Inainte, august 1956 (Anul 13, nr. 3568-3592)

1956-08-01 / nr. 3568

V * > 1 1 * J; * < —-----------------------------------------..ii T--V,­­ --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ Spre un nou avînt în transformarea socialistă a agriculturii Recent, a fost dată publicității Rezoluția ședinței plenare a C.C. al P.M.R. din 16—17 iulie a.c. cu privire la măsurile pentru reali­zarea sarcinilor stabilite de Con­gresul al II-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agriculturii. Analizînd munca politică și organizatorică desfă­șurată de partid pentru realiza­rea sarcinilor trasate de Congre­sul al II-lea al P.M.R. cu privire la transformarea socialistă a a­­griculturii, Rezoluția constată că hotărîrile Congresului au devenit un program de muncă pentru toate organele și organizațiile de partid și au dat un puternic a­­vint activității creatoare a mase­lor largi ale poporului muncitor în opera de construire a socialis­mului. Analizînd în lumina Rezoluției rezultatele obținute în regiunea noastră în ceea ce privește trans­formarea socialistă a agriculturii se poate constata că de la grosul al II-lea al partidului Con­și pînă în prezent, au luat ființă peste 650 de întovărășiri agricole cu suprafața de 28.187 hectare și 31.036 familii. De asemenea, au luat ființă 6 gospodării colective. Numărul familiilor intrate în gospodăriile colective nou înfiin­țate cît și în cele existente trece de 1.300. In momentul de față, sec­torul socialist de stat deține 14,2 la sută din suprafața agricolă a regiunii, iar sectorul socialist-coo­­peratist 8,5 la sută din această suprafață. Succesele realizate pînă în pre­zent în ceea ce privește transfor­marea socialistă a agriculturii dovedesc justețea aprecierii hotă­­rîrilor Comitetului de partid re­gional care stabilesc ca pînă la sfîrșitul anului 1956, sectorul so­­cialist-cooperatist să reprezinte 17,5 la sută din suprafața agri­colă a regiunii, iar pînă la sfîrși­tul celui de-al doilea cincinal să ajungă la 72 la sută din supra­fața agricolă a regiunii. Așa după cum subliniază Re­zoluția, construcția socialismului la sate a rămas în urmă față de construcția socialismului la orașe. La fel, ca în alte regiuni, în re­giunea noastră nu s-a mers con­secvent pe linia trasată de ple­nara din martie 1949 a C. C. al P.M.R. care a indicat să se folo­sească în munca pentru construi­rea socialismului la sate forme din cele mai diverse de cooperare în muncă, începînd cu forme din cele mai simple și mai accesibile maselor largi ale țărănimii mun­citoare. Totodată, trebuie arătat că în unele raioane printre care se numără Tg. Jiu, Tg. Severin, Baia de Aramă, s-a lăsat multă vreme ca lucrurile în ceea ce pri­vește transformarea socialistă a agriculturii să meargă de la sine. Pentru îndeplinirea promptă a sarcinilor trasate de Rezoluție es­te necesar ca și în regiunea noa­stră să se studieze și să se aplice experiența regiunii Constanța, unde, imediat după Congres trecut la studierea condițiilor s-a posibilităților regiunii și s-a ela­­i­borat un program realist de mă­suri privind terminarea transfor­mării socialiste a agriculturii în regiune, în linii mari, pînă în a­­nul 1958. O deosebită însemnătate au re­comandările plenarei C.C. al P.M.R. făcute gospodăriilor a­­gricole colective în ceea ce pri­vește modificările și completările în statutul model al G.A.C. In statutul model, se prevede ca fie­cărei gospodării țărănești care intrat în gospodăria colectivă să a i se lase în folosință personală o parcelă de pămînt pentru curte, grădină sau livadă, în suprafață de 20—30 ari, în afară de supra­fața ocupată de construcții. Ple­nara recomandă să se modifice această prevedere din sensul că locul destinat statut în pentru grădină sau livadă în limitele prevăzute de statut se lasă în fo­losință personală, iar casa de locuit, construcțiile gospodărești, precum și terenul aferent lor, se lasă în proprietate personală a fiecărei gospodării țărănești care a intrat în gospodăria colectivă. Se recomandă de asemenea, ca noilor căsătoriți și colectiviștilor care la intrarea în gospodărie nu au avut pămînt, să li se acorde cu drept de folosință teren pentru casa de locuit și construcții gos­podărești, precum și teren pentru grădină sau livadă în limitele prevăzute de statut. Cu aprobarea adunării generale a gospodăriei colective, ei vor avea dreptul să răscumpere terenul pentru casa de locuit și pentru construcții gospodărești, suma provenită prin răscumpărare va intra în fondul de bază al G.A.C. Rezoluția re­comandă că în scopul satisfacerii nevoilor bănești din tot cursul a­­nului ale colectiviștilor să se pre­vadă în statutul G.A.C. obligati­vitatea de a se repartiza avan­suri bănești lunar sau cel mai tîr­­ziu trimestrial, pînă la 50 la sută din veniturile bănești ce li se cu­vin pentru munca depusă. In ve­derea realizării de venituri bă­nești din ce în ce mai mari se recomandă gospodăriilor co­lective să lărgească sau să cre­eze grădini de legume, crescăto­rii de păsări, stupării, crescătorii de porci, vaci pentru lapte și alte ramuri de producție, care oferă posibilitatea unei valorificări per­manente în tot cursul anului sau în cea mai mare parte din an. Rezoluția recomandă ca în vede­rea asigurării bătrîneții colecti­viștilor și pentru a veni în aju­torul celor inapți de muncă, fon­dul de ajutorare pentru bătrîni, invalizi, persoane care temporar au pierdut capacitatea de muncă, familii ale ostașilor cu posibili­tăți restrînse de muncă, întreține­rea creșelor și orfanilor să fie sporit de la maximum 2 la sută la maximum 4 la sută din valoa­rea brută a producției (în natură și în bani). Deosebit de importantă este prevederea Rezoluției potrivit că­reia în zonele specifice creșterii animalelor cum ar fi de pildă țn regiunea noastră în raioanele Novaci, Baia de Aramă, Tg. Jiu, Gilort, etc. organele de partid și de stat să desfășoare o intensă muncă politică și organizatorică în vederea organizării de gospo­dării colective ale căror ramuri principale de producție să fie creșterea de animale. Se preconi­zează ca în scurt timp să se ela­boreze un proiect de statut model care să fie adaptat în condițiile concrete ale gospodăriei, colective pentru creșterea animalelor. Este indicat ca acolo unde principala ramură de producție e pescuitul să se creeze gospodării colective pescărești cărora să li se atribuie în folosință veșnică bălți și peri­metre de pescuit. Este recoman­dabil de asemenea, ca gospodă­riile colective să fie sprijinite în a face construcții gospodărești fo­losind la maximum materialele locale. O atenție deosebită tre­buie dată consolidării și dezvol­tării întovărășirilor agricole exis­tente și creării de noi întovără­șiri. O problemă importantă în a­­ceastă direcție constă în a stimu­la interesul țăranilor muncitori de a aduce în întovărășire întrea­ga suprafață de teren de care dispune și a executa în comun lucrările agricole. Se constată, că în unele locuri, în cadrul întovărășirilor în care membrii efectuează toate muncile în comun au apărut forme noi de îmbinare a repartizării veniturilor după suprafața de teren, a atela­jelor și utilajului adus în înto­vărășire cu repartizarea venituri­lor după munca depusă. Astfel de întovărășiri există și în regiu­­­nea noastră în Corabia, în comu­na Castranova, raionul Craiova, etc. Asemenea întovărășiri sînt o formă a cooperativei agricole de producție în care cooperatorul primește rentă pentru pămîntul adus în întovărășire. Rezoluția indică condițiile în care fii de foști chiaburi și fii de chiaburi vor fi primiți în coope­rativele de producție agricolă. De asemenea, Rezoluția cere gospodăriilor de stat să devină mari producătoare de produse agricole, vegetale și animale, îndeplinind sarcinile trasate de Rezoluție, să intensificăm ritmul transformării socialiste a agricul­turii în regiunea noastră, astfel ca la sfîrșitul celui de al doilea cincinal sectorul socialist să ocu­pe 72 la sută din suprafața agri­colă a regiunii și să furnizeze cea mai mare parte din producția agricolă marfă. I ♦ !>« il • 11 ♦JJ ♦ II • t!• 1J-*U• li♦ 11 • 1 «,.♦,> ••!«.*■ «i;« ■>« li« lltll« II »Jitii •!l*.IJ«.|l«.l|*J Proletari dtin toate țările, uni­l-voT ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA In cinstea zilei de 23 August Planul lunar l-am realizat în 17 zile Colectivul echipei de mecanici specializați în probleme de mo­toare care desfășoară activitatea pe lîngă Depoul de locomotive Craiova, a reușit să-și realizeze sarcinile de plan pe luna iulie în 17 zile. Lucrările pe care noi trebuie să le executăm se află eșalonate în întreaga regională C.F.R. La începutul lunii, echipa noastră condusă de tovarășul Ionescu Pe­tre a studiat, cu deosebită atenție sarcinile revenite, și ne-am anga­jat ca în cinstea zilei de 23 Au­gust să întocmim un bilanț cît mai bogat După ce ne-am realizat sarci­nile de plan pe luna iulie am tre­cut la alte lucrări, montarea unei pompe ca de pildă, centrifuge în stația Tg. Jiu și desnisiparea unui puț împotmolit în stația Fi­­liași, MARIN BARBU mecanic motoare Depoul de locomotive Craiova ZILNIC DEPĂȘESC NORMA In cinstea zilei de 23 August, la uzina de mașini și unelte agricole " Noiembrie" din Craiova, întrecerea socialistă se desfășoară cu avînt. Printre muncitorii care obțin frumoase realizări sînt și tovarășii Nazuri­­dis H. și Severin Simion. Ei execută vopsitul tocătoarelor de Insilozat nutreț, după tipul sovietic R.S.S.G. Zilnic depășesc sarcina de plan cu 80—90 la sută. In clișe­u­­ la locul de muncă. Vor­manei în comun Exemplul țăranilor muncitori din comuna Sadova, raionul Gura Jiului, care s-au înscris în înto­­vărășirea agricolă „Al doilea Con­gres al partidului“ în anul trecut, a constituit un imbold pentru cei­lalți țărani muncitori din sat­ să pornească la înființarea unei alte întovărășiri agricole. In întimpi­­narea zilei de 23 August au făcut cereri de înscriere pentru consti­­tuirea celei de-a doua întovărășiri agricole un număr de 40 de fa­milii de țărani muncitori, care sînt hotărîți să-și muncească pă­mîntul în comun, pentru o pro­ducție sporită la hectar. M. DANILA coresp. s [UNK] Se recoltează ultimele păioase Oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Craiova, în cinstea zi­lei de 23 August, au intensificat întrecerea socialistă și patrioti­că, fiind hotărîți termine neîntîrziat­­e ră­coltarea cerealelor de pe întreaga suprafață cultivată cu păioase. Mobilizați de comu­niști și deputați, oa­menii muncii de pe o­­goarele raioanelor Co­rabia, Calafat, Cuj­­mir, Segarcea, Băi­­lești și altele, mun­cind pe întrecute au reușit să termine re­coltatul griului, orzu­lui și secarei, încă de săptămîna trecută.­­ Ca și în alte ocazii membrii celor 168 gospodării colective și ai celor peste 1500 în­tovărășiri agricole din regiunea noastră, și de astă dată s-au situat fruntași la strînsul re­coltei. Exemplu sînt colectiviștii din co­munele Izbiceni, Po­iana Mare, Drăghi­­ceni, Stoenești, etc. Pînă la sfîrșitul săptămînii trecute, în regiunea Craiova pla­nul de recoltare a pă­­ioaselor a fost plinit în procent înte­de 95,8 la sută. In prezent, muncii de pe oamenii ogoare din raioanele de mun­te în care culturile au ajuns la maturitate mai tîrziu, se întrec în munca de recoltare păioaselor, fiind hotă­a­rîți ca în cinstea zilei de 23 August să ter­mine în întregime strînsul recoltei de pă­ioase pentru a asigura o recoltă bogată. Știri din comuna Rotunda ARIA TINERETULUI In comuna Rotunda din raio­nul Caracal, treierișul se desfă­șoară din plin, pentru ca în cins­tea zilei de 23 August această lu­crare să fie terminată. Comitetul executiv al sfatului popular comu­nal a încredințat amenajarea și deservirea ariei nr. 3 tineretului din comună. Utemiștii din Rotunda au cău­tat să se achite cu cinste de sar­cina încredințată. Tinerii Ilie Vă­­leanu și Gheorghe F. Dobre, dele­gați de convoaie sînt și buni agi­tatori. Pe arie este ordine și dis­ciplină. Fiecare ceată organizată din timp cunoaște cînd îi rîndul la treierat. Iată de ce vine la aria tineretului din comuna Ro­tunda, batoza lucrează fără între­rupere depășind zilnic norma de treier cu 4.000—5.000 kg. boabe VALORIFICĂ GRIUL PIN NOUA RECOLTA Acordînd o atenție deosebită lucrării pămîntului și îngrijirii culturilor, țăranii muncitori din comuna Rotunda obțin și în acest an recolte bogate de grîu. Din surplusul de produse ei valorifică chiar de pe ariile de treier impor­tante cantități de grîu spre a-și procura cele necesare în gospo­dărie îndată după treieriș țăranii muncitori Dumitru Dorobanțu, Ion Mili­ari, Ion Văleanu și alții, au valorificat prin achizitorul I.C.S. „Recolta“ între 150—400 kg. grîu, iar Marin Sfîrîială a valorificat 200 kg. or? In întreaga comună au fost valorificate în total de pe ariile de treier peste 2.000 kg. ce­reale. ENE POPA coresp. Azi, acei care străbat întinsul nemărginit al apelor și înfruntă furtuna năpraznică a oceanelor, a­­cei care străjuiesc zi și noapte ho­tarele maritime ale patriei noastre apărîndu-le contra dușmanilor, a­­cei care înfruntă vijejia cataracte­lor, își sărbătoresc ziua. Alături de ei, Ziua marinei e sărbătorită de întreg poporul muncitor din țara noastră prin succese în muncă, prin îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea zilei de 23 August. Marinarii romîni au o veche tra­diție revoluționară. Lupta lor s-a împletit deobicei cu lupta poporu­lui, aspirațiile lor s-au confundat cu aspirațiile oamenilor din rîndul cărora proveneau, cu aspirațiile oa­menilor muncii. Istoria ne vorbește nu numai de faptele de vitejie ale marinarilor romîni, ci și de străve­chile relații de prietenie existente între marinarii romîni și ruși. In 1791 la Ismail, alături de ostașii ruși au luptat romînii, cimentînd prin sînge frăția de arme în lupta dușmanului comun. In 1877 alături de ruși au luptat și romînii împo­triva jugului otoman. Revoluția din 1917 a adus un suflu nou nu numai în viața mi­lioanelor de oameni, ci și în viața marinarilor. Echipajele unor vase romînești s-au răsculat și au alun­gat ofițerii. Stăpîni pe vase, ei au schimbat numele cu nume revolu­ționare ca „Republica Romînă“, „1907“ și altele. Pilde de adevărat eroism au dat și marinarii în lup­tele contra fascismului. După 23 August luptînd alături de armata­­* a« u­r. ■»« *1 sovietică, marinarii romîni au în­lesnit operațiunile militare sovietice. Ei au apărat cu dîrzenie nemaiîn­­tîlnită litoralul Mării Negre, îm­piedicînd debarcarea trupelor hitle­riste. De asemenea s-au distins în operațiunile de pe Dunăre. Ei au luptat capturînd multe unități hitleriste la Călărași, la Tr. Severin, împiedicînd acțiunile hi­­tleriștilor. In luptele de de­barcare pe malul Iugoslaviei a tru­pelor sovietice, un mare rol l-au a­vut marinarii romînt­. Faptele de eroism ale marinarilor noștri au fost răsplătite de guvernul sovietic prin numeroasele ordine și medali date. In anii construcției pașnice, marinarii străjuiesc munca avîntată a poporului nostru, îndeplinind cu cinste misiunea încredințată de par­tid și guvern. Zi de zi, marinarii forțelor noastre maritime militare își însușesc temeinic știința mili­tară, specialitatea în cadrul căreia lucrează la bord, întărind totodată disciplina și ordinea militară. Or­­­­ganizațiile P.M.R. și U.T.M. mobi­­­­lizînd marinarii militari la însuși­­­­rea tehnicei, la păstrarea aparatu­­­­rii în perfectă stare, aduc un spri­­­­jin prețios în munca de educare a­­ oamenilor într-un spirit nou. Cite j cazuri de eroism n-au dat mari­­­­narii! Sînt cunoscute faptele cînd j defectîndu-se pe timp de furtună , antena de la stația de radio, ma­­­­rinarii înfrîngînd năprăsnicia vîn­­a­tului și a frigului au urcat și­ au­­ reparat-o. Pe pieptul multor mari­­nari ca semn al distincției și al pre­­­­­­țuirii acordată de guvern și partid­­ strălucesc ordine și medalii ca: = „Marinar de frunte“, „Tehnician­­ de frunte“, „Artilerist de frunte“, „ Marinarii din flota civilă alături de marinarii militari se prezintă de ♦ = ziua marinei cu bilanțul unei rod­­nice activități. Ei au făcut ca stea­­­­­­gul romînesc să fîlfîie în multe por­­­­turi străine, ducînd la distanțe de­­ mii de kilometri mărfurile produse d­in țara noastră. . Alături de marinari, poporul din țara noastră sărbătorește ziua ma­­­­­­rinei.­­ Marinarii care se află departe , de patrie, pe valurile albastre săr­­bătoresc împreună cu poporul și cu­­­­ marinarii din țara noastră Ziua Ma­­rinei R.P.R., trimițînd pe calea un­­­­­­delor mesajul lor, așa cum i-au trimis mereu cu ocazia acestei zile, ș­i îndreptînd gîndul către cei din pa­­­­tria lor dragă. = ZIUA MARINEI R. P. R. Marinarii noștri își perfecționează pregătirea militară. ANUL XII Nr. 356/ MIERCURI 1 AUGUST 1956 4 pagini, 20 bani întrecere pentru nou Pe aleele minunatului parc al rozelor se revărsau către sala „Patria“ — a clubului Șantierului naval din Tr. Severin, grupuri grupuri, oameni­ tineri și vîrstnici. Pe piepturile multora dintre ei străluceau insigne de inovator. Erau ceferiștii de la atelierele din oraș și de la Depoul de loco­motive din Craiova, inovatori de seamă din Trestul petrolifer de extrac­ție a țițeiului nr. 7, T.R.C.L., G.A.S.,etc. A fost expusă ordinea de zi a lucrărilor consfătuirii care a constituit și un prețios schimb de experiență.­ In calitate de organizatori, constructorii de la Șantierul naval au pro­pus ca primul punct la ordinea de zi să fie vizitarea sectoarelor de lucru din cadrul secției de montaj nr. 1. Fruntașii în producție, tehnicienii și in­ginerii participanți la această consfătuire au vizitat secția de montaj după care au început lucrările consfătuirii conduse de către tovarășul Năstase Marin — secretar al Consiliului sin­dical regional. Primul a vorbit tovarășul Butașiu Petre — responsabil al cabinetu­lui tehnic de la Șantierul naval care a scos în evidență larga partici­pare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din șantier în lupta pentru promovarea noului. In semestrul I — a scos în evidență vorbitorul — au fost înregistrate 65 de propuneri, dintre care 49 au fost acceptate pentru aplicare, aducînd un venit anual de 904.793 lei. Valoarea recompenselor pentru inovatori însumează 19.421 lei. Un succes de seamă s-a înregistrat la generalizarea raționalizărilor și invențiilor în alte întreprinderi. Numai în timestrul al II-lea prin fișa S.E. au fost generalizate 22 lucrări. Succe­sele au fost minunate. S-a reușit să se înlocuiască izolatorii de porțelan de la instalația de ancorare — tachelaj a vaselor pescărești metalice (40 buc. a 49 lei bucata la fiecare vas). Un colectiv condus de ing. Mihai Maria, a reușit să înlocuiască lian­tul de încalupare a plutei cu un alt liant, Lăcătușul Giurescu Petre, a raționalizat croitul centralizat la tablele subțiri. Ca urmare a succeselor de seamă înregistrate de acest colectiv , a spus în cadrul consfătuirii tov. Năstase Marin, secretar al C.S.R., prezi­diul Consiliului sindical regional, a hotărît să acorde cabinetului tehnic din șantier „Steagul roșu de unitate fruntașă pe regiune in dezvoltarea mișcării de inovații" precum și „Diploma de onoare a C.S.R.“. Pe locurile II și III au fost clasificate colectivele de la fabrica „Electroputere“ și De­poul de locomotive Craiova. O serie de participanți la discuții s-au angajat în bătălia pentru promovarea noului pentru a întîmpina ziua de 23 August cu noi realizări. Lucrările conferinței s-au încheiat cu un frumos program artistic. Apoi participanții au făcut o excursie cu vaporul pe Dunăre, GH. FLOREA

Next