Inainte, ianuarie 1955 (Anul 12, nr. 3078-3101)

1955-01-04 / nr. 3078

IANUARIE 1955 4 pagini, 20 bani ANUL XI Nr. 3078 MARTI 4 Răspunsurile lui G. M. Malenkov, președintele Consiliului de Miniștri al U. R. S. S., la întrebările d-lui Charles Edward Shutt MOSCOVA (Agerpres). Agenția TASS transmite răspunsurile date de președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., G. M. Malenkov, la întrebările puse de dl. Charles Edward Shutt. Charles Edward Shutt, conducătorul biroului din Washington al jurnale de actualități societății de televiziune și „Telenews”, s-a adresat lui G. M. Malenkov cu cererea de a răspunde în unele întrebări. # Iată întrebările d-lui Charles Edward Shutt și­­ răspunsurile lui G. M. Malenkov. ÎNTREBARE: Cum poate fi menținută cel mai bine pacea între cele două țări ale noastre ? RĂSPUNS : Menținerea păcii intre U.R.S.S. și S.U.A. cere în primul rînd ca ambele părți să dorească sincer pacea și să năzuiască spre ea , ca ele să pornească în relațiile lor de la posibi­litatea și necesitatea coexistenței pașnice între ?i ținînd seama de interesele legitime reci­proce. In ceea ce o privește, Uniunea Sovietică, călău­­zindu-se după principiile menționate, este gata să facă și pe viitor tot ce depinde de ea, pentru a asigura relații pașnice, trainice și constante între U.R.S.S. și S.U.A., pentru a reglementa divergențele existente, avîndu-se în vedere ca aceeași dorință să fie manifestată și de Statele Unite ale Americii. ÎNTREBARE: Care este după părerea dvs, cauza principală a încordării dintre Uniunea So­vietică și Statele Unite ? RĂSPUNS : Cauza principală a încordării în relațiile dintre U.R.S.S. și S.U.A. o constituie li­nia urmată de anumite cercuri americane de a re­­face armata revanșardă vest-germană, cursa în­armărilor și crearea unei rețele de baze militare americane în jurul Uniunii So­vietice și al altor state iubitoare de pace, fapte ce nu pot fi considerate altfel decit ca pregătiri in vederea unui nou război. Este îndeobște cunoscut că în­­ prezent, din vina pute­rilor occidentale care au încheiat acordurile de la Londra și Paris, se intensifică amenințarea îm­potriva păcii și crește primejdia de război. Pentru a înlătura încordarea în relațiile dintre U.R.S.S. și S.U.A., pentru a crea o bază trainică în vederea dezvoltării cu succes a colaborării pașnice dintre țările noastre, este necesar să se pună capăt liniei de refacere a militarismului german care a adus omenirii dezastre nenumă­rate, să se înceteze cursa înarmărilor și să pună capăt politicii de încercuire cu baze militare și a statelor iubitoare de pace. ÎNTREBARE: Ați saluta dvs. tratative diplo­matice cu privire la reglementarea divergențelor existente în Extremul Orient ? RĂSPUNS: Da,­ducerea de tratative între statele interesate cu privire la reglementaaea unei serii de probleme ale Extremului Orient trebuie salutată. Experiența conferinței de la Geneva, la care a participat, împreună cu alte state, Re­publica Populară Chineză, arată că asemenea tra­tative dau rezultate fructuoase. ÎNTREBARE: Care este punctul dvs. de ve­dere în problema controlului internațional asupra armei atomice și considerați oare că poate fi ela­borat un plan cu sorți de reușită acceptabil pentru toate părțile interesate ? RĂSPUNS : Poziția Uniunii Sovietice în pro­blema armei atomice este bine cunoscută. URSS­ se pronunță pentru interzicerea necondiționată a armei atomice, pentru înlăturarea ei complectă din armamentul statelor și pentru stabilirea unui strict control internațional asupra Îndeplinirii unui acord corespunzător. Celelalte state trebuie să fie nu mai puțin in­teresate decit Uniunea Sovietică in interzicerea armei atomice și în înlăturarea amenințării unui război atomic. ÎNTREBARE : Ați saluta dvs. tratative diplo­matice care să ducă la o conferință între șefii guvernelor Franței, Marii Britanii, Uniunii So­vietice și Statelor Unite ? RĂSPUNS : In această privință trebuie spus în primul rînd că din partea S.U.A., Angliei și Franței se face în ultimul timp totul pentru a se exclude posibilitatea unei solu­ționări pozitive a chestiunii unei conferințe a șefilor guvernelor celor patru puteri. După cum se știe, cele trei pu­teri occidentale caută să rezolve în mod separat problemele internaționale cele mai importante și în primul rînd problemele privind Germania. Oare nu este limpede că nu poate fi dusă o ase­menea politică și totodată cultivate în rîndurile popoarelor iluzii cu privire la o conferință a celor patru puteri ? In consecință, chestiunea constă in aceea ca o conferință a șefilor guvernelor Franței, Marii Britanii, U.R.S.S. și S.U.A. să nu fie pusă în fața faptului împlinit a unor sau altor hotărîri separate asupra problemelor care trebuie să fie examinate la o conferință­ a celor patru puteri­... ÎNTREBARE: Aveți ceva de transmis po­porului american ? RĂSPUNS ! Transmit poporului american un salut cordial și cele mai bune urări de Anul Nou. Există toate temeiurile ca prietenia intre popoa­rele Statelor Unite ale Americi­i și Uniunea So­vietică să se dezvolte și să se întărească. îmi exprim credința că poporul­­ american va aduce contribuția sa demnă la marea și nobila cauză a întăririi păcii intre popoare. Toate popoarele trebuie să fie in prezent deo­sebit de vigilente față de uneltirile de tot felul ale cercurilor agresive. Nu există în prezent o sarcină mai importantă decit unirea eforturilor popoare­lor din toate țările în interesul asigurării păcii și securității internaționale. E Discursul de Anul Nou al lui K. E. Voroșilov, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S. S. Moscova (Agerpres). — Tass trans­mite discursul de Anul Nou rostit la radio de președintele Pre­zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. Vo­roșilov. Scumpi tovarăși! Scumpi cetățeni ai iubitei noa­stre patrii — Uniunea Republicilor Sovietice So­cialiste! Vă felicit din inimă cu prilejul Anului Nou. Cu un sentiment de profundă bucurie constatăm că în anul care a trecut, datorită eforturilor oame­nilor sovietici, patria noastră a devenit și mai bogată, și mai puternică. Anul care a trecut a fost un an de dezvoltare continuă a industriei socialiste, de avînt al agricul­turii și de înflorire a științei și culturii patriei noa­­tre multinaționale. Aceste realizări sunt un rezultat al muncii con­structive a eroicului popor sovietic — a muncitori­lor, colhoznicilor și intelectualilor. Ei, constructori neobosiți ai societății comuniste și luptători activi pentru pace și fericirea oamenilor, sunt aceia care,­­fe conduși de partidul lor comunist, merg cu încredere, înainta, spre noi victorii. In anul ce vine, poporul sovietic, animat de mă­rețele idei ale lui Marx-Engels-Lenin-Stalin, va munci cu mai multă energie pentru a face patria noastră mai puternică. In­trind în anul cel nou — 1955 —­ i mîndri de succesele noastre, noi remarcăm de asemenea cu satisfacție că in urma eforturilor perseverente ale Uniunii Sovietice, Republicii­­ Populare Chineze și ale tuturor popoarelor iubitoare de pace, in anul care s-a scurs s - a produs o oarecare destindere a încordării internaționale. Lupta pentru o pace trai­nică și îndelungată și-a dat roadele ei. Dar aceasta nu convine dușmanilor păcii.­ N­eținînd seama de voința popoarelor lor și uitind învățămintele istoriei, cercurile guvernante din unele țări occidentale continuă să ducă o politică agresivă, plină de consecințe primejdioase. Popoarele iubitoare de pace nu pot trece cu ve­derea faptul că puterile occidentale, reînviind în centrul Europei militarismul german, complică si­tuația și măresc primejdia unui nou război. Stimați cetățeni, bărbați și femei, tineri și tinere din țările de dincolo de hotare! Spre fericirea în­tregii omeniri, anul care s-a scurs a fost un an al păcii. Sînt convins că oamenii simpli cinstiți din toate țările nu vor război. Ei vor să trăiască în pace și în înțelegere frățească. Dușmanii păcii nu vor reuși să-și înfăptuiască planurile dacă popoarele vor lua cauza păcii în pro­priile lor mâi­ni și o vor apăra pînă la capăt. Poporul sovietic, în unitate frățească cu marele popor chinez și cu toate popoarele din țările de­mocrate,­­ este convins că și noul an ce vine va fi un an de consolidare continuă a păcii în lumea întreagă.­­ La recenta conferință de la Moscova, statele iubi­toare de pace din Europa au demonstrat unitatea, coeziunea și voința lor de nezdruncinat de a lupta pentru marea cauză a păcii și securității popoarelor europene. Oamenii sovietici, ca și toți oamenii sim­pli de dincolo de hotare, au salutat Declarația confe­rinței de la Moscova, care cheamă la crearea unui sistem de securitate colectivă în Europa. Poporul sovietic, stă,pin al marii sale, țări, luptător înaintat pentru pace, libertate și fericirea întregii omeniri — pășește un anul cel nou plin de forțe creatoare și de energie nesecată, gata să muncească cu și mai mult eroism pentru binele patriei sale iubite! In numele Comitetului Central al Partidului Co­­mu­­nist al Uniunii Sovietice și al guvernului sovietic vă felicit călduros cu prilejul Anului Nou, scumpi ,compatrioți! Felicit cu prilejul Antrim Nou pe oamenii simpli și cinstiți din toate țările! Fie ca Anul Nou să fie un an de și mai mari succese in lupta omenirii pentru o pace trainici, intre popoare, pentru fericirea tu­turor oamenilor! !&’á SB bigéi TELEGRAMĂ Tovarășului GH. GHEORGHIU-DEJ, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. R. București Vă mulțumesc, tovarășe președinte, pentru călduroasele felicitări de Anul Nou și doresc din toată inima poporului român prieten și Dvs. personal noi succese în construirea socialismului și în lupta pentru întărirea păcii în Europa. G. MALENKOV Răspunsurile tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. R., la întrebările puse de agenția iugoslavă „Jugopress“ Agenția iugoslavă s-a adresat cu ocazia „lugopress” din Belgrad Anului Nou tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii Populare Romine, solicitindu-l să răspundă la cîteva întrebări pri­vind situația internațională. Redăm mai jos întrebările agenției și răspun­surile date de tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej : ÎNTREBARE.­­Cunt apreciați actuala situație internațională ? RĂSPUNS : Pașii făcuți în anul care s-a scurs pe calea destinderii în relațiile internaționale, da­torită eforturilor perseverente ale statelor iubi­toare de pace și în deosebi stingerea focarului de război din Indochina, la puțin timp după stingerea celui din Coreea, au neliniștit cercurile agresive din țările occidentale, și îndeosebi din S.U.A., care văd în destinderea internațională o piedică în calea planurilor lor agresive și a profiturilor uriașe ale magnaților armamentului. Aceste cercuri depun toate eforturile pentru a agrava si­tuația internațională in scopul unor noi aventuri războinice în Europa și în Asia. Ele trec la restabilirea militarismului german, care a cotropit nu odată prin forța armelor po­poarele europene. Aceasta creează in Europa o gravăiă amenințare pentru cauza păcii. Popoarele europene se ridică însă cu tot mai multă hotărîre împotriva refacerii sub orice for­mă a militarismului german revanșard, fiind conștiente că acesta reprezintă o mare primejdie pentru ele și pentru pacea lumii. Ia o amploare tot mai mare lupta poporului francez, a poporului italian și a poporului ger­man însuși împotriva remilitarizării Germaniei occidentale și a includerii ei in blocuri militare agresive. Poporul român este neclintit în voința sa de a se împotrivi, alături de toate popoarele iubitoare de pace, politicii de refacere a militarismului german. Poporul român, ca și celelalte popoare europene, este profund problemei germane prin interesat în rezolvarea unificarea Germaniei pe baze pașnice și democratice și în crearea unui sistem de securitate colectivă a tuturor statelor europene, așa cum se propune în Declarația co­mună a statelor participante la conferința de la Moscova, convocată din inițiativa Uniunii Sovi­etice, în înțelegere cu Polonia și Cehoslovacia. Conferința de la Moscova a urmărit împiedi­carea împărțirii Europei în blocuri mil­iare opu­se și a cursei înarmărilor prin înfăptuirea secu­rității colective. Statele participante la conferință au arătat ca dacă totuși se va proceda la ratificarea acordu­rilor de la Paris ele vor fi nevoite să ia măsuri pentru sporirea capacității lor de apărare, în ve­derea asigurării securității și muncii pașnice a popoarelor lor. Aceasta este urmarea logică și singurul răspuns care poate fi dat capetelor în­­fierbîntate din Occident în cazul ratificării a­­cordurilor amintite. Nu încape îndoială că energia de care dau dovadă popoarele în apărarea păcii, forțele uria­șe care se ridică împotriva uneltirilor de război vor face să eșueze în cele din urmă planurile cercurilor agresive. ÎNTREBARE: Care sunt perspectivele pentru realizarea coexistenței pașnice între țări cu sis­teme sociale diferite ? RĂSPUNS: Experiența istorică arată că țări cu sisteme sociale diferite pot coexista în mod pașnic. Astăzi un număr tot mai mare de țări, care cuprind majoritatea covîrșitoare a omenirii, fruntași ai vieții publice din toate țările lumii de diferite opinii și din diverse pături sociale, spri­jină ideea coexistenței pașnice promovată de U­­niunea Sovietică din primele zile ale existenței sale. După cum se știe, cu privire la principiile coexistenței pașnice au avut loc în cursul anului 1954 declarațiile comune ale premierului Repu­blicii Populare Chineze, Ciu En­lai, și a primu­lui ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a lui Ciu En­lai și a primului ministru al Birmaniei U Nu, iar recent declarația comună a președin­telui Republicii Populare Federative Iugoslavia, Iosi­p Broz THo, și a primului ministru indian, Jawaharlal Nehru. Aplicarea principiilor respec­tului suveranității, independenței și integrității fiecărei țări, a principiilor neagresiunii, egalită­ții și neamestecului în afacerile interne ale altor țări ar face în adevăr posibilă coexistența paș­nică. Cercurile conducătoare ale puterilor occiden­tale, opunînd securității colective și metodei tra­tativelor pașnice politica lor „de pe poziții de forță”, acționează insă împotriva perspectivelor coexistenței pașnice. Nimic nu e mai absurd ca afirmația acestor cercuri că remilitarizarea Ger­maniei occidentale „va îmbunătăți șansele tra­tativelor cu Răsăritul”. Dimpotrivă, aceasta nu ar putea decis să înrăutățească situația interna­țională și să agraveze pericolul unui nou război. Popoarele iubitoare de pace văd în înfăptui­rea unui sistem de securitate colectivă prin cola­borarea tuturor statelor europene, indiferent de regimul lor social, calea cea mai sigură pentru menținerea și consolidarea păcii în Europa și în lume. Guvernul Republicii Populare Române este că­lăuzit în politica sa externă de dorința de a-și da contribuția activă la cauza apărării păcii, de a dezvolta și întări relațiile de colaborare și prietenie cu toate popoarele și țările iubitoare de pace, încheind răpunsurile la întrebările Dvs., mă folosesc de acest prilej pentru a arăta că po­porul român intimpină cu satisfacție îmbunătăți­rea produsă în relațiile dintre Republica Popu­lară Romiia și Republica Populară Federativă Iugoslavia. Prietenia popoarelor noastre are rădăcini a­­dînci în lupta comună pe care au dus-o de-a lungul istoriei pentru libertate și independență. In amintirea lor sunt încă proaspete suferințele îndurate de ele sub cotropirea dușmanului co­mun, militarismul german. îmbunătățirea continuă a relațiilor dintre Iu­goslavia și Romînia corespunde intereselor și năzuințelor popoarelor noastre și e menită să a­­ducă o contribuție însemnată la consolidarea păcii în Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese in munca pentru prosperitatea patriei sale și pentru înfăptuirea năzuințelor de pace ale popoarelor noastre și ale tuturor po­poarelor lumii. (Din „Scînteia” nr. 3170)’ PRIMA ZI DE MUNCĂ, PRIMELE SUCCESE 3 ianuarie 1955, prima zi ne lucra in ariul ho­­­tărîtor al îndeplinirii Planului Cincinal. Dimineața, pe străzile încă adormite, zăbovește valul răcoros al ceții. Din depărtare, sunetul atît de bine cunoscut și înviorător al sirenelor anunță începutul unei noi zile de muncă. Oamenii pățesc spre locurile de pro­ducție. In această zi, salutul lor obișnuit e însoțit Bilanț rodnic de o urare de an bun, și noi succese în lupta pentru construirea vieții noi. Și astfel, din prima zi a noului an, oamenii muncii, din fabrici și în­treprinderi, au pășit cu avînt în munca lor con­structivă, înscriind noi succese în lupta pentru ,o viață mai bună. ! 5,Noroc bun și la mulți ani, to­varășe!”. Cu aceste cuvinte, izvo­­rîte din adîncul inimii, construc­torii de mașini și unelte agricole de la uzina „7 Noiembrie” din Cra­iova, pășeau ieri cu încredere și voie bună pe poarta uzinei. După ce ecoul sirenei se risipi, strungarul Florea Ionescu, și-a în­ceput lupta, pentru obținerea pri­melor succese, împreună cu mun­ Cu mult înainte de începerea lu­­­crului, grupuri, grupuri de mun­citori se îndreptau spre locul de muncă. Printre aceștia se numărau și harnicii muncitori de la Atelie­rele de zonă, din Craiova, care, încă de la data de 1 noiembrie lucrează în cantul eroului an­­­citării Emil Scrădeanu, Dumitru Iordache și Florea Mitroi, el și-a îndeplinit norma pe întreaga zi în numai 4 ore de lucru. De aseme­nea, muncitoarele Aurica Negrilă, Elena Danovici și altele, și-au în­deplinit in această zi, sarcinile de plan ce le reveneau în proporție de 160-180 la sută. Bilanțul primei zile de muncă a fost deosebit de rodnic. Lăcătușii Gheorghe Vișan, Marin Marcu, Dumitru Brănișteanu și alții și-au realizat sarcinile de pian pe o zi, în numai patru ore, efect­tuînd reparații de bună calitate și depsomisind, totodată materiala și piese 4g 5g.S­b. Succesele textiliștilor Luni dimineața, în prima zi de lucru pe anul 1955, țesătoarea Du­mitru Șerbănescu, la fel ca mulți tovarăși ai săi, a venit cu 15 minute înainte de începerea programului, pentru a pregăti mașina. Cînd lu­crul a început, totul a fost gata. Suveica a început și mai repede să se plimbe de la o margine la cealaltă a războiului. In această zi, ea a dat peste normă 32 m. țesături. Câte 25-30 m. țesături peste plan, au executat și tovarășii Gheorghe Stoica, Constanța Cior și alții. Cu deosebit entuziasm s-a lucrat în această zi în toate secțiile fabri­cii de textile „Indepeghența” Cra­­iova. La Atelierele de zonă C. F. R.

Next