Inainte, martie 1950 (Anul 7, nr. 1592-1618)
1950-03-01 / nr. 1592
% f Omal Hali pravicli fiialc o mâneți, chezășia ridicării infernini de trai al celor ce mseci« Condusă de Pari tidul ei de avantgiardă clasa muncitoare în an ț Jlianță cu țărănimea muncitoare , luptă zi de zi pentru a-și făuri un trai mai îmbelșugat și o viață mai bună. Oamenii muncii și-au întărit eforturile și elanul de muncă pentru a da o productivitate a muncii cât mai crescândă, a avea o nouă atitudine față de muncă pentru a putea păși hotărîți la construirea socialismului. Pășind pe acest drum luminos clasa muncitoare și Partidul ei au adus o serie întreagă de îmbunătățiri, creind condiții de muncă mai sănătoase și organizate, bazate pe principiul socialist în scopul de a ușura munca celor din fabrici, uzine, întreprinderi și de a le da posibilitatea ca ei să-și ridice nivelul de trai. Această problemă ocupă un loc important în preocupările Partidului și ale Guvernului Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a Consiliului de miniștri asupra măsurilor ce trebuiesc luate pentru creșterea productivității muncii și îmbunătățirea condițiilor de trai ale muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor, arată că aceasta trebuie să fie în centrul preocupărilor organizațiilor de Partid și de massă precum și a organelor de Stat. Hotărîrea C.C. al PMR și a Consiliului de miniștri oglindește felul cum fabricile, întreprinderile și instituțiile din sectorul socialist au aplicat în primul an de experiență noul sistem de salarizare bazat pe principiul socialist al repartiției după muncă, al modului de salarizare al maeștrilor și tehnicienilor, al primelor de producție, sistemului premiat, orelor suplimentare, al sistemului muncii în acord, a productivității muncii precum și a ridicării crescânde de muncitori calificați. Acolo unde toate acestea nu au fost aplicate în mod just și s’au produs unele greșeli și neajunsuri, Hotărîrea C.C. al PASR și a Consiliului de miniștri, stabilește sarcini organelor de Partid, de massă și de Stat pentru ca ele să îndrepte aceste lipsuri, pentru ca sarcinile să fie duse la îndeplinire. Aplicarea noului sistem de salarizare a făcut posibil ca în raport cu creșterea producției și a productivității muncii să crească și câștigurile muncitorilor. S’au întâmplat însă și cazuri în fabricile și întreprinderile noastre ca noua salarizare să nu fie aplicată just, încadrând unii muncitori și funcționari în categorii inferioare sau superioare față de munca și capacitatea lor. Aceasta a făcut ca elanul de muncă al lor să slăbească, iar diferența de salariu să fie suportată de ceilalți muncitori scumpind totodată și prețul de cost al produselor. Asemenea cazuri de încadrări nejuste au fost la Atelierele de zonă CFR Craiova și tăbăcăria Bucovăț. încadrarea maeștrilor și tehnicienilor a făcut de multe ori să nu fie un stimulent în muncă pentru ei și așa cum arată Hotărîrea C.C. al PMR și a Consiliului de miniștri că: „în loc să se manifeste tendința trecerii muncitorilor calificați la posturile de maeștri și tehnicieni, în raport cu nevoile crescânde ale industriei noastre, s-a manifestat, dimpotrivă, tendința unor maeștri de a cere să fie trecuți din posturile de maeștri înapoi în rândurile muncitorilor calificați pentru a putea realiza astfel câștiguri mai mari. Ori, este necesar ca modul de salarizare a maeștrilor și tehnicienilor să fie un stimulent care să îndrepte spre aceste funcțiuni, elementele cele mai capabile din rândurile muncitorilor calificați”. La fabrica de postav „Oltenia” din Craiova fruntașul Pascaru Constantin de la răsboaie care a adus o importantă contribuție la creșterea producției a fost ridicat la postul de ajutor de maestru. Datorită însă faptului că nu a avut un stimulent în ridicarea calificării lui, a cerut să treacă înapoi ca muncitor. Pentru a stimula pe muncitori, tehnicieni și funcționari în muncă prin faptul că ei au depus eforturi pentru sporirea producției și pentru muncă excepțională a fost creat sistemul primelor și premiilor de producție. De exemplu la fabrica de cocs „Desrobirea” din Craiova sistemul primelor a fost aplicat just dându-i-se fiecărui muncitor după munca și aportul pe care l-a adus în producție cantitativ și calitativ precum și a scăderii prețului de cost și ieftinirii produselor. Totuși în unele fabrici și întreprinderi sau instituții cum ar fi ICS Alimentara din Craiova, sistemul premiat a fost aplicat în massă, fără a se ține seamă de raportul fiecăruia la depășirea producției. In majoritatea întreprinderilor noastre s’a reușit ca orele supli(urmare în pag. 4-a). PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PMR DOLJ ȘI AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEȚEAN 5 ORĂȘENESC * Anii VII. Nr. 1592 | 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Martie 1950 essss^Smama&ammmmmmmSSSmmSS^ ■i"'-'- gSggfBBBBgBgli Depoul C. f. R. Craiova, clasificat al doilea peară dintre depouri, în Îndeplinirea Planului de Stat pe 1949 Lunii a avut loc la Depoul CFR Craiova o ședință în cadrul căreia s-a făcut analiza muncii depusă de muncitorii depoului pentru îndeplinirea Planului de Stat pe 1949 cum și sarcinele ce le revin din Planul de Stat pe anul 1950. La începutul ședinței tov. Florea Nicolae șeful depoului CFR Craiova a analizat lupta dusă de muncitori pentru ducerea la bi din sfârșit a sarcinilor ce le-au avut din Planul de Stat pe anul 1949. Sunt arătate realizări nemaiîntâlnite în munca lor. Astfel pe 1949, odată cu remorcarea trenurilor marfă București-Craiova și acceleratei ® Pitești-Craiova - Tr. Severin, depoul Craiova a depășit planul la sute tone brutto km, cu 167 la sută la trenuri de marfă și cu 84 la sută la trenuri de călători. Paralel cu aceste depășiri, muncitorii depoului Craiova au obținut o economie de 8680 teme combustibil însumând 34.720 lei. Datorită acestor victorii în producție, depouul CFR Craiova a fost clasat al doilea pe țară după depoul CFR Brașov. Ședința a luat sfârșit prin luarea de moi angajamente de către muncitorii fruntași printre care Grigoraș Gheorghe, St. Megan și alții. MIRCEA NASTASE coresp. Pregătirile in vederea însftranfârilor de primăvara se desfășoară of mai vie In dorința de a obține o recoltă cât mai îmbelșugată care să-i ajute să-și îmbunătățească viața, țăranii muncitori din satele și comunele Doljului duc o intensă activitate în ceea ce privește pregătirile în vederea campaniei însămânțaților de primăvară. Ei își repară uneltele agricole, își pregătesc semințele și-și îngrașă pământul intimând pe el bălegarul strâns în timpul iernii. Paralel cu aceste lucrări, Comitetele Provizorii au început acțiunea de difuzare a planului de cultură individuală. Inamiia Gogoșu pregătirile sunt sproape gata țuri, alcătuite în spiritul luptei de c’azi. Deasemeni s’au mai înființat și 7 centre de germinație care funcționează în bune condițiuni, obținându-se rezultate bune. Astfel orzul, ovăzul, floarea soarelui au răsărit în proporție de 92 la sută, iar porumbul 95 la sută. tre sunt afișate listele de pre și la Webeifmerle Miseurnea Comitetul Provizoriu, din Gogoșui Dolj, s’a îngrijit la timp de organizarea a 6 centre de repararea uneltelor, dotate cu combustibilul necesar, la care țăranii muncitori și-au efectuat până în prezent peste 90 la sută din reparatul uneltelor. La aceste conComitetul Provizoriu al comunei Veleni Dolj, îndrumat de organizația de bază, a trecut din timp la muncă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor trasate în vederea campaniei agricole de primăvară a anului 1950. Astfel s-au înființat 3 centre pentru repararea uneltelor agricole fixându-se prețurile de reparație în spiritul luptei de clasă. Fiecare centru are câte un responsabil care se îngrijește de bunul mers al reparațiilor care vor fi gata la 1 Martie. Pentru încercarea puterii de încolțire a semințelor aduse de țăranii săraci și mijlocași din comună, au luat ființă 10 centre de germinație. Totodată au mai luat ființă și trei centre pentru selecționarea și tratarea semințelor. Comuna Veleni a fost împărțită în șapte sectoare fiecare având câte un responsabil care duce muncă de lămurire în sânul țăranilor săraci și mijlocași cu privire la însemnătatea însămânțărilor de primăvară. (Din scrisorile corespondenților: AUREL FRIGIOIU, BIROU MANAFU și ALEXANDRU PAUNETE). La ® TO © ¥ i €?© F a început iistKifiairea planurilor de calcar. După ce țăranii muncitori din Bucovinior și-au reparat uneltele la centrele organizate de Comitetul Provizoriu și și-au încercat puterea de încolțire a semințelor la centrele înființate în acest scop, Comitetul Provizoriu comunal a început distribuirea planurilor de cultură individuale. Astfel fiecare țăran muncitor se prezintă în Comitet pentru a-și ridica planul. Această acțiune de difuzare a planurilor se apropie de sfârșit, așa încât țăranii muncitori din Bucovinior nu așteaptă decât semnalul începerii campaniei agricole de primăvară. Telegram adresată a lui I. V. STALIN de către MM O T5E BM Moscova 28 (Agerpres). — Tass transmite textul telegramei adresate de Mao Tse Dua lui I. V. Stalin. Tovarășului STALIN Ne apropiem de frontiera dintre URSS și Republica Populară Chineză. Părăsind Marea Țară — Uniumea Republicilor Socialiste Sovietice — vă exprim D-voastră și tovarășilor de răspundeau din Guvernul Sovietic sincera și marea mea gratitudine pentru calda și prieteneasca ospitalitate. Să se întărească și să înflorească Uniunea Sovietică, condusă de D- voastră. MAO TSE DUN ședința plenara a Comitetului central al uniunii Tineretului Muncitor din zilele de 2 și 3 Martie a. e., va avea loc la București ședința plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor. La ordinea de zi sunt următoarele probleme: 1. Sarcinile tineretului muncitor din RPR îin lupta pentru pace. 2. Sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în domeniul muncii organizatorice. 41 Mül gospodării agricole colective constituite la Țară Duminecă în diferite regiuni ale țării, cu aprobarea Comitetului Central al Partidului Munictoresc Român și a Guvernului, numeroși țărani muncitori au constituit 47 noi gospodării agricole colective. Astfel, a avut loc în comuna Românești, județul Iași, festivitatea constituirii gospodăriei agricole colective, în care au intrat 34 familii de țărani săraci și mijlocași. Gospodăriile agricole colective inaugurate Duminecă în județul Constanța, în comunele: Lanurie, Comana, Izvorul-Mare, Sălcele, au prilejuit entuziaste manifestații din partea țăranilor muncitori pentru Partidul Muncitoresc Român și pentru Uniunea Sovietică, țara socialismului victorios. In comuna Zăgani, județul Târnava Mică s’a constituit prima gospodărie agricolă colectivă din județ, compusă din 73 de familii de țărani săraci și unii.După semnarea actului de constituire de către membrii noui gospodării, echipa Ateneului Popular și fanfara „Uzinelor Chimice” din Târnăveni au prezentat un bogat program de cântece și recitări. Minierii dela Pcîrla au primit „drapelul Roșu“ al producției In ziua de 23 Februarie an întrecerea socialistă dintre explorat loc solemnitatea decernării , „Drapelului Roșu”, al producției, orărire miniere în cel de al doiminierilor din Petrila, fruntași în lea semestru al anului 1949. Sosirea »galici culturale bolgáre, In vederea „Săptămânii prieteniei ranüMulgare“ Giurgiu 28 (Agerpres). — Astăzi dimineață a sosit în țară, prin portul Giurgiu, delegația culturală bulgară care participă la festivitățile din cadrul „Săptămânii prieteniei româno-bulgare”. Delegația este condusă de prof. Sava Ganovschi, președintele Comitetului pentru știință, artă și cultură al RP Bulgaria. Din delegație fac parte oameni de știință, de cultură și artiști. Delegația mai cuprinde corul radio și un ansamblu de dansuri. Oaspeții au fost întâmpinați de tov. Eugen Rodan, consilier ministerial la ministerul artelor, de reprezentanți ai ministerului afacerilor externe, ai ambasadei RP Bulgaria, ai Institutului Român pentru relațiile culturale cu străinătatea, reprezentanții autorităților locale, delegații ale oamenilor muncii din oraș, precum și de un detașament de pionieri. Cu un tren special membrii delegației bulgare au plecat apoi spre București. Pentru o recoltă bună, pentru pace, s'a tras la Grindeni prima brazdă adâncă încă nu urcase bine soarele peste sat când țăranii muncitori din Grindeni cu comuniștii în frunte, cu steaguri, cu fanfară, cu carele împodobite de verdeață, au ieșit în prima arătură din primăvara anului 1950. E sărbătoare la Grindeni, cum n’a mai fost în vreo primăvară. Iată-l pe țăranul mijlocaș Ștefan D. Tudora la coamele plugului. El merge alături de săraci, împotriva chiaburilor. S’au gândit ei bine când au pornit la arat. „Dacă s’o strica vreun plug sau atelaj, să nu stăm de el”— fu de părere Dumitru Căpriceanu, președintele Comitetului Provizoriu din Grindeni. Au pus într’iancar pe fierari cu sculele lor și acum ciocanele bat de zor nicovala. Să nu rămână brazdă nerăscolită la lege! Să facem arătură sănătoasă, adâncă și la timp ca să scoatem pământului rod cât mai bogat. Când terminară de arat, încinseră grindenemii niște hore și sârbe de le duduia pământul sub picioare. Au cântat despre Partid, despre Patrie, despre pace și despre Uniunea Sovietică, care ne ajută la întărirea Patriei și ne conduce în lupta pentru pace. Cântau grindenienii» „Cu Partidul în frunte luptăm Bine dacă ’însămânțăm Recoltă bogată s’avem Pacea noi o apărăm!”