Inainte, ianuarie 1959 (Anul 16, nr. 4316-4339)
1959-01-04 / nr. 4316
ca co ANUL XV NII. 4316 DOMINICĂ 4 IANUARIE 1959 ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA 20 bani încă din prima zi de muncă a noului an, tn toate sectoarele de activitate muncitorii, tehnicienii și inginerii, membri și nemembri de partid, tineri utemiști și neutemiști; • toți deopotrivă au participat cu decsebit entuziasm la îndeplinirea sarcinilor de plan, dovedind astfel că își • ■sau deplina adeziune la programul elaborat de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 care stabileștesarcinile planului de stat pe anul 1959. Călăuzitor de seamă al partidipanților în întrecerea socialistă penttru realizarea sarcinilor de plan pe anul 1959 înainte de termen este indicația plenarei C.C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958 care arată printre altele că „Putem ajunge in • 1959 la o producție industrială de circa 67 de miliarde de lei — cu opt ; sute de milioane de lei mai mult • decit prevede proiectul de plan —, = reprezentînd o creștere totală de circa 10 la sută față de 1958. In • loc de 8,6 la sută cit este prevăzut în proiect”. • U*l n*ii*[i#ii*u*i teilen •itene nene •ova Cu forțe sporite în noul an de muncă în înfăptuirea hotărîrilor partidului Printre fruntașii în producție de la uzina de mașini și unelte agricole „7 Noiembrie" — Craiova se află și utemistul Florea Lăpadătescu, mecanic ajustor, care zilnic își depășește sarcina de plan cu 20 la sută și in același timp execută piese de bună calitate. Iată-l in clișeu la locul său de muncă. PRIMELE SUCCESE IN NOUL AN AColo unde munca nu încetează niciodată — Alo 1273? Vă rog Mroul de informații. — Aș vrea să cunosc cînd pleacă primul tren spre Tit. Jiu. — Alo 09? — O comandă cu Oradea. Sunt 24...’ Să ne întoarcem cu citeva zile in urmă.. Ne aflăm in noaptea revelionului, cînd oamenii de pretutindeni își adună gindurile și năzuințele pentru noul an și cînd, pe lingă tradiționalul „La mulți ani” își urează mult spor la muncă în anul al cărui prag se pregătesc să-l treacă. Pe lingă cei care sărbătoresc noul an, sunt și alții care în această noapte au fost la datorie, acolo unde activitatea nu încetează nici o clipă, împreună cu tine, dragă cititorule, să vizităm citeva din aceste sectoare. Să mergem în stația C.F.R. Craiova și împreună cu șeful de manevră Ștefan Chirea și șeful adjunct al stației, Alexe Condeescu, să lăsăm find pe rând liniile în urmă și să ne apropiem de sectorul de prelucrare. Pe liniile 13, 14,.... 19 tovarăși ca Stelian Țiclea, Ioan C. Stan, Dumitru Nițu și alții participă la prelucrarea trenului nr. 1580. Garnitura lui 2079 e gata de drum. Alte trenuri ca 1871, 2599 etc. au fost prelucrate în condiții destul de bune, conform procesului tehnologic. Dezvoltând succesele obținute, feroviarii din regionala Craiova au reușit ca în primele zile ale anului nou să îmbunătățească rulajul vagonului sub două zile și să reducă norma de staționare la încărcare-descărcare cu circa 4 la sută. ...Sărbătorirea revelionului prin muncă s-a făcut și în centralele întreprinderii regionale de electricitate unde harnicii muncitori care în anul trecut au realizat cca. 1.950.000 kWh, peste plan printre care și tovarășii Nicolae Preda, Ion Băloi, Gheorghe Gorinoiu, Ion Pițigoi, Ecaterina Tănase, Alexandru Iacob și alții — au ținut ca din primele ore ale anului 1959 să obțină zeci de kilowați în plus. Cu asemenea succese au cinstit noul an și operatoarele din centralele P.T.T.R. Craiova. ...A început un nou an de muncă, de întrecere pentru noi victorii. Lupta poporului cuban a fost încununată de succes Cuba, sau cum i se mai spune „Perla Antilelor”, (datorită frumuseților sale naturale) a cunoscut o istorie brăzdată de războaie, a cunoscut jaful și asuprirea din cele mai vechi timpuri. Țară cu o suprafață de 114.524 km. pătrați, situată în Marea Caraibelor, în partea din apus a Oceanului Atlantic, Cuba dispune de însemnate bogății. Fertilitatea solului permite ca plantațiile de sfeclă de zahăr și tutun care ocupă aproape două treimi din totalul suprafeței agricole, să dea recolte bogate. Subsolul este bogat în zăcăminte de fier, aur, zinc, mangan, cupru, bauxită, petrol etc. Cu toate aceste bogății, poporul cuban a îndurat, de-a lungul secolelor, o neagră mizerie. Rînd pe rind, ocupanții spanioli, apoi cei englezi și incepind din secolul al XIX-lea cei americani, au prădat bogățiile țării, au făcut din ele un mijloc de îmbogățire a colonialiștilor și de mizerie pentru populația locală. Această situație nu putea fi tolerată. Desele răscoale populare, înăbușite in singe, n-au făcut decit să crească dorința de libertate și independență a poporului cuban. Incepind cu anul 1952, o dată cu luarea puterii de stat de către generalul dictator Fulgencio Batista, s-a intensificat înrobirea Cubei de către monopolurile americane și de lacheii lor din Cuba; s-a întețit persccutarea forțelor progresiste; sute de luptători pentru libertate au căzut victime teroarei singeroase a lui Batista. La aceste acte samavolnice și la starea de mizerie din ce în ce mai accentuată, poporul cuban a răspuns prin răscoala condusă de Fidel Castro. Și de această dată insă răsculații au fost crunt reprimați. Avioanele cu reacție, bombele și tancurile americane n-au putut însă înăbuși avîntul revoluționar care a cuprins întregul popor. Mișcarea partizanilor lui Fidel Castro împotriva dictatorului Fulgencio Batista, agent al imperialismului american, a luat proporții din ce în ce mai mari. Eroismul și jertfele pe care le-a dat poporul cuban sunt astăzi încununate de succes. Nemaiputînd să reziste forțelor insurgente, Batista a dat bir cu fugiții lăsind întreaga putere pe seama unei junte militare care, la rândul ei, a desemnat ca președinte provizoriu al Cubei pe Carlos Piedra, încercările acestuia de a media cu insurgenții și a ajunge la un compromis — au eșuat. Datorită poziției categorice a insurgenților, acțiunilor hotărâte ale conducătorilor mișcării populare împotriva regimului de teroare și dictat, armata lui Fidel Castro a intrat în Havana. După cum arată agențiile occidentale de presă, colonelul Ramon Barquin, închis de Batista, deține acum comanda forțelor al______________matei cubane pe care le-a pus la dispoziția lui Fidel Castro. Urrutia, sprijinitor al insurgenților, proclamat de către ei la 2 ianuarie ca președinte provizoriu al țării, se bucură de sprijinul și de armata condusă de colonelul Barquin. Cu toate că situația din Cuba nu este încă limpede, se poate afirma cu certitudine că poporul cuban a obținut o victorie importantă în lupta sa pentru dobândirea de drepturi și libertăți democratice. Victoria obținută de poporul cuban reprezintă în același timp o serioasă lovitură dată imperialismului american care, după cum știm are interese strategice în regiunea Mării Caraibelor, are interese în vederea înăbușirii mișcării de eliberare din țările latino-americane, încercările reacțiunii americane de a-l menține la putere pe Batista se vede că n-au rezistat voinței poporului răsculat. De asemenea, uneltirile cercurilor guvernante americane — indiferent de forma pe care o vor lua — pentru a-l readuce la crima Cubei pe Batista, sluga lor credincioasă, nu vor avea sorți de izbindă. încadrat în uriașul val al mișcării de eliberare care a cuprins astăzi întreaga Asie, Africă, și care zdruncină din temelii putredul sistem al colonialismului, poporul cuban va ști să-și mențină cuceririle sale, să lupte pînă la victoria finală. Faptele ne-o dovedesc. I. CIUCHETE Actualitatea externă acwwww« U.R.S.S. a lansat o racheta cosmica în direcția Lunei La 4 ianuarie racheta cosmică va ajunge in regiunea Lunei Pe bordul rachetei se află un fanion cu stema UJ.S.S. și data lansării MOSCOVA 3 (Agerpres) TASS transmite comunicatul „Cu privire la lansarea unei rachete cosmice în direcția Lunei”. Anii 1957—1958 au fost marcați prin realizări uriașe ale Uniunii Sovietice în domeniul construcției de rachete. Lansările de sateliți artificiali sovietici ai pămîntului au permis acumularea materialului necesar înfăptuirii zborurilor cosmice și atingerii altor planete ale sistemului solar. Lucrările de cercetări științifice și lucrările experimentale și de construcții efectuate în URSS au urmărit crearea unor sateliți artificiali ai pămîntului de proporții și greutate mare. După cum se știe, greutatea celui de al treilea satelit artificial sovietic este de 1327 kg. Cu prilejul lansării cu succes la 4 octombrie 1957 a primului satelit artificial al pămîntului din lume și cu prilejul lansărilor ulterioare de sateliți sovietici de mare greutate în cadrul programului anului geofizic internațional a fost obținută prima viteză cosmică de 8 km. pe secundă. In urma muncii creatoare ulterioare a oamenilor de știință, constructorilor, inginerilor și muncitorilor sovietici, în prezent a fost creată o rachetă cu mai multe trepte, ultima treaptă fiind capabilă să atingă cea de a doua viteză cosmică de 11,2 km. pe secundă, care asigură posibilitatea efectuării zborurilor interplanetare. La 2 ianuarie 1959 in U.R.S.S. a fost lansată în direcția Lunei o rachetă cosmică. Conform programului stabilit racheta cosmică cu mai multe trepte a ieșit pe traectoria înaintării în direcția Lunei. Conform datelor preliminare ultima treaptă a rachetei a căpătat cea de a doua viteză cosmică necesară. Continuîndu-și înaintarea, racheta a trecut peste frontiera de est a Uniunii Sovietice, peste insulele Hawaii și își continuă drumul deasupra Oceanului Pacific, îndepărtîndu-se rapid de pămînt. La 3 ianuarie, ora 3.10 (ora Moscovei), racheta cosmică, înaintînd în direcția Lunei, va trece deasupra regiunii de sud a insulei Sumatra, aflîndu-se la o distanță de aproximativ 110.000 km. de pămînt. Conform calculelor preliminare, care sunt precizate prin observații directe, la 4 ianuarie în jurul orei 7, racheta cosmică va ajunge în regiunea Lunei. Ultima treaptă a rachetei cosmice în greutate de 1472 kg. fără combustibil este prevăzută cu un conteiner special în interiorul căruia se află aparatele de măsurat necesare efectuării următoarelor observații științifice: (Continuate în pag. 4-a). Sondorii de la Rășina și-au luat angajamente de seamă Țicleni — (De la subredacția noastră voluntară). Mobilizați de documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R., sondorii de la Rășina au hotărit ca în cursul anului 1959 să îmbunătățească cu mult activitatea la forajul de explorare. Pe baza dezbaterilor care s-au purtat, au luat cuvîntul o serie de muncitori care au făcut peste 80 de propuneri menite să asigure in mod nemijlocit îmbunătățirea tehnicii forajului și reducerea prețului de cost. Pe întreaga întreprindere de foraj de la Rășina, sondorii au hotărit: *• — să sape peste prevederile planului de explorare 500 m.; să reducă prețul de cost cu 50 lei pe fiecare metru forat; să realizeze economii de circa 2.500.000 lei; să se depășească viteza comercială pe grafic-lună cu 1 Ini* nnrmnph’vîintîri mrînnî cu 2 la sută. Printre harnicii turnători ai întreprinderii ,,11 Iunie" — din Craiova, unitate care și-a realizat sarcinile de pian pe anul 1958 cu mult înainte de termen, se află si tov. Marin Rusu. ■ El s-a angajat ca in cursul acestui an să dezvolte succesele obținute în anul care a trecut, să toarne piese mai multe și mai bune. Reducerea continuă a costurilor de foraj — sarcină însemnată în lupta pentru înfăptuirea indicațiilor Congresului al II-lea al partidului, muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii de foraj Rășina au reușit în cursul anului 1958 să obțină o serie de rezultate bune în ceea ce privește realizarea sarcinilor de plan, extinderea forajului în structuri noi, sporirea vitezei comerciale și reducerea prețului de cost pe metru forat. Desfășurând larg întrecerea socialistă în anul trecut sondorii din, șantierele de foraj de la Rășina au forat în plus, în comparație cu realizările din anul 1957 peste 20.000 m. liniari. Suprafața explorată a crescut de asemenea cu zeci de kilometri pătrați. Organizarea mai bună a activității de foraj, promovarea cu mai mult curaj a cuceririlor de ordin tehnico-științific în activitatea de săpare a sondelor, au determinat îmbunătățirea calității forajului. Urmarea firească a acestui fapt o constituie creșterea vitezei comerciale prin reducerea timpului neproductiv, de la 46 la sută — realizat în cursul anului 1957, la circa 28 la sută în cursul anului 1958. In același timp, pe baza eliminării opririlor tehnico-organizatorice a sporit productivitatea instalațiilor de foraj și s-a reușit ca, față de realizările din anul 1957, prețul de cost pe metru forat să se reducă în cursul anului 1958 cu 56 de lei. Față de sarcinile de plan revenite pe bază de deviz, prețul de cost a fost redus în cursul anului 1958 cu 9 lei pe metru forat. Cu toate realizările în îmbunătățirea indicilor tehnico-economici și financiari, sondorii de la Rășina nu sunt mulțumiți de rezultatele pe care le-au obținut pînă acum în ceea ce privește săparea cît mai economicoasă a sondelor. Așa după cum a apreciat tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej în Expunerea făcută la ședința plenară a C. C. al P.M.R. din 26—28 noiembrie 1958, ,,In industria petroliferă, unde s-au alocat sume importante pentru investiții in vederea înzestrării acestei ramuri cu utilaj modern, neurmărirea eficacității acestora a făcut ca prețul de cost al forajului de explorare, in loc să scadă să crească. In industria petroliferă — la forajul de explorare — au loc opriri care duc la pagube nejustificate și la ridicarea prețului de cost. Unii conducători din industria petroliferă au încercat ,să explice aceste opriri prin complicațiile la foraj rezultate din structura solului. In realitate asemenea opriri se explică, prin lipsa de prevedere și control din partea Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, care nu a respectat cu strictețe regulile tehnice și nu a luat toate măsurile necesare pentru prevenirea unor astfel de fenomene". Asemenea fapte s-au petrecut deseori și în cadrul șantierelor de foraj de la Rășina. Slabul control exercitat și lipsa unei temeinice îndrumări tehnice în, șantierele de foraj au dat naștere în dese rînduri la o serie de complicații care au dus la resăparea sondelor, la ridicarea nejustificată a prețului de cost pe metru forat. Această stare de lucruri n-a (Continuare in pag. 3-a). Pe teme economice Hajflavlt-a reia și una dintre cele mai mari comune din rutenii calafat cu agricultura colectivizat PRIN ÎNTĂRIREA GOSPODĂRIILOR COLECTIVE... Poate că nici n-a ajuns bine in mîinile cititorilor ziarul „înainte” de ieri, în care se relata despre terminarea colectivizării agriculturii comunei Seaca de timp, cînd la redacție am primit o nouă veste îmbucurătoare, toți țăranii muncitori din comuna Maglavit au făcut revelionul uniți în două mari familii: G.A.G. „1 Mai” și G.A.C. „1907”. Ca urmare a muncii politice de masă desfășurată de zecile de agitatori colectiviști, în seara zilei de 31 decembrie, cînd pină la sosirea Anului Nou mai rămăseseră doar citeva ore, ultimele familii de țărani întovărășiți din Maglavit au fost primite în gospodăria colectivă. Așadar, toate cele peste 2360 familii din comuna Maglavit cu mai mult de 6390 ha. au pășit în anul 1959 unite in două mari gospodării colective. Acest fapt a fost și va rămine cel mai de seamă eveniment din istoria comunei Maglavit. Colectivizarea în întregime a agriculturii — eveniment ce se petrece o singură dată în viața unei comune — oglindește înțeleaptă previziune Congresului al II-lea al partidului, a care a arătat că pozițiile puternice pe care le-a cucerit socialismul la sate oferă toate condițiile pentru înaintarea mai rapidă pe calea transformării socialiste a agriculturii. Că așa stau lucrurile o dovedesc următoarele fapte: Pozițice cucerite de socialism în comuna Maslăvit la data ținerii Congresului al II-lea al P.M.R., erau reprezentate prin cele două G.A.C. care cuprindeau în total pe atunci 180 de familii cu 534 ha., adică 7,62 la sută din numărul familiilor de țărani muncitori din comună și 7,75 la sută din suprafața colectivizabilă a comunei. Urmînd indicațiile celui de-al doilea Congres al P.M.R. și cele ale Consfătuirii de la Constanța, organizațiile de partid și sfatul popular din comună, cu sprijinul permanent al comitetului raional de partid și al sfatului popular raional și-au pus în centrul preocupărilor lor desfășurarea unei susținute munci pentru întărirea organiatorico-economică a gospodăriilor colective. In acest scop, cele două G.A.C. au fost ajutate să aplice regulile agrotehnice in mod diferențiat, în funcție de condițiile locale de climă și sol, specifice fiecărei tarlale; să realizeze o justă corelație între producția vegetală și cea animală; să ridice nivelul de cunoștințe agrozootehnice ale colectiviștilor; să extindă suprafemele culivate cu plante tehnice și să valorifice pe bază de contract cu statul cît mai mari cantități de pretinse agricole vegetale fi animale.. Datorită acestui ajutor, gospodăriile colective s-au dezvoltat simțitor, au pășit pe calea unor mari gospodării socialiste, devenind puternice centre de atracție a țăranilor muncitori întovărășiți. Anul trecut, cu toată seceta care a bintuit prin partea locului, G.A.C. „1 Mai” din Maglavit a obținut în medie 2500 kg. grin, 2300 kg. porumb, 2750 kg. orz și 950 kg. floarea-soarelui la ha., iar G.A.C. „1907” din Hunia a realizat de asemenea 1550 kg. grin, 2200 kg. porumb, 2100 kg. ovăz, 1150 kg. floarea-soarelui la ha. Sporirea producției vegetale și animale a dus la mărirea veniturilor gospodăriilor colective, a fondului de bază și la creșterea valorii zilei-muncă. Faptul că in ultimii ani majoritatea colectiviștilor harnici au primit în medie mai mult de o jumătate de vagon de produse agricole și 4000—5000 lei, a dus la ridicarea nivelului lor de viață. Aceasta se explică și prin aceea că sute de colectiviști din cele două gospodării și-au construit case noi sau și le-au reparat pe cele care le aveau, iar alți numeroși colectiviști și-au cumpărat mobilă nouă, aparate de radio, vaci de lapte, mașini de cusut, patefoane etc. ...ȘI A ÎNTOVĂRĂȘIRILOR AGRICOLE... Paralel cu mintea pentru întărirea gospodăriilor colective, organizațiile de partid și sfatul popular din comună au dat o mare atenție creării și dezvoltării întovărășirilor agricole, care la timpul lor s-au dovedit forme larg accesibile de cooperare în producția agricolă a țăranilor muncitori din Maglavit. întărirea întovărășirilor a pornit de la executarea lucrărilor in comun și dezvoltarea proprietății obștești. Baza muncii în Întovărășiri" a constituit-o brigada: întovărășirea „7 Noiembrie” de pildă, avea 17 brigăzi, iar fiecare brigadă avea între 25 și 80 de familii. In asemenea condiții însăși viața a impus ca brigada să nu fie numai o simplă unitate de organizare a muncii. Intre membrii aceleiași brigăzi s-a creat o puternică sudură. Comitetul comunal de partid a ținut seama de si ua ia esență și a deplasat centrul muncii politice în brigăzile întovărășirilor. Astfel, pa brigăzi, s-au organizat vinte la gospodăriile colective. Foarte instructive au fost vizitele făcute de brigăzile întovărășirilor la brigăzile gospodăriilor colective. Brigadierii și unii întovărășiți luau parte la adunările generale ale gospodăriilor colective. De multe ori, brigadierii din întovărășiri cereau sfatul (Continuare in pag. 4-a). • In comună există două gospodării colective : „î Mai“ — Maglavit și „1907“ — Hunia în care s-au unit toate cele peste 2360 familii cu mai mult de 6890 ha.