Inainte, februarie 1956 (Anul 13, nr. 3413-3437)
1956-02-01 / nr. 3413
Brigada artistică de agitație — mijloc important de educare a maselor Activitatea artistică ce se desfășoară în cadrul sindicatelor și căminelor culturale, are o deosebită importanță în ce privește educarea în spirit comunist a oamenilor muncii. Brigada artistică de agitație constituie un mijloc important de culturalizare a maselor largi populare. Intr-un timp relativ scurt de la înființarea lor, brigăzile artistice de agitație atît cele din orașe cît și cele de la sate, au adus o contribuție însemnată la ridicarea nivelului cultural al maselor. La lărgirea orizontului lor, la mobilizarea lor pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan în opera de construire a socialismului. Se știe că o muncă organizatorică dusă temeinic și cu pricepere, determină în cea mai mare măsură reușita unei acțiuni. Acolo unde organele sindicale îndrumate de organizațiile de partid au sprijinit îndeaproape munca brigăzilor artistice de agitație, importanța necesară le-au acordat folosindu-le în munca cultural-politică, ele au reușit să contribuie la schimbarea atitudinii oamenilor față de bunul mers al întreprinderii respective și la lichidarea lipsurilor ce se manifestă în diferite sectoare ale muncii. La fabricile unite „Partizanul** din orașul Craiova, brigada artistică condusă de tov. Migamie Aurel și Dincă Aurel în programele prezentate, a avut ca obiectiv permanent dezvoltarea spiritului de disciplină al salariaților, extinderea celor mai bune metode de muncă, imprimarea unei atitudini sănătoase față de muncă, produselor etc. Avînd un calitatea instructor capabil și sprijinită de Iov. Ionescu, secretarul organizației de bază, care a urmărit întocmirea repertoriilor, orientîndu-le tot mai mult spre specificul întreprinderii, această brigadă artistică a prezentat spectacole în care numere întregi au fost dedicate fruntașilor în producție și inovatorilor ca Oscar Radller, Nichifor Constantin și Victor Caterlo. Lupta pentru calitate a fost de asemenea în atenția membrilor brigăzii, după cum cu mult spirit critic, ura de bună calitate, folosind saei au combătut delăsarea în muncă, indisciplina sau neseriozitatea unor muncitoare ca Pleșoianu Nicol ța, Tălăban Anica și Bobocică Elisabeta. O frumoasă activitate desfășoară și brigada artistică de agitație a Șantierului naval din Tr. Severin și în special cea de pe vasul cultural „M. Eminescu“ condusă de Iov. Galbenu. Acțiunea de extindere în Șantier a metodei Vasili Colesov de așchiere intensivă a metalelor, dusă de către organizația de bază și comitetul de întreprindere, a fost susținută de brigadă prin programele sale, fapt care a făcut ca încă 12 strungari să se intereseze de această metodă, de rezultatele obținute de fruntași ca Gh. Ghiață și Gh. Trișcovici și astăzi să obțină succese în aplicarea ei. Nu pot fi trecute cu vederea nici succesele obținute în educarea cultural-politică a țărănimii muncitoare prin activitatea desfășurată permanent de brigăzile artistice de agitație ale căminelor culturale de la sate. Una dintre cele mai cunoscute brigăzi artistice de agitație în regiunea noastră, este brigada din comuna Țînțăreni, formata din elemente sătești, care la concursul ce a avut loc anul trecut, a ajuns pînă în faza finală. Sub conducerea tov. Bărbulescu Adriana, directoarea căminului cultural, această formațiune artistică a dat aproape săptămînal spectacole cu programe bine pregătite cu conținut educativ și de calitate. In campaniile agricole brigada și-a adus contribuția sa. Asemenea brigăzi artistice de agitație care au muncit și au știut să-și exercite rolul lor educativ sînt numeroase atît în întreprinderi cît și la sate. Sînt însă unele întreprinderi și comune unde nici acum cînd se desfășoară tradiționalele întreceri pe tărîmul artei, nu au înțeles să activizeze brigăzile artistice. Se mulțumesc doar să constate cu îngrijorare că numărul artiștilor scade, că formațiunile se destramă, că nivelul lor este mereu mai scăzut. O asemenea situație a dăinuit multe zile la Depoul C.F.R. Craiova, unde de abia în ultimul timp brigada a fost activizată. De asemenea, numeroase brigăzi de la sate s-au desființat. Pentru ca forța educativă a brigăzilor artistice de agitație să fie mereu mai mare, pentru ca nivelul lor artistic să crească necontenit, este necesară o muncă susținută, multă perseverență și însuflețire și în special o îndrumare atentă din partea organelor de partid și sindicale respective. Chiar dacă au instructori capabili, această îndrumare permanentă, orientarea repertoriilor lor cît mai mult spre specificul întreprinderii sau comunei, va face, ca rolul lor educativ și mobilizator să fie cît mai bine îndeplinit, va duce la ridicarea nivelului cultural și politic al maselor așa cum prevăd sarcinile trasate de cel de-al II-lea Congres al partidului. Astfel, brigăzile artistice de agitație trebuie să prezinte cel puțn 2 spectacole pe lună. Multă atenție însă va trebui acordată calității repertoriilor, îmbogățirii lor. O situație ce se întîlnește aproape în fiecare întreprindere și comună este faptul că timp de cîteva luni, repertoriul rămîne același, fără ca membrii brigăzii, colectivele de creație și cei ce răspund de munca acestora să socotească necesară schimbarea lui. Avînd în vedere faptul că brigada artistică de agitație are sarcini deosebit de importante în educarea maselor, în scoaterea la iveală a noului, în extinderea celor mai bune metode de muncă, în educarea gustului oamenilor muncii pentru frumos, pentru artă, toată munca trebuie pornită cu seriozitate încă de la întocmirea repertoriilor, pînă la interpretarea justă și la un nivel artistic înalt în fața spectatorilor. Atît secția culturală a consiliului sindical regional cît și secția culturală a sfatului popular regional, vor trebui să acorde toată atenția îndrumării permanente a instructorilor artistici. Să fie organizate schimburi de experiență în care să prezinte programe artistice cele mai bune brigăzi artistice de agitație. Tovarășii Chivu Stoica și general colonel Leontin Sălajan s-au reîntors în Capitală Luni după-amiază tovarășii Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri, și general colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate ale R.P.R., s-au întors în Capitală, venind de la Praga, unde au participat în calitate de reprezentanți ai Republicii Populare Române la lucrările sesiunii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, de prietenie, colaborare și asistență mutuală. La sosire, în gara Băneasa, se aflau tovarășii I. Chișiflevschi, Al. Moghinoș, general de armată Emil Bodfnăraș, P. Borilă, S. Bughici, Gr. Preoteasa, general colonel Iacob Teclu, general locotenent I. Tutoveanu și alții. Au fost de față ambasadorii extraordinari și plenipotențiari R.P.D. Coreene — Den Em. R. a. P. Ungare — L. Pataki; R. P. Bulgaria — S. Pavlov; R. Cehoslovace — J. Sedivy; R. P. Albania — M. Lake; R. P. Chineze — K. Bonian; R. P. Polone — J. Szydończyk; Uniunii Sovietice — R. A. Epișev; H. Lippold, însărcinat cu afaceri ad-interim al R.D. Germane. (Agerpres) FEBRUARIE 1956 4 pagini, 20 bani ANUL XII Nr. 3413 MIERCURI 1 ÎN INTERIORUL ZIARULUI: ~ Cei mai buni fii ai poporului — Pentru îndeplinirea hotăririi propuși candidați in alegerile pen- lor Congresului partidului. Imntru sfaturile populare, (pag. 2*). Plantele posibilități de extindere a plantarilor viticole în regiunea Craiova, (pag. 2-a). la Mecanici fruntași, (pag. 2-a). — Viața de partid. Cum se des- Alegerile de altă dată. Nefășoară învățămîntul de partid in dumenire. (pag. 2-a), raionul Baia de Aramă. (pag. 3-a). — Pentru un rod bogat în anul acesta, (pag. 3-a). — Pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre Răsărit și Apus. (pag. 3-a). — K. E. Voroșilov a primit un mesaj personal din partea regelui Afganistanului. (pag. 4-a). Traduc In viață hotărîrile celui de-al ll-lea Congres al partidului Bunuri alimentare peste plan întreprinderea de stat „Fructul romnesc” din Craiova, este una dintre unitățile producătoare de bunuri alimentare. Aici se fabrică numeroase sortimente de bunuri alimentare ca: conserve de carne, conserve în apă și ulei, marmejladă, muștar și altele. In dorința de a-și aduce tot mai mult contribuția la creșterea volumului de producție de acest fel, membrii colectivului de muncă de la întreprinderea de stat „Fructul romînesc” muncesc cu entuziasm In întrecerea socialistă, pentru a putea ca prin succesele ce se obțin, să-și aducă din plin contribuția la traducerea în viață a sarcinilor ce le re- vin din Directivele celui de-al doilea Congres al P.M.R. Astfel ca o dovadă vie a preocupării membrilor colectivului de muncă, întreprinderea „Fructul romînesc” a reușit să realizeze planul producției pe luna ianuarie, încă de la data de 28. Pînă in prezent ei au reușit să dea peste prevederile lunare de plan 12000 kg. de marmeladă, 4.500 kg. conserve de carne și aproape 2.000 kg. de muștar, produse a căror calitate a fost îmbunătățită simțitor. Printre cei mai pricepuți și destoinici strungari ai fabricii „Electro-Putere” din orașul Craiova ,se numără și utemistul Ion Ursu. Pentru meritele sale deosebite în producție și pentru priceperea cu care execută unele piese de precizie, tînărul strungar se bucură de multă încredere și stimă in rîndul colectivului unde muncește. In luna ianuarie a.c., Ion Ursu a dat peste plan cu 100 la sută mai multe piese de bună calitate. In clișeu, strungarul Ion Ursu în timpul executării bucșelor pentru tramvaie. Se pregătesc pentru însămînțările de primăvară In tot cuprinsul raionului Strehaia se fac pregătiri pentru declanșarea campaniei agricole de primăvară la timp și în bune condițiuni. De pildă in comuna Bolboși, reparația uneltelor și mașinilor a fost terminată la cele trei centre de reparat. De asemenea, la peste 70 la sută din sămînța ce va fi semănată in primăvară i s-a determinat puterea de germinație la cele peste 306 centre existente în comună. Fruntași în acțiunea ce se duce în vederea pregătirii pentru muncile de primăvară sînt țăranii muncitori Gheorghe Detculescu, Nicolae Licărele, Emanoil Ciobanu, Gheorghe Dulescu, Emanoil Ciliucă și alții. JT. IVALGU. coresp. Contribuția Cu sprijinul organizației de partid și al comitetului raional U.T.M., organizația de bază U.T.M. din comuna Cujmir în ultimul timp a obținut frumoase realizări în activitatea sa. In primul rînd, comitetul organizației U.T.M., s-a preocupat să încadreze majoritatea utemiștilor și a altor tineri la învățămintul politic U.T.M curs seral. Comunistul Ion Moraru, propagandist la învățămîntul politic U.T.M., caută să pregătească lecții bine documentate în care sînt cuprinse fapte locale concrete, care stirnesc interesul cursanților, făcîndu-i pe aceștia să fie și mai activi în îndeplinirea sarcinilor încredințate de organizație. Utemiștii, alături de comuniști, au dus muncă politică susținută pentru constituirea întovărășirii agricole din comuna respectivă, întovărășire în care au intrat numeroși tineri împreună cu familiile lor. Activitate rodnică a depus organizația U.T.M. și în acțiunea de gospodărire și infrumu-Brigăzile din cadrul oficiului de foraj al trestului petrolifer -Ontenia , s-au angajat la începutul lunii ianuarie să obțină realizări cît mai importante in întrecerea tineretului setare a comunei. etemiștii I. Năstase, M. Caravan, Gh. Nărîmzoiu, N. Boce, și alții, pe lângă faptul că au angrenat și alți tineri la diferite munci de folos obștesc, la căratul pietrișului pe șosea, făcutul șanțurilor și construirea podețelor, ei au constituit exemplu în această direcție socialistă, pentru a da astfel patriei mai multe tone de țiței peste plan. Sub îndrumarea organizației de partid, comitetul de întreprindere al oficiului de foraj din cadrul acestui trust, a inițiat întrecerea „Pentru cea mai bună brigadă de foraj”, întrecere care s-a extins în cadrul tuturor brigăzilor. Realizînd cu mult înainte de termen sarcinile de plan pe luna ianuarie și reușind să foreze peste plan cu 44,6 la sută mai mulți metri, brigada de foraj condusă de Ion Potecă a cîștigat întrecerea. Locul doi in întrecere i-a revenit brigăzii de reparații. C. COSTEL coresp. Cîștigătorii întrecerii Utemistul Dumitru Barbu este unul dintre fruntașii cooperativei de producție meșteșugărească „Industria lemnului” Craiova. Calificat în meseria de tâmplar acest tînăr dă o atenție deosebită realizării normei de producție. Mobila populară la care lucrează, corespunde din punct de vedere calitativ. Aplicînd în activitatea sa metodele sovietice Voroșin și Ciurchih, tînărul Dumitru Barbu reușește zilnic să-și depășească sarcina de plan cu 30—35 la sută. Pentru meritele obținute în producție el a primit diploma de onoare a U.R.C.M. Craiova Mecanizatorii de la S. M. T. Plopșor Mecanizatorii de la stațiunea de mașini și tractoare Plopșor raionul Plenița desfășoară larg întrecerea pentru a întimpina alegerile de deputați in sfaturile populare, cu realizări deosebite în muncă. Preocupîndu-se în primul rînd de repararea uneltelor și mașinilor agricole la timp, ei și-au organizat munca pe ansamble cu 16 posturi de reparații și astfel au pornit la acțiune. Acest lucru a permis ca roadele muncii să nu întârzie. Astfel din situațiile încheiate până la data de 27 ianuarie a.c., reiese că s-au terminat de reparat 21 de tractoare și s-au reparat în proporție de 65 la sută încă trei bucăți din totalul de 33 tractoare băgate în reparație. De asemenea, s-au terminat de reparat 41 de pluguri „Vie Pintilie” din 43 planificate; sunt terminate 17 semănătoare din 19, și s-au reparat sută la sută grapele care necesitau acest lucru. Paralel cu aceste lucrări de pregătire menite să asigure buna desfășurare a campaniei de primăvară, s-au băgat în reparații și anexele de exploatare ca cisterne tip, vagoane-dormitor, etc., care s-au reparat în procent de 60 la sută. A sprijinit aceste realizări mecanizatorica, Aurel Bălteanu, care și-a depășit sarcinile de plan, în prima perioadă a reparațiilor, cu peste 50 la sută. In plus acesta a ajutat în muncă și pe muncitorii de la postul ambieiaj, care rămăseseră în urmă cu reparațiile. S-au mai evidențiat în această acțiune mecanizatorii de la postul nr. 9 diferențiale, condus de Stelian Vîlcea care a obținut depășiri de 25—30 la sută, cei de la ipostul mașini agricole condus de Mihai Lupu, care au depășit sarcinile de reparații cu 60 la sută precum și alții. INTR-UN SCHIMB DE NOAPTE Linii, vagoane și garnituri. Lumini de macazuri și semafoare, forfotă și gălăgie, grabă și atenție. Sînt cîteva cuvinte care luate singure, par a nu avea o mare importanță. Ele compun însă un tot al muncii la calea ferată — un tot al unei munci ce nu încetează nici o oră, nici un minut din an. Cu ele lucrează oamenii, în mîinile cărora se află dirijarea uneia dintre cele mai importante ramuri ale economiei naționale: calea ferată. Munca aceasta este peste tot la fel, într-un depou de locomotive, într-o stație mică sau într-un mare nod de cale ferată, în biroul impiegatului de mișcare, în cabina revizorului de ace. Peste tot se cere același lucru: atenție și răbdare. Aici, fiecare minut, fiecare secundă joacă un deosebit și important rol. Ceferiștii știu că în mîinile lor se află viețile a sute și mii de călători. De aceea ei sînt mîndri că îndeplinesc o misiune atît de măreață.* Asemenea oameni harnici și pricepuți întâlnești și în stația C.F.R. din Craiova, stație al cărei colectiv luptă pentru realiizarea sarcinilor puse în față de Directivele celui de-al II-lea Congres al partidului, privind dezvoltarea transportului pe calea ferată. In lupta pentru a-și realiza înainte de termen sarcinile de plan, ceferiștii din stația C.F.R. Craiova dobândesc vicitorii după victorii. In luna ianuarie ei au reușit să realizeze prevederile planului și să obțină importante rezultate în ceea ce privește reducerea timpilor de staționare a trenurilor și atingerea indicilor de regularitate a trenurilor. Ziua și noaptea munca lor e fără de sfîrșit, Iată-i într-una din nopțile obișnuite de lucru. Și însoțim în timpul cînd mîinile lor îndemânatice conduc arterele circulației din stația C.F.R. Craiova. Ora 19. Se apropie timpul cînd tura de zi va fi schimbată. In sala școlii personalului, membrii turei de noapte s-au adunat aproape toți. 1 liniște. Din cînd în cînd, în sala personalului, răzbat sunetele unei melodii ce vine din sala alăturată, unde e clubul. Aici, cîțiva dintre cei ce și-au terminat munca, se distrează înainte de a merge acasă. Deodată glasurile celor prezenți se unesc într-un salut Intră șeful adjunct de stație. După acesta alți cîțiva impiegați și șeful turei de noapte. Șeful adjunct prezintă planul de muncă. Dă detalii și face recomandări, accentuînd asupra problemelor mai importante ce vor surveni în timpul nopții. Și astfel după încă cîteva recomandări, fiecare dintre cei prezenți se îndreaptă spre locul de muncă pentru a-și schimba tovarășul. In biroul de mișcare al stației se dă în primire serviciul, îmipiegații predau și iau în primire serviciul. Locul impiegatului dispozitor Ionescu Ion, îl ia tânărul Eugen Andrei, cel ce va dirija pe timpul nopții circulația trenurilor din întreaga stație Impiegatul își începe activitatea controlînd registrele de circulație, benzile telegrafului și comenzile de expediere. Se apropie apoi de pâlnia telespicherului pentru a lua legătură cu noua tură. A început: — Alo, cabina 1? Alo, 3,5, 2; Alo 4! Alo mijlocul 1, mijlocul el? Răspunsurile încep să vină pe rînd. Cabinele unde se efectuiază schimbul turei, dau primul raport impiegatului principal. Glasul lui Eugen Andrei continuă să străbată firele telespicheiului. La cabine, în biroul impiegatului de mișcare, la magaziile de mărfuri, la revizia de vagoane, munca continuă să se desfășoare ca și la început Al doisprezecelea gong al penidulei a răsunat. E miezul nopții Pleacă trenul de persoane 1004. Calea a fost asigurată și trenului de marfă 1812. Semnalele sunt pe verde, macazurile libere; impiegatul a prezentat autorizația de circulație, sunetele locomotivei se împrăștie asurzitor în văzduh. Un nou tren a plecat. Și așa, tren după tren, pleacă și sosește. Peronul stației cînd se golește, cînd se umple. Din trenuri coboară călători. Se aud glasurile portarilor. —. Biletele vă rogi II. FIERARU