majoritate, strâns unite în Confederația Generală a Muncii, conduse de către Partidul Muncitoresc Român, și încadrate în Federația Sindicală Mondială, constituesc un detașament puternic în lupta tuturor oamenilor muncii împotriva asupririi și exploatării, pentru un trai mai bun, în lupta împotriva ațâțătorilor la un nou răsboi, pentru o pace trainică, în lupta pentru consolidarea democrației populare în țara noastră și trecerii cu un ceas mai devreme la societatea socialistă. Strânși Uniți în jurul Partidului, în lagărul păcii și democrației popoarelor în frunte cu Uniunea Sovietică, să facem zid de granit și să privim cu încredere ziua de 1 Septembrie care deschide noui perspective oamenilor muncii din țara noastră. Să întreținem necontenit flacăra întrecerilor socialiste pentru împlinirea și depășirea primului nostru Plan de Stat, să ridicăm necontenit nivelul politic și ideologic al oamenilor muncii din țara noastră ! CĂRȚI APĂRUTE L A EDITURA C. G. M. STEPAN C01010CM de VASIUI GROSMAN un roman de viața minerilor din Donbas, a cărui acțiune se petrece în preajma primei mișcări revoluționare din Rusia* „ATELIER LITERAR“ o culegere a celor mai reprezentative lucrări ale tinerelor mlădițe din sânul cenaclului literar „Ion Păun Pincio“* Manifestul și rezoluțiile celui de al doilea Congres al Federației Sindicale Mondiale Milano 29 Iunie și 9 iulie 1949 Roadele muncii sindicale la Teatrul Național din Craiova Se împlinesc 5 ani de când mișcarea sindicalistă reorganizată pe bazele sănătoase ale învățăturii marxist-leninist-staliniste, a pornit la realizări strălucite, fiirdü cureaua de transmisie între Partid și massele muncitoare. Și numai prin lupta continuă în contra dușmanului de clasă și a cozilor lui de topor, a reușit mișcarea sindicală să crească și să se întărească. La noi în întreprindere am avut de luptat în primul rând cu foștii directori numiți prin vechile obiceiuri politicianiste, pe considerente familiare sau prietenești, care au pus piedici comitetului sindical, urmărind numai avantagii pentru ei și prietenii lor, manifestându-se în contra unității sindicale. Lupta noastră a fost însă încununată cu succes prin aruncarea din mijlocul nostru atât a directorilor reacționari cât și a cozilor de topor care făceau jocul dușmanului de clasă. ! i II II MI Astăzi însă putem spune că avem în întreprinderea noastră o unitate sindicală pătrunsă de vigilență, strâns unită în fruntea căreia stă comitetul de interior, condus și îndrumat de organizația de bază. Totuși mai avem de luptat cu anumite influențe și rămășițe burgheze din noi. Insă credincioși Partidului Muncitoresc Român și Confederației Generale a Muncii, ne luăm angajamentul să ne desbărăm de ele, și să căutăm să ne apropiem de tipul de om nou, revoluționar. MARIA SOCOLESCU coresp. . ,,Vom lupta pentru ca filmul sovietic să pătrundă în massele largi populare. Salariații cinematografelor din Craiova s’au organizat în sindicat la data de 1 iulie 1945, ducând o luptă aprigă cu patronii care pe atunci mai exploatau cinematografele. Ei au dus luptă pentru a-și câștiga drepturile pe care patronii nu înțelegeau să le acorde, ținându-i doar cu bacșișul pe care spectatorul i-l dădea. Salariații, văzând că mișcarea sindicală este o forță care le apără drepturile, s-au încadrat cu hotărîre în ea, și nu au șovăit nicio clipă atunci când au prezentat patronilor contractele colective care le asigura un salariu. Patronii îi amenințau cu concedierea; totuși salariații nu s’au lăsat intimidați de amenințările lor și au luptat mai departe cu și mai multă hotărîre, isbutind să smulgă revendicări pe care în timpul trecut nici nu puteau să se gândească la realizarea lor. Secția sindicală cinematografe, fiind organizată, s’a putut trece la îndrumarea tineretului către UTM și a femeilor îa UFDR, s’a putut realiza ridicarea culturală a salariaților prin organizarea orelor de citit în colectiv. Deasemeni secția a antrenat pe salariați la muncă voluntară pe șantierele orașului, i-a antrenat la sport și la citit. Prin grija secției sindicale s-au transformat cabinele de proecție ale cinematografelor, venind în ajutorul muncitorilor din cabine care înainte erau amenințați cu sufocarea lângă aparatele de proecție încinse, și s-au mărit holturile cinematografelor pentru ca spectatorii să nu mai aștepte în stradă sfârșitul filmului. Salariații cinematografelor, prin organizarea cât mai atrăgătoare a spectacolelor duc o muncă neobosită pentru a face ca filmul sovietic, ce reprezintă arta cea mai progresistă din lume, să pătrundă în massele largi populare. TH. LAZAR coresp. R. P. R. MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII Nr. 6 CRAIOVA — STRADA MIHAIL KOGĂLNICEANU Nr. 16 aduce la cunoștința părinților și elevilor, următoarele: 1. Pentru ocuparea celor 120 locuri In anul I-iu (întâi) la școala profesională nr. 2 de elevi pentru pregătirea de lucrători calificați, dulgheri, zidari, și fierari de beton, ține examen de admitere în ziua de 12 Septembrie 1949. 2. Se primesc la examenul de admitere candidați care îndeplinesc următoarele condițiuni: a) Să aibe vârsta de cel puțin 14 ani și cel mult 16 ani împliniți, la data de 1 Septembrie 1949. b) Să fie apți din punct de vedere al sănătății. c) Să fie absolvent a cel puțin 4 clase primare. Absolvenții a 7 clase elementare, a gimnaziului unic sau a școlilor primare elementare (7 clase) sunt admiși fără concurs. 3. Examenul se va da la următoarele materii: Limba română și matematica, (teză și oral), iar Constituția R. P.R. numai oral. ^ 4. Odată cu cererea de înffiriere la examen, candidații vor prezenta și următoarele acte: a) Extractul de naștere. b) Certificatul de studii. c) Actul de cetățenie. d) Certificatul de starea materială și origina socială (muncitor, țăran, funcționar, etc.). e) Declarația părinților, care se va complecta la prezentarea actelor. 5. înscrierile pentru examenul de admitere se fac până în ziua de 7 Septembrie 1949, la sediul întreprinderei Construcții, Craiova, str. Gogălniceanu nr. 16, învățământul, întreținerea și internatul, simt complect gratuite, elevii primind și o indemnizație lunară în bani, pe timpul școlarității. DIRECȚIUNEA CENTRUL MECANIC CRAIOVA ȘCOALA DE MECANICI TRACTORIȘTI Aduce la cunoștință următoarele: la data de 10 Septembrie 1949 se încep cursurile de specializare a școlii de Mecanici Tractoriști de pe lângă Centrul Mecanic Craiova, din str. Calea Bucureștilor nr. 134. Candidații care vor să ocupe locurile trebuie să cunoască motoarele cu explozie, Diesel și Semi-Diesel, să aibă vârsta intre 16—17 ani sau cu armata făcută până la 35 ani și să aibă următoarele acte: 1. Act de naștere. 2. Carte de capacitate. 3. Certificat de studii. 4. Certificat de naționalitate. 5. Certificat de stare materială. 6. Cazier judiciar. Examenele de admitere se vor ține pe ziua de 7 Septembrie 1949 în localul școlii din str. Calea Bucureștilor nr. 134. înscrierile se primesc zilnic la școala de Mecanici Tractoriști la adresa de mai sus. Cei admiși primesc dela școală salariu lunar de lei 3238, plus hrana și cazare gratuită fiind interni in cadrul școlii. Direcțiunea. % V