Inainte, iunie 1954 (Anul 11, nr. 2895-2920)

1954-06-01 / nr. 2895

PR­OL­E­TA­RI DIN TOME ȚARI­LE rUNIJI­VAT­­ ORGAN AL COMImIULUI REGIONAL RM.R.­­ AL STATULUI POPUúM REGIONAL <ÍRJILOVA ANUL X NR. 2895 MARȚI 1 IUNIE 1954 4 PAGINI — 20 BANI Pentru viața și viitorul fericit al copiilor "Astăzi,­ oamenii muncii dini 1­u • bmea întreagă sărbătoresc Ziua in­­­ternațională a copilului,­­zi de luptă pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale copiilor din țările capi­taliste, pentru cauza mare și no­­­bilă a apărării vieții copiilor din toa­te țările lumii. Cu cinci ani în urmă, Consiliul E.D.I.F. a hotărît stabilirea unei Zile internaționale a copilului, ca­­ormare a faptului, că reprezen­tantele țărilor, din diferite colțuri ale lumii au adus vești nespus de dureroase, cu privire la viața copii­­­lor din țările coloniale și capita­­­liste. Șomajul, lipsa de locuințe,­ creșterea cursei înarmărilor, mic­șorarea tot mai accentuată a aloca­­­țiilor pentru învățămînt, cultură și sănătate, din aceste țări, au unit femeile în lupta pentru apărarea vieții copiilor. Viața copiilor oamenilor muncii din țările capitaliste, devine din zi, în zi tot mai grea tot mai chi­nuită. Mulți dintre ei sînt nevoiți să muncească pînă la istovire, îm­­­preună cu părinții lor, în adîncul minelor întunecoase, în fabrici sau pe plantațiile latifundiarilor. Ast­­­fel, în U.A., lucrează în indus­­trie și Ciicultură, peste 2.300.000­­ copii. Locurile de sub podurile «Rinului, Tamisei și ale altor mari m­ari din țările capitaliste, ca și gările și trotuarele din marile me­­­tropole din occident, au devenit adăposturi pentru copiii oamenilor ».uncii din aceste țări.­­ Nici în țările Americi Latine­­ situația copiilor nu este mai bună. In Brazilia, clasele dominante acor­dă, adesea, animalelor mai multă atenție decit copiilor. Și această situație se poate întîlni în toate țările capitaliste și coloniale.­­ Pentru apărarea vieții copiilor din țările capitaliste se ridică la luptă tot­m­ai h­otărîtă clasa mun­citoare sub conducerea partidelor comuniste și muncitorești, răsună tot mai puternic glasul unui mare număr de scriitori, oameni de știin­ță, medici și pedagogi, care spun răspicat: „Uniți-vă pentru apă­rerea păcii, pentru salvarea vieții co­piilor noștri!” Pretutindeni, răsună glasuri, în limbile tuturor popoa­relor, care cer cu insistență guver­nelor lor să ia atitudine hotărîtă pentru interzicerea armelor de ex­terminare în masă, pentru garan­tarea celor mai bune condiții de trai copiilor, pentru asigurarea ideții lor. Recenta conferință de la Berlin a tineretului din țările europene, a arătat lumii întregi dorința fier­binte a tineretului pentru viață, pentru pace. 1 Iunie — Ziua internațională a copilului ■— are loc în acest an sub semnul intensificării luptei popoarelor din lumea întreagă, pen­tru apărarea păcii, pentru destin­­­derea încordării internaționale. Po­poarele văd în propunerile guver­nului sovietic, făcute în recentele conferințe internaționale, posibili­tatea rezolvării pe calea tratati­­­vel­or pașnice, a problem­elor inter­naționale litigioase. De aceea, săr­­­bătorirea Zilei internaționale a co­pilului, constituie pentru oamenii iubitori de pace din lumea întreagă,­­un prilej de intensificare a acțiu­nilor menite să depărteze norii primejdiei care amenință viitorul copiilor. ț —in nici o țară din lume, grija 1 pentru creșterea și educarea co­piilor și a tineretului, pentru viața lor luminoasă, fericită, lipsită de griji, nu este mai mare ca în Uni­­­unea Sovietică, care pe drept cu­­vînt este țara copilăriei fericite. Grija și dragostea față de copii constituie o preocupare deosebită a puterii sovietice. Copiii sovietici sunt cei mai fericiți copii din lu­me, aceasta pentru faptul că orân­duirea socialistă subordonează totul grijii pentru om — capitalul cel­­ mai sirestos. După exemplul luminos al Uni­unii Sovietice și folosind bogata experiență sovietică în domeniul ocrotirii și educării tinerii gene­rații, țările de democrație populară creează copiilor o viață plină de bucurii. Peste 60.000 de creșe și cămine au fost construite în China Populară. Copiii chinezi învață azi în școli de toate gradele și la dis­poziția lor stau cele mai frumoase palate. Astăzi, în Republica Popu­lară Ungară, pe întinsul Republi­cii Populare Bulgaria, în Polo­nia Populară, și în toate celelalte țări cu democrație populară se a­­cordă o deosebită grijă protecției mamei și copilului. La baza întregii activități a statului în țările de democrație populară, stau dragos­tea și grija deosebită față de om. In țara noastră,­ sub regimul de democrație populară, copiii se bu­cură de o mare atenție din partea partidului și guvernului. O mare parte din bugetul statului nostru este alocată nevoilor social-cultu­­rale, ocrotirii mamei și copilului. Urmînd exemplul Uniunii Sovietice, statul nostru a creat o întinsă rețea de instituții pentru ocrotirea copiilor: creșe, cămine, grădinițe sezoniere, dispensare materno-in­­fantile, cantine dietetice, colonii și tabere de odihnă. Numai în ulti­mii ani în satele regiunii noastre au fost înființate 116 case de naș­tere, precum și 3 spitale de pe­diatrie; s-au înființat încă două preventorii pentru copii, unul în comuna Padea, raionul Segarcea, iar altul în orașul Tr. Severin. ..Ca­sa copilului”, construită în anii re­gimului democrat-popular, în Par­cul poporului din Craiova, ocrotește mulți copii. Aici, sub suprave­­gherea surorilor de ocrotire și a medicilor, copiii se bucură de o îngrijire și educație deosebite. Ajutoul familial de stat acordat femeilor cu mulți copii, precum și acordarea distincțiilor de „Mamă Eroină”, „Gloria Maternă’’ și „Me­dalia Maternității”, sunt o expresie a grijii cu care statul nostru în­conjoară pe mamele și copiii pa­­­triei noastre. Numai în regiunea noastră, un mare număr de fa­milii primesc ajutor pentru 15.000 copii. Anul trecut, ajutorul acor­dat mamelor cu mulți copii a în­trecut suma de un milion lei. Un mare număr de copii, sunt trimiși în tabere și colonii de vară. Copiii, primăvara patriei noas­tre, sunt cei care vor continua în­făptuirea celor mai scumpe nă­­­zuințe ale poporului muncitor. De aceea, partidul și guvernul, între­gul nostru popor, îi înconjoară cu grijă și dragoste părintească și nu precupețesc nici un efort, pentru ca de la primii pași în viață să cunoască bucurii. Ziua internațională a copilului, trebuie să fie pentru fiecare om al muncii din patria noastră, un prilej de întărire a eforturilor, pentru asigurarea fericirii copiilor noștri. De Ziua internațională a co­pilului, fiecare dintre noi să con­tribuim mai mult la aplicarea în viață a măsurilor partidului și gu­­­vernului nostru pentru îmbunată­­­țirea continuă a condițiilor de viață ale copiilor noștri, astfel ca fiecare copil să simtă din plin grija pe care i-o poartă partidul și guvernul. Să îngrijim mai bine copiii noștri, să gospodărim mai bine tot ceea ce statul a înfăptuit pentru ca viața lor să fie cît mai plăcută, să le creăm condiții tot mai bune de în­vățătură și odihnă. Să le amenajăm cu dragoste grădini, parcuri, sa­larii, să creăm mai multe și mai bune produse destinate copiilor. Cu gîndul la toți copiii din lume și în dorința fierbinte de a le a­­păra viața, să pășim cu încredere înainte, pe drumul construirii so­cialismului, luptând cu forțe spo­ri­te, pentru apărarea păcii in iurne. Economii în contul brigăzii Membrii brigăzii de tineret, din secția transformatori, a fabricii „E­­lectroputere”, condusă de utemista Chiciu Nicolița, își îndeplinesc îna­inte de termen sarcinile de plan. Tinerii, din această brigadă, a­­cordă o deosebită atenție recupe­rării deșeurilor și reducerii consu­­­murilor specifice de materie pri­mă. Datorită acestui fapt, în ul­timul timp, membrii brigăzii au înscris, in contul personal de eco­nomii, suma de 1.100 lei. In întrecerea socialistă, al cărei principal obiectiv îl constituie în­deplinirea înainte de termen a sar­cinilor de plan și recuperarea de­șeurilor, s-au evidențiat, printre alții, responsabila brigăzii, precum și tinerii Bizoiu Eugenia, Oprea Gheorghe și Dinu Paul, membri ai organizației de tineret. N. ROVENȚA, coresp. Folosesc cu pricepere deșeurile Conducerea întreprinderii econo­­­mice de interes local „30 Noiem­brie” Tg. Jiu, a luat inițiativa ca, pe lingă fabrica de tîmplărie, să ia ființă, o secție de­­ valorificare a deșeurilor. Tinerii Trei Titu, Bîrzava Ni­­colae, Vlădia Aurel, Ruj­en­escu Gheorghe și Băltărelu Gheorghe, se străduiesc ca, din deșeurile de material lemnos, să confecționeze cît mai multe, cît mai frumoasa și mai durabile jucării pentru co­­piii oamenilor muncii. In această secție, se mai confecționează, din deșeuri, obiecte de uz casnic ca: tocătoare, făcălețe, planșete de bu­­cătărie, etc.,­­care apoi se valo­­rifică prin unitățile organizațiilor comerciale locale. In interval de 15 zile, valori­­­ficînd deșeurile, muncitorii din a­­ceastă secție au realizat o econo­­mie de 1.200 lei. G. PIȚIGOI, coresp.’ In numărul (le azi: "„ Grija față de copii, preocupare )în seamă a partidului și guvernu­­­lui. (pag. 2-a).­­— Mihail Glinka — fondatorul %ip­zicii glasige ruse. (pag. 2-a). te Din activitatea tinerilor lucră­tori din comerțul de stat. (Mun­cesc cu drag pentru buna deservire a consumatorilor, (pag. 3-a). .— Notă: In atenția serviciului de exploatare căi ferate, (pag. 3-a). te­me folosim metodele înaintate în agricultură. Lucrările de în­grijire ce trebuie aplicate la cul­­tura porumbului, (pag. 3-a). — Ni se semnalează că... (pag.­ 3-a). — Rezoluțiile sesiunii extraord­ti­nare a Consiliului Mondial al Păcii.1 (pag. 4-a). * / — A 300-a aniversare a reunirii Ucrainei cu Rusia. Deschiderea se­­­siunii jubiliare a Sovietului Su­­­prem al R.S.F.S.R. (pag. 4-a); .­­1 — Conferința de presă organi­­zată de delegația sovietică la Ge­­neva. (pag. 4-a); V Fruntași la prășitul florii soarelui Zilele trecute, membrii gospodă­­­riei colective „Progresul”, din co­­­muna Gighera, raionul Gura Jiu­lui, au început lucrările de între­ținere a culturilor. In primele zile de muncă, ei au lucrat la prășitul florii soarelui. Muncind cu însuflețire, colectiviștii au reușit ca, pînă la data de 27­ mai, a.c., să efectueze, în procent de sută la sută, prima prașilă a florii soarelui. Din cele 3 brigăzi de cîmp, s-a evidențiat brigada treia, condusă de colectivistul Dragomir Nicole. Datorită bunei organizări a mun­cii, această brigadă și-a realizat planul la prășit cu mult înaintea celorlalte brigăzi. GH. NEAGȘU coresp. O nouă întovărășire în raionul Novaci De curînd, în satul Corșoru, comuna Alimpești, raionul No­vaci, s-a inaugurat o întovără­șire agricolă. întovărășirea cu­prinde 16 familii de țărani mun­citori din acest sat. La inaugurarea întovărășirii, au luat parte numeroși țărani muncitori cu gospodării indivi­duale din acest sat, precum și din comunele Baia de Fier, No­vaci și Pociovaliștea. Intovărășiții au ales ca preșe­dinte pe tov. Bălășoiu Petre, ca­re s-a angajat să muncească ne­contenit pentru întărirea și dez­voltarea întovărășirii. Dintre în­tovărășiți, a luat cuvîntul, Chi­­vulescu Gheorghe care a demas­cat acțiunile dușmănoase ale chiaburilor Ionițescu I. și Torop D. care încercaseră să-l influen­țeze a nu intra în întovărășire. DINU CONSTANTIN coresp. A obținut Ghitania nr. 1 la predarea cotei de lînă Datorită muncii de lămurire dusă de la om la om, de colectorii din comuna­, tot mai mulți țărani mun­citori din comuna Negoiești, raio­nul­ Amaradia, au înțeles să con­tribuie la aprovizionarea industriei ușoare cu materia primă necesară, prin predarea la timp a cotelor de lînă. O contribuție de seamă la mo­bilizarea țăranilor muncitori, în ceea ce privește predarea cotelor de lînă, au constituit-o și conferințele ținute în cadrul căminului cultural, precum și munca depusă de agita­torii din comună, printre care pot fi dați ca exemplu în muncă,­ tov. Pleșa Dumitru și fluidiță Dumitru. Cea dintîi care a înțeles să a­­chite cota de lînă ce o datorează statului a fost țăranca mun­citoare Trașcă Rada, care este și delegată în comisia de femei, pri­mind astfel chitanța nr. 1. Exem­plul acesteia a fost urmat de alte țărance muncitoare printre care se numără Bărbulescu Cristina, Vîl­­ceanu Ecaterina, Badea G­h. Maria,­ și altele. Predînd cotele de lînă către stat, ele și-au luat angajamentul de a duce muncă de lămurire printre țăranii muncitori pentru a se achita de această datorie patriotică și în același timp, s-au angajat să de­­­maște fără cruțare uneltirile chia­burilor care caută să se sustragă de la predarea cotelor de lînă. E. CRĂCIUN coresp. j Activitatea comisiei de femei din orașul Caracal In cinstea Zilei internaț­­ionale a copilului, comisia de fe­­­mei, din orașul Caracal, a dus o vie activitate, în vederea spri­­­jinirii unităților de ocrotire a ma­­mei și copilului. In acest scop, co­­mitetele de sprijin ale că­­­minelor de zi, nr. 1, 2 și de pa lingă Casa de copii „Tudor Vladi­­­mirescu” se străduiesc să dea o cît mai bună îngrijire copiilor. Zilele trecute, 14 femei, în­frunt­a­te cu responsabila comisiei de fe­­mei, tov. Ana Maxim, au organizat o clacă la Casa de copii „Tudor­­ Vladimirescu”, unde au reparat 60 obiecte de îmbrăcăminte ca: ro­­ch­ițe, ciorapi, etc. Din fondurile strînse din serbări,­ comitetul de sprijin, de pe lingă căminul de zi nr. 2, Caracal, a procurat pînză din care s-au con­­­fecționat 20 fețe de masă și s-au cumpărat diferite vase­­ necesare pentru cantină și păstrarea ali­­mentelor.­­ Tot în întîmpinarea Zilei int­ternaționale a copilului, a fost amenajată, de curînd, în gara Ca­­­racal, camera mamei și copilului,­ unde mamele cu copii mici găsesc adăpost și odihnă plăcută.­­ ■ ’ ENE POPA coresp. Sporește numărul grădinițelor de copii In cinstea zilei de 1 iunie, a avut loc de curînd inaugurarea unei noi grădinițe de copii în orașul Balș.1 Sfatul popular orășenesc a luat măsuri din timp pentru a confec­­­ționa șorțulețe, costume și un mare număr de jucării, pentru ca viața copiilor din grădiniță să fie cit mai plăcută. GR. PREDA coresp. Iff VIZITĂ LA CĂMINUL­­ — Pe mine mă cheamă Jeni. — Pe mine Paraschiva. — Pe mine Lenuța. Am făcut cunoștință cu cele 10 fetițe care erau în curte, din­tr-odată. Le-am găsit într-o grădiniță. Unele lucrau la brodarea unor batiste, al­­­tele, mai mici, se jucau „de-a prin­­selea”. Se agățaseră strîns de poa­­­lele hainei mele și se țineau bine, de tot. Era ora 12. La un semn al edu­catoarei, Oprea Ana, s-au așezat toate pe niște scăunașe pitice, la mese pitice. După 3 ore de zbur­dat, copiii sînt flămînzi. De aceea, li se serv­ește masa. După masă, în cămășuțe de noapte, fiecare in­tră frumos în pătuțul ei, se acoperă cu pătura și e gata să adoarmă, cu zîmbetul pe buze. * . .. O dovadă grăitoare a grijii par­­­tidului și guvernului pentru ocro­tirea copilului, este faptul că pe întreg cuprinsul patriei noastre au luat ființă numeroase creșe, gră­dinițe, cămine de zi, etc. In anul 1951, s-a înființat și în orașul Craiova căminul de copii infirmi — „7. Noiem­brie”­ . Căminul acesta nu le oferă co-’­piilor numai odihnă și refacerea să­nătății. In același timp, el este și o școală în care, îmbinînd plăcu­tul cu utilul, copiii învață, dis­­trîndu-se, o mulțime de lucruri fo­­lositoare. . Copiii, care nu se pot deplasa la școlile din oraș, sînt școlarizați în cămin. Căminul are patru clase în care învață și fac meditație elevii școlii de 7 ani. Profesoarele și edu­catoarele își petrec tot timpul în mijlocul lor, neprecupețind nimic din ce le stă în putință numai spre a le reda sănătatea, a-i în­văța diverse îndeletniciri ce le vor folosi mai tîrziu, la intrarea în producție. Astfel, educatoarea Stoi­can Victoria, în grupa pe care o conduce, a reușit să dezvolte în rîndul copiilor dragostea față de muncă și de tot ceea ce este frumos și folositor. O mulțime de dantele și batistuțe lucrate cu mult inte­res, sunt puse intr-un dulăpior, ca la expoziție.­­ Din „cercul mîinilor harnice”, e­­ducatoarea a lăudat foarte mult aptitudinile deosebite ale micuțe­lor Vlad Elena și Grigoraș Ileana, care nu numai pentru broderie au obținut deprinderi frumoase; ele au și înclinații spre literatură și muzică, fapt pentru care direcția căminului le-a înscris la Conserva­­torul popular de artă. Căminul are și o bibliotecă cu a­­­proape 2.000 de volume. In tim­pul liber, copiii citesc cărți de literatură în clubul frumos ame­najat cu tablouri și ilustrații din viața și activitatea pionierilor sovie­tici. Aptitudinile copiilor sunt cana­lizate spre noile făgașuri ale știin­ței și artei. Mulți dintre ei au învățat la pian. In conștiința fe­s­­e sădită încă de pe acum ini­țiativa, spiritul răspunderii perso­­nale. » Unitatea de pionieri din acest cămin este o unitate fruntașă pe oraș. Secretara organizației UTM.­ Pană Olga,­este și instructoare su­­perioară de pionieri. — Eu am să învăț și mai bine,’ spune ea. Așa voi putea dovedi că iubesc patria mea și partidul,­ care se îngrijește de noi, copiii pe nu aveam părinți. Cuvintele acestei fetițe trezesc în toți ceilalți copii, un singur gind, acela de a învăța mai bine,­ de a lupta pentru menținerea pă­cii, atît de dragă lor. La fel și pionierele Căruțașu Ștefania și Go­­­can Maria, sunt de multă vreme în cămin. Aici au deschis ochii prim­­ma dată, în brațele educatoarelor.­ Dar cîți copii mi s-au ridicat, devenind folositori patriei, în urma plecării din astfel de cămine? Exem­­plu este studenta Cepchie Aurica. Ea a fost adusă în cămin încă din fra­gedă copilărie. Datorită sîrguinței depuse la învățătură, astăzi e­ste stu­­­dentă la Facultatea de zootehnie, din București. r" * Copiii de la căminul „7 Noiem­­brie”, din Craiova, așteaptă o mare bucurie. La sfîrșitul anului școlar, își vor petrece vacanța, în tabără, unde vor pleca împreună cu în­tregul personal al căminului. Pen­tru aceasta ei își intensifică acti­vitatea, străduin­du-se să învețe cît mai bine. M.­ANCUȚEICy yy Clipe fericite

Next