Inainte, martie 1950 (Anul 7, nr. 1592-1618)

1950-03-01 / nr. 1592

% f O­mal Hali pravicli fiialc o mâneți, chezășia ridicării infernini de trai al celor ce mseci« Condusă de Pari tidul ei de a­vantgiardă clasa muncitoare în a­­n ț­­ J­lianță cu țărăni­mea muncitoare , luptă zi de zi pentru a-și făuri un trai mai îmbelșugat și o viață mai bu­nă. Oamenii muncii și-au întărit eforturile și elanul de muncă pentru a da o productivitate a muncii cât mai crescândă, a a­­vea o nouă atitudine față de muncă pentru a p­utea păși ho­tă­rîți la construir­ea socialismului. Pășind pe acest drum luminos clasa muncitoare și Partidul ei au adus o serie întreagă de îm­bunătățiri, creind condiții de muncă mai sănătoase și or­ganizate, bazate pe principiul so­cialist în scopul de a ușura mun­ca celor din fabrici, uzine, în­treprinderi și de a le da posibili­tatea ca ei să-și ridice nivelul de trai. Această problemă ocupă un loc important în preocupări­le Partidului și ale Guvernului Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a Consiliului de miniștri asu­pra măsurilor ce trebuiesc luate pentru creșterea productivității muncii și îmbunătățirea condiții­lor de trai ale muncitorilor, teh­nicienilor și funcționarilor, arată că aceasta trebuie să fie în cen­trul preocupărilor organizațiilor de Partid și de massă precum și a organelor de Stat. Hotărîrea C.C. al PMR și a Consiliului de miniștri oglindeș­te felul cum fabricile, între­prinderile și instituțiile din sec­torul socialist au aplicat în pri­mul an de experiență noul sis­tem de salarizare bazat pe prin­cipiul socialist al repartiției du­pă muncă, al modului de salari­zare al maeștrilor și tehnicie­nilor, al primelor de producție, sistemului premiat, orelor supli­mentare, al sistemului muncii în acord, a productivității muncii precum și a ridicării crescânde de muncitori calificați. Acolo un­de toate acestea nu au fost a­­plicate în mod just și s’au pro­dus unele greșeli și neajunsuri, Hotărîrea C.C. al PASR și a Con­siliului de miniștri, stabilește sar­cini organelor de Partid, de mas­să și de Stat pentru ca ele să îndrepte aceste lipsuri, pentru ca sarcinile să fie duse la înde­plinire. Aplicarea noului sistem de sa­larizare a făcut posibil ca în ra­port cu creșterea producției și a productivității muncii să crească și câștigurile muncitorilor. S’au întâmplat însă și cazuri în fa­bricile și întreprinderile noastre ca noua salarizare să nu fie apli­cată just, încadrând unii munci­tori și funcționari în categorii inferioare sau superioare față de munca și capacitatea lor. Aceasta a făcut ca elanul de muncă al lor să slăbească, iar diferența de salariu să fie suportată de cei­lalți muncitori scumpind totodată și prețul de cost al produselor. Asemenea cazuri de încadrări ne­­juste au fost la Atelierele de zo­nă CFR Craiova și tăbăcăria Bu­­covăț. încadrarea maeștrilor și teh­nicienilor a făcut de multe ori să nu fie u­n stimulent în muncă pentru ei și așa cum arată Ho­tărîrea C.C. al PMR și a Consi­liului de miniștri că: „în loc să se manifeste tendința trecerii muncitorilor calificați la posturi­le de maeștri și tehnicieni, în ra­port cu nevoile crescânde ale in­dustriei noastre, s-a manifestat, dimpotrivă, tendința unor maeș­tri de a cere să fie trecuți din posturile de maeștri înapoi în rândurile muncitorilor calificați pentru a putea realiza astfel câș­tiguri mai mari. Ori, este nece­sar ca modul de salarizare a ma­eștrilor și tehnicienilor să fie un stimulent care să îndrepte spre aceste funcțiuni, elementele cele mai capabile din rândurile muncitorilor calificați”. La fabrica de postav „Olte­nia” din Craiova fruntașul Pas­­caru Constantin de la răsboaie care a adus o importantă contri­buție la creșterea producției a fost ridicat la postul de ajutor de maestru. Datorită însă fap­tului că nu a avut un stimulent în ridicarea calificării lui, a ce­rut să treacă înapoi ca munci­tor. Pentru a stimula pe munci­tori, tehnicieni și funcționari în muncă prin faptul că ei au depus eforturi pentru sporirea produc­ției și pentru muncă excepțio­nală a fost creat sistemul pri­melor și premiilor de producție. De exemplu la fabrica de cocs „Desrobirea” din Craiova siste­mul primelor a fost aplicat just dându-i-se fiecărui muncitor du­pă munca și aportul pe care l-a adus în producție cantitativ și calitativ precum și a scăderii prețului de cost și ieftinirii pro­duselor. Totuși în unele fabrici­­ și întreprinderi sau instituții cum ar fi ICS Alimentara din Craio­va, sistemul premiat a fost apli­cat în massă, fără a se ține seamă de raportul fiecăruia la depășirea producției. In majoritatea întreprinderilor noastre s’a reușit ca orele supli­­(urmare în pag. 4-a). PROLETARI DIN TOATE ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN PMR DOLJ ȘI AL COMITETULUI PROVIZORIU JUDEȚE­AN 5­ ORĂȘENESC * Anii­ VII. Nr. 1592 | 4 PAGINI 4 LEI Miercuri 1 Martie 1950 essss^Smama&ammmmmmmSSSmmSS^ ■i­"'-'- gSggfBBBBgBgli Depoul C. f. R. Craiova, clasificat al doilea pe­­ară dintre depouri, în Îndeplinirea Planului de Stat pe 1949 Lunii a avut loc la Depoul CFR Craiova o ședință în cadrul căreia s-a făcut analiza muncii depusă de muncitorii depoului pentru îndepli­nirea Planului de Stat pe 1949 c­um și sar­cinele ce le revin din Planul de Stat pe anul 1950. La începutul ședinței tov. Florea Nicolae șeful depoului CFR Craiova a analizat lupta dusă de muncitori pentru ducerea la bi din sfârșit a sar­cinilor ce le-au avut din Planul de Stat pe anul 1949. Sunt arătate rea­lizări nemai­întâlnite în munca lor. Astfel pe 1949, odată cu remorcarea trenurilor marfă București-Craiova și acceleratei ® Pitești-Craiova - Tr. Severin, depoul Craiova a depășit planul la sute tone brutto km, cu 167 la sută la trenuri de marfă și cu 84 la sută la trenuri de călători. Paralel cu aceste depășiri, munci­torii depoului Craiova au obținut o economie de 8680 teme combustibil însumând 34.720 lei. Datorită a­­cestor victorii în producție, depouul CFR Craiova a fost clasat al doilea pe țară după depoul CFR Brașov. Ședința a luat sfârșit prin luarea de moi angajamente de către mun­citorii fruntași printre care Grigo­­raș Gheorghe, St. Megan și alții. MIRCEA NASTASE coresp. Pregătirile in vederea însft­ranfârilor de primăvara se desfășoară­­ of mai vie In dorința de a obține o re­coltă cât mai­ îmbelșugată care să-i ajute să-și îmbunătățească­ viața, țăranii muncitori din satele și comunele Doljului duc o inten­să activitate în ceea ce privește pregătirile în vederea campaniei însămânțaț­ilor de primăvară. Ei își repară uneltele agricole, își pregătesc semințele și-și îngrașă pământul intimând pe el băle­garul strâns în timpul iernii. Pa­ralel cu aceste lucrări, Comi­tetele Provizorii au început ac­țiunea de difuzare a planului de cultură individuală. In­­amiia Gogoșu pregătirile sunt sproape gata țuri, alcătuite în spiritul luptei de c’azi. Deasemeni s’au mai înființat și 7 centre de germinație care funcționează în bune condițiuni, obținându-se rezultate bune. Ast­fel orzul, ovăzul, floarea soarelui au răsărit în proporție de 92 la sută, iar porumbul 95 la sută. tre sunt afișate listele de pre și la Webeif­merle Mise­urnea Comitetul Provizoriu, din Go­goșui Dolj, s’a îngrijit la timp de organizarea a 6 centre de re­pararea uneltelor, dotate cu com­bustibilul necesar, la care țăranii muncitori și-au efectuat până în prezent peste 90 la sută din re­paratul uneltelor. La aceste con­Comitetul Provizoriu al comu­nei Veleni Dolj, îndrumat de organizația de bază, a trecut din timp la muncă pe teren pentru îndeplinirea sarcinilor trasate în vederea campaniei agricole de primăvară a anului 1950. Astfel s-au înființat 3 centre pentru re­pararea uneltelor agricole fixân­­du-se prețurile de reparație în spiritul luptei de clasă. Fiecare centru are câte un responsabil care se îngrijește de bunul mers al reparațiilor care vor fi gata la 1 Martie. Pentru încercarea puterii de încolțire a semințelor aduse de țăranii săraci și mijlocași din comună, au luat ființă 10 centre de germinație. Totodată au mai luat ființă și trei centre pentru selecționarea și tratarea semin­țelor. Comuna Veleni a fost împăr­țită în șapte sectoare fiecare a­­vând câte un responsabil care duce muncă de lămurire în sânul țăranilor săraci și mijlocași cu privire la însemnătatea însămân­­țărilor de primăvară. (Din scrisorile corespon­denților: AUREL FRIGIO­­IU, BIROU MANAFU și A­­LEXANDRU PAUNETE). La ® TO © ¥ i €?© F a început iistKifiairea planurilor de calcar. După ce țăranii muncitori din Bucovinior și-au reparat uneltele la centrele organizate de Comite­tul Provizoriu și și-au încercat puterea de încolțire a semințelor la centrele înființate în acest scop, Comitetul Provizoriu co­munal a început distribuirea pla­nurilor de cultură individuale. Astfel fiecare țăran muncitor se prezintă în Comitet pentru a-și ridica planul. Această ac­țiune de difuzare a planurilor se apropie de sfârșit, așa încât ță­ranii muncitori din Bucovinior nu așteaptă decât semnalul începe­rii campaniei agricole de primă­vară. Telegram adresată a lui I. V. STALIN de către MM O T5E BM­ Moscova 28 (Agerpres). — Tass transmite textul telegramei adresate de Mao Tse Dua lui I. V. Stalin. Tovarășului STALIN Ne apropiem de frontiera dintre URSS și Republica Populară Chi­neză. Părăsind Marea Țară — U­­niu­mea Republicilor Socialiste So­vietice — vă exprim D-voastră și tovarășilor de răspundeau din Gu­vernul Sovietic sincera și marea mea gratitudine pentru calda și priete­neasca ospitalitate. Să se întărească și s­ă în­flore­­ască Uniunea Sovietică, condusă de D- voastră. MAO TSE DUN ședința plenara a Comitetului central al uniunii Tineretului Muncitor din zilele de 2 și 3 Martie a. e., va avea loc la București ședința plenară a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitor. La ordinea de zi sunt următoarele probleme: 1. Sarcinile tineretului muncitor din RPR îin lupta pentru pace. 2. Sarcinile Uniunii Tineretului Muncitor în domeniul muncii orga­­nizatorice. 41 Mül gospodării agricole colective constituite la Țară Duminecă în diferite regiuni ale țării, cu aprobarea Comi­tetului Central al Partidului Munictoresc Român și a Guver­nului, numeroși țărani munci­tori au constituit 47 noi gospodării agricole colective.­­ Astfel, a avut loc în comuna Românești, județul Iași, festivi­tatea constituirii gospodăriei a­­gricole colective, în care au in­trat 34 familii de țărani săraci și mijlocași. Gospodăriile agricole colecti­ve inaugurate Duminecă în ju­dețul Constanța, în comunele: Lanuri­e, Comana, Izvorul-Mare, Sălcele, au prilejuit entuziaste manifestații din partea țăranilor muncitori pentru Partidul Mun­citoresc Român și pentru Uniu­nea Sovietică, țara socialismului victorios. In comuna Zăgani, județul Târnava Mică s’a constituit pri­ma gospodărie agricolă colectivă din județ, compusă din 73 de familii de țărani săraci și unii.După semnarea actului de constituire de către membrii noui­ gospodării, echipa Ateneului Popular și fanfara „Uzinelor Chi­mice” din Târnă­veni au prezen­tat un bogat program de cân­tece și recitări. Minierii dela Pcîrla au primit „drapelul Roșu“ al producției In ziua de 23 Februarie a­n­ întrecerea socialistă dintre explo­­rat loc solemnitatea decernării ,­­­­ „Drapelului Roșu”, al producției, orărire miniere în cel de al doi­minierilor din Petrila, fruntași în lea semestru al anului 1949. Sosirea »galici culturale bolgáre, In vederea „Săptămânii prieteniei ranüM­ulgare“ Giurgiu 28 (Agerpres­). — Astăzi dimineață a sosit în țară, prin por­tul Giurgiu, delegația culturală bul­gară care participă la festivitățile din cadrul „Săptămânii prieteniei rom­âno-bulgare”. Delegația es­te condusă de prof. Sava Ganovschi, președintele Comitetului pentru ști­ință, artă și cultură al RP Bulgaria. Din delegație fac parte oameni de știință, de cultură și artiști. Delegația mai cuprinde corul ra­dio și un ansamblu de dansuri. Oaspeții au fost întâmpinați de tov. Eugen Rodan, consilier minis­terial la ministerul artelor, de repre­zentanți ai ministerului afacerilor externe, ai ambasadei RP Bulgaria, ai Institutului Român pentru rela­țiile culturale cu străinătatea, repre­zentanții autorităților locale, delega­­­­ții ale oamenilor muncii din oraș, precum și de un detașament de pio­nieri. Cu un tren special membrii de­legației bulgare au plecat apoi spre București. Pentru o recoltă bună, pentru pace, s'a tras la Grindeni prima brazdă adâncă încă nu urcase bine soarele peste sat când țăranii muncitori din Grindeni cu comuniștii în frunte, cu steaguri, cu fanfară, cu carele împodobite de verdeață, au ieșit în prima arătură din primăvara a­­nul­ui 1950. E sărbătoare la Grindeni, cum n’a mai fost în vreo pri­măvară. Iată-l pe țăranul mijlocaș Ștefan D. Tudora la coamele plu­gului. El merge alături de săraci, împotriva chiaburilor. S’au gândit ei bine când au pornit la arat. „Dacă s’o strica vreun plug sau atelaj, să nu stăm de el”­­— fu de părere Dumitru Căpri­­ceanu, președintele Comitetului Provizoriu din Grindeni. Au pus într’ian­car pe fierari cu sculele lor și acum ciocanele bat de zor nicovala. Să nu rămână brazdă nerăscolită la lege! Să facem arătură sănătoasă, adâncă și la timp ca să scoatem pământului rod cât mai bogat. Când terminară de arat, încinseră grindenemii niște hore și sârbe de le duduia pământul s­ub picioare. Au cântat despre Partid, despre Pa­trie, despre pace și despre Uniunea Sovietică, care ne ajută la întări­rea Patriei și ne conduce în lupta pentru pace. Cântau grindenienii» „Cu­ Partidul în frunte luptăm Bine dacă ’însămânțăm Recoltă bogată s’avem­ Pacea noi o apărăm!”

Next