Inainte, martie 1959 (Anul 16, nr. 4364-4389)

1959-03-01 / nr. 4364

Co CO Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGAN Al­ COMITETUTUUI REGIONAL P.M.R. și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA binte Cît prețuiesc lucrurile mărunte . Prețul de cost a fost redus cu 9,8 la sută, realizîndu-se economii peste angajamentul luat.­­ La mijlocul lunii februarie, mulți muncitori lucrau in contul lunii martie. Subordonarea întregii munci poli­tice de masă rezolvării problemelor de producție a stat în centrul atenției comuniștilor de la Centrul Mecanic — Craiova. In întrecerea socialistă pentru înfăptuirea sarcinilor de seamă tra­sate de plenara C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958, muncitorii, tehnicienii și inginerii din această întreprindere au reușit ca în luna ianuarie să-și de­pășească prevederile de plan la producția marfă cu 7,6 la sută. In ceea ce privește planul de reparații, se poate trage concluzia că, față de măsurile tehnico-organizatorice luate, și ca urmare a organizării muncii pe posturi specializate și în flux tehnologic, în perioada 1 noiembrie 1958 — 20 februarie 1959 s-au obținut unele rezultate bune. Astfel, în sectorul de fabricație, mecanizatorii au reușit să reducă con­sumul specific de bronz la bucșa K.O. — 32.203 cu 0,200 kg/bucată. Pentru a traduce în viață angajamentele luate în ceea ce privește rea­lizarea a cît mai multe economii, ca răspuns la chemarea patriotică a co­lectivelor celor opt întreprinderi din Capitală, membrii colectivului de muncă de la Centrul Mecanic Craiova au pornit o adevărată ofensivă în di­recția descoperirii și valorificării rezervelor interne, punînd un accent deose­bit pe valorificarea lucrurilor mărunte din fiecare sector de activitate. Ast­fel, prin sudură, tratamente termice, strunjire și rectificare s-au recondițio­nat o serie de piese la motoarele tractoarelor. Organizarea reparației tractoarelor pe cicluri și urmărirea realizărilor de­­ >­an zilnice pe bază de grafic, la fiecare post de lucru, au dus a scurtarea ciclului de reparații. Totodată s-a acordat o atenție deosebită organizării muncii în turnătorie, ceea ce a determinat realizarea unei produc­ții de calitate, fără rebuturi. Atragerea muncitorilor și tehnicienilor la organizarea și conducerea tre­burilor producției a permis colectivului de la Centrul Mecanic Craiova să reducă prețul de cost cu 9,8 la suită și să obțină economii de 8.000 lei peste angajamentul luat. In fruntea întrecerii pentru valorificarea rezervelor interne și reducerea prețului de cost s-au situat: comunistul Petre Velco­nici, care și-a realizat prevederile de plan împreună cu echipa pe care o conduce în proporție de 130 la sută, Sebastian Delcea, membrii brigăzii de tineret de la turnătorie, co­munistul Mihai Iliescu — maistru turnător care încă de la 15 februarie ln­­trează în contul lunii martie și alții. F. FLOREA coresp. din Muncitoarele secția 11-a biscuiți a fabrici­lor unite „Parti­zanul" din Cra­iova intimpină ziua de 8 Martie cu­ noi și impor­tante succese în muncă. Printre muncitoarele frun­tașe se numără și tov. Somîcu Ecaterina, pe ca­re v-o prezentăm la mașina șt­antă. ANUL XV NR. 4364 DUMINICĂ 1 MARTIE 1959 4 pag. 20 bani ECONOMISESC COMBUSTIBIL Lupta pentru economii constituie una din principalele preocupări ale fiecărui colectiv de muncitori, tehnicieni și ingi­neri din întreprinderile industriale de pe cuprinsul patriei noastre. Avînd la bază acest obiectiv, fiind în permanență îndrumați de către organi­zația de partid, ceferiștii de la Depoul de locomotive Craiova luptă spre a realiza zilnic sarcinile de plan, spre a obține tot mai multe economii de mate­riale și bănești. Ei s-au străduit să asigu­re condiții optime de transport și să se încadreze în consumul specific de com­bustibil. In această direcție o muncă plină de elan au dus întregul personal și în special muncitorii de la tracțiune. Ca urmare, în cursul lunii ianuarie ei au economisit combustibil în valoare de 100.000 lei. MIRCEA SEREȘ coresp. in lumina documentelor plenarei C. C. al P. M. R. din noiembrie 1958 Contribuție colectivă la dezvoltarea industriei petrolifere 1Jnzestrind industria petroliferă ca instalații de foraj moderne, fabricate in acest an de industria construc­toare de mașini, vitezele de foraj la exploatare vor crește cu peste­ 60 la sută față de 1958, economia ce se poa­te obține in cinci ani prin scăderea prețului de cost al forajului reprezen­­tind 800.000.000 lei". (Din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej făcută la ședința ple­nară a C. C. al P.M.R. din noiem­brie 1958). De curînd au avut loc la Rășina o consfătuire organizată de către Trustul de foraj Tg. Jiu în scopul studierii tuturor factorilor care contribuie la realizarea sarcinilor de plan în ce pri­vește descoperirea de noi rezerve pe­trolifere și asigurarea rezervelor indus­triale indicate în expunerea tovarășu­lui Gh. Gheorghiu-Dej făcută la ple­nara din noiembrie 1958 a C. C. al P.M.R. Cu această ocazie, tov. inginer Leontin Măciucă, director al întreprin­derii de foraj Rășina a prezentat un raport asupra activității tehnico-eco­­nomice desfășurată în cursul anului 1958, ca de altfel și primele realizări ale sondorilor din această întreprin­dere în luna ianuarie 1959. Printre al­tele vorbitorul a arătat că în cursul a­­nului trecut prevederile de plan ale întreprinderii au fost realizate în pro­porție de 100,4 la sută. De asemenea, la forajul de exploatare și injecție s-a realizat o economie de 13.274.000 lei, iar în activitatea de montaj cheltuielile au fost reduse cu 333.00) lei. O serie de realizări obținute în în­trecerea socialistă — a subliniat vor­bitorul — au demonstrat că, atunci cînd se muncește cu elan, cînd există o preocupare concretă pentru desco­perirea și valorificarea rezervelor in­terne se asigură în mod necondiționat succese de seamă. Astfel, volumul pro­ducției globale a fost depășit cu 17,3 la sută, iar productivitatea muncii în medie pe cap de muncitor a crescut cu 2,4 la sută. Aceste rezultate sunt expresia vie a activității desfășurate în întrecerea socialistă de către comu­niști, care au mobilizat prin exemplul lor creator muncitorii, tehnicienii și in­ginerii întreprinderii în lupta pentru înfăptuirea prețioaselor indicații ale partidului.­­ Și în prima lună a anului, colecti­vul întreprinderii de foraj Rășina, des­­fășurîndu-și activitatea în lumina indi­cațiilor plenarei C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958 a reușit să-și depășeas­că prevederile de plan cu 11,6 la sută, săpîndu-se peste plan sute de metri. In întrecerea socialista desfășurată în­tre colectivele secțiilor, colectivul sec­ției a IlI-a, șef de secție inginer Petre Țucra, a reușit să-și depășească prevederile de plan cu 17,6 la sută, ceea ce i-a permis să cîștige steagul roșu de producție al comitetului de în­treprindere și al întreprinderii de fo­raj de secție fruntașă în întrecerea socialistă. RĂSPUNDERE. NU SUPERFICIA­LITATE IN ÎNDEPLINIREA OBLIGA­ȚIILOR CONTRACTUALE Consfătuirea de producție de la Ră­șina la care au participat o serie de factori de răspundere din cadrul Mi­nisterului Industriei Petrolului și Chi­miei, care își desfășoară activitatea în cadrul șantierelor de foraj din regiu­nea noastră a scos la iveală lipsa de răspundere a unor conduceri de uni­tăți în ceea ce privește respectarea clauzelor contractuale. Cu ocazia consfătuirilor petroliștilor fruntași care au avut loc la Tg. Jiu în anii trecuți s-au arătat multiplele de­fecțiuni organizatorice în ceea ce pri­vește rezolvarea problemei locațiilor, problemă în care conducerea Trustu­lui de extracție Tg. Jiu poartă o mare răspundere. Deși tovarăși cu munci de răspundere din cadrul acestui trust ca de­ pildă inginerii Liviu Ponta și Du­mitru Cepișcă au primit invitație pen­tru a participa la consfătuirea organi­zată zilele trecute la Rășina, totuși ei n-au participat la această consfătuire. Consideră oare conducerea Trustului de extracție Tg. Jiu că a rezolvat sar­cinile care-i reveneau privind problema locațiilor în șantierul de la Rășina ? De orice natură ar fi considerentele lor, un lucru este clar : slabul simț de răspundere față de actualele sarcini ale descoperirii unor noi rezerve petrolifere. Activitatea de foraj desfășurată pen­tru asigurarea rezervelor de țiței im­primă o contribuție colectivă la rezol­varea multiplelor probleme care privesc randamentul activității tehnico-econo­­mice în acest domeniu. O serie de par­ticipanți la discuții cum ar fi: Cons­tantin Băltărețu­, C. Bănică, Ion Lăza­­rescu, Vasile Alexe, inginerii : Ștefan Radu, Petre Țucra, Constantin Dumi­­trescu și alții — au arătat că unele unități care colaborează la realizarea sarcinilor de plan în foraj nu rezolvă cu simțul de răspundere cuvenit o se­rie de probleme. De pildă, Baza de aprovizionare cu materiale pentru pe­trol (director vitriner Al. Ioachim și director adjunct Mihai Văcaru) nu nu­mai că nu a răspuns așa cum se cu­venea sarcinilor contractuale, dar în multe cazuri a pus și greutăți. Aceste (Continuare în pag. 3-a). Gata pentru muncile de primăvară Ca în fiecare an, și în actuala cam­panie colectivul de muncitori și tehni­cieni al stațiunii de mașini și tractoare Plopșor a depus eforturi susținute pen­tru buna organizare a reparațiilor la tractoare și mașinile agricole. Făcînd bilanțul realizărilor obținute, mecaniza­torii de la S.M.T. Plopșor raportează organizației de partid că încă de acum cîteva zile au terminat de reparat cele 49 de tractoare, 12 semănători, 46 plu­guri, 4 cultivatoare, 18 discuitoare, pre­cum și întregul inventar auxiliar de pro­ducție. După terminarea reparațiilor, brigă­zile de mecanizatori au fost dotate cu întregul inventar de lucru necesar lu­crărilor agricole de primăvară. In pre­zent toate brigăzile de tractoare ale S.M.T. Plopșor sunt gata pentru înce­perea muncilor agricole de primăvară. Mecanizatorii de la S.M.T. Vînju Mare sînt gata pentru muncile a­­gricole de primăvară. După reparații, în stațiune se fac ultimele verificări la tractoare. In clișeu, comunistul Eugen Go­­goloiu verificind modul de compor­tare a cuzineților, după rodajul mo­torului. IN VEDEREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMAVARA Pentru succesul inselentărilor de primăvară în unitățile socialist-cooperatiste In regiunea Crai­­ova, perioada care a urmat Congresu­lui al II-lea al par­tidului se caracteri­zează printr-o ac­centuată creștere a ritmului de coope­rativizare și colectivizare a agricultu­rii. Gospodăriile colective au obținut an de an producții tot mai sporite în toate sectoarele de activitate. A­­ceste producții au­ fost mai evidente în anul 1958, cînd cu toate condițiile climaterice nefavorabile de secetă, gos­podăriile colective din regiunea noas­tră au obținut producții — la grîu cu 500—800 kg. și la porumb cu 800—1.200 kg. la hectar mai mari decît țăranii muncitori cu gospodării individuale. Obținerea de producții spiorite a dus la dezvoltarea proprietății obștești a fiecărei unități în parte și la creș­terea simțitoare a veniturilor colec­tiviștilor. Succesele obținute d­e gos­podăriile colective și de colectiviști au fost argumente vii in activitatea organizațiilor de partid și a agitato­rilor în munca pentru atragerea de noi membri în gospodăriile colective și în întovărășiri. Astfel, pînă la 20 februarie 1959, sectorul socialist-coo­­peratist din agricultura regiunii Cra­iova cuprinde peste 69 la sută din totalul familiilor țărănești și peste 49 la sută din întreaga suprafață coo­­perativizabilă a regiunii. In ultimul timp, gospodăriile agricole colective din regiune și îndeosebi cele din ra­ioanele cerealiere au primit mii de familii de țărani muncitori, astfel că unele raioane cum sunt Calafat și Gura Jiului, se apropie în linii generale de terminarea colectivizării. In prezent, pe regiune, peste 65.000 familii de țărani muncitori sunt unite în gospodării agricole colective, cu suprafața totală de aproape 190.000 hectare. Hotărîrile Conferinței regionale de partid au constituit pentru comuniștii din regiunea noastră, ca și pentru restul țăranilor muncitori din agricul­tură, un ajutor prețios în activitatea lor, în munca de transformare so­cialistă a agriculturii, în acțiunea de dezvoltare și consolidare a tuturor unităților agricole socialist-cooperatis­te. Ca atare, în această perioadă scurtă s-au produs mari schimbări în viața satelor, ponderea sectorului socialist­­cooperatist într-o serie de raioane și comune devenind predominantă. Pe lin­gă aceste condiții social-economice deo­sebite, în acest an — așa cum anunță Institutul Meteorologic Central — pri­măvara va fi mai timpurie și cu mai puține ploi de­cît în alți ani. Totodată așa după — cum este cunos­cut, în regiunea Craiova, această pri­măvară urmează după o toamnă și o iarnă cu precipitații mai puține decît cele obișnuite. In majoritatea raioane­lor, îndeosebi în cele cerealiere, apa n-a pătruns în sol decît la adinci­­mea de 80—90 cm., în unele terenuri nefăcînd legătură cu stratul de apă freatică. Față de această situație, pentru rea­­lizarea producțiilor stabilite de Con­ferința regională de partid, se impun măsuri tem­isto-organizatorice deosebite. De aceea, este nevoie ca, începînd d­e acum să fie mobilizate toate for­­­țele de care dispun unitățile socia­­­list-cooperatiste pentru efectuarea lu­crărilor de primăvară în timpul cel mai potrivit, asigurarea menținerii u­­mezelii în sol și deci realizarea pro­ducțiilor planificate. Hotărîtor în a­­ceastă acțiune este organizarea temei­nică a forțelor pe fiecare gospodărie agricolă colectivă, pe brigăzi cărora să li se dea în primire întregul in­ventar, vitele de muncă și construc­țiile gospodărești necesare executării lucrărilor pe întregul an. Brigăzilor și echipelor să li se repartizeze ur­gent suprafețele ce urmează a le lu­cra în cursul anului, prin măsurarea și bornarea pe teren. In felul acesta se ajunge la lichidarea lipsei de răs­pundere în ce privește lucrarea pămîn­­tului și folosirea mijloacelor de pro­­­ducție, întărind responsabilitatea fie­cărei brigăzi și a fiecărui colectiv­­ist față de realizarea producțiilor stabilite în plan. Așa cum se arată în statutul model al G.A.C., sarcina de organizare a muncii revine consiliului de conducere. Față de aceasta, consiliile de conducere ale acelor unități unde nu s-a făcut pînă în prezent organizarea muncii, au datoria să treacă la constituirea bri­găzilor și numirea brigadierilor, care ulterior se vor supune adunărilor gene­rale spre confirmare. Organizațiilor de partid le revine sarcina să sprijine consiliile d­e conducere ca in munca de brigadieri să fie aleși oamenii cei mai harnici, cinstiți și pricepuți. In condițiile actuale, cînd sate în­tregi, îndeosebi în raioanele cerealiere sînt complect colectivizate, se reco­mandă ca brigada permanentă de pro­ducție să cuprindă cca. 100 de colecti­viști capabili de muncă. Pentru a (Continuare în­ pag. 3-a). GHEORGHE DOP secretar al Comitetului regional de partid Craiova Consfătuire cu voiaj ei tari Ieri a avut loc la Craiova o cons­fătuire la care au participat cola­boratori și corespondenți voluntari de presă de la raioane și subredacțiile voluntare ale redacției ziarului „îna­inte”, Studio­ului regional de radio și lucrători de la centrele de radioficare. In cadrul consfătuirii au fost pre­zentate trei referate asupra muncii desfășurate în ultima perioadă de timp de către colaboratorii și coresponden­ții voluntari din cadrul subredacțiilor voluntare ale ziarului „înainte” și Studio­ului regional de radio, precum și de redactorii de la centrele de ra­dioficare. Corespondenții voluntari de presă Eustațiu­­ Popescu — Caracal, Asineta Gîscan — „Electroputere”, Maria C. Mihai — Balș și Angela Băcescu — Strehaia, au informat pe scurt, cu corespondenții de presă caracter de schimb de experiență, des­pre metodele lor de muncă. Au luat cuvîntuil la discuții: V. Nimară, T. Ivașcu, I. Stoican, N. Gîtan, C. Dragu, N. Rîpeanu, P. Ghipa, Gh. Lițu și alții, care au făcut pro­puneri prețioase pentru îmbunătățirea muncii cu colaboratorii și corespon­denții voluntari, pentru îmbogățirea tematicii ziarului, criticând lipsurile care mai există în activitatea redacției ziarului „înainte” și a Studio­ului re­gional de radio. Participanții la consfătuire au fost informați de către șefii de secții ai ziarului „înainte” cu problemele cele mai importante ce stau în fața muncii lor pentru perioada care urmează. In încheiere a luat cuvîntul tov. I. Giuberan, redactor șef al ziarului „înainte” care a expus concluziile lu­crărilor consfătuirii, Amenajarea terenurilor pentru orezuri. Experiența gospodăriilor colective cultivatoare de orez a dovedit că în regiunea noastră există condiții priel­nice pentru dezvoltarea acestei cul­turi aducătoare de mari venituri pen­­­­ru colectiviști. Pe baza sarcinilor trasate de ple­nara C.C. al P.M.R. din 26 —28 no­iembrie 1958, suprafețele cultivate cu orez în regiunea noastră au crescut simțitor. Majoritatea gospodăriilor co­lective care posedă terenuri în lunci joase și cu surse de irigare au pre­văzut în planurile de producție să cultive mari suprafețe cu orez. Ur­­mînd exemplul colectiviștilor din co­muna Izbiceni, raionul Corabia și al celor din comuna Bîrza, raionul Se­­garcea, care, folosind in cele mai bune condiții terenul pe care-l au, au ob­ținut producții de 4.250 kg. orez la hectar, majoritatea gospodăriilor colec­­tive și-au propus să realizeze în a­­cest an producții de cel puțin 4.500—5 000 kg. orez la hectar. Cultivatorii de orez împreună cu cadrele tehnice trebuie să țină cont de executarea unor importante lucrări,­­ care sunt hotărîtoare pentru reușita culturii. Mai întâi, ei trebuie să a­­leagă cu grijă terenul, să-l amenajeze,­ să cultive soiurile cele mai produc­­tive și să folosească în mod rațio­nal sursa de apă. Orice nepricepere sau greșeală în cultura orezului duce în mod implicit la obținerea unor pro­ducții scăzute, făcînd ca această cul­tură să nu fie rentabilă. Cultivatorii de orez trebuie să treacă neîntîrziat la amenajarea terenurilor, deoarece timpul permite și în felul acesta însămînțările vor găsi terenul pregătit, putîndu-se obține rezultatele așteptate. Amenajarea terenului se face după un proiect întocmit de institutele de proiectare. Respectarea riguroasă a a­­cestuia va duce la economii de tera­­samente și deci la reducerea cheltu­ielilor. In ceea ce privește modul de amenajare trebuie să ținem seama de o serie întreagă de lucrări, așa cum sunt amplasarea și executarea canale­lor de evacuare, de alimentare secun­dară, de alimentare principală, execu­tarea cigulețelor dintre parcele, nivela­rea parcelelor etc. La ordinea zilei se recomandă ca lucrările să înceapă cu amplasarea și executarea canalelor de evacuare, deoarece pămîntul a fost suficient acoperit cu zăpadă, iar e­­xecutarea în primul rînd a acestor ca­nale va permite scurgerea apei ce băl­tește pe loc, înainte de a se începe executarea canalului, se fixează cu grijă axul lui, ax ce este marcat pe teren cu țăruși lungi de 60—70 cm­., așezați la fiecare sută de metri. In cazul­­ cînd pe teren nu se mai găsesc țăruși ce au folosit la întocmirea planului de situație, tehnicianul gospodăriei tre­buie să facă amplasarea acestor ca­nale cu ajutorul unui aparat topogra­fic, folosind reperii plantați pe te­ren. După fixarea axului se trece la fixarea bazei mici a canalului și a des­chiderii de la suprafața terenului, lu­crare care se face tot cu ajutorul ță­rușilor. Execuția se face repartizînd pe e­­chipe de lucru cite un canal de eva­cuare sau porțiuni dintr-un canal. Cînd se începe lucrarea, se sapă mai întîi pămîntul dintre țărușii ce formează baza mică a canalului, apoi, pe mă­r­sură ce se înaintează se sapă și pă­mîntul dintre țărușii ce formează baza mare a canalului. Pentru ca execuția canalului să se facă uniform și cu aceeași înclinare a pereților, este bine să se folosească în măsurători un șablon confecționat din scindară. Folosind 2—3 șabloane în timpul lucrului, va fi suficient pentru a exe­cuta un canal de evacuare. Pămîntul rezultat din săpătură va fi depozitat în parcela de unde se face scurgerea apei și va fi folosit la construcția digulețului de delimitare a parcelei. Adincimea pînă unde se va săpa ca­nalul va fi marcată anterior prin ță­ruși așezați pe ax, în gropi din 25 în 25 metri. Aceștia vor fi fixați cu ajutorul unei nivele, astfel ca fundul canalului să aibă o înclinare egală cu cea fixată în proiect. In cazul că nu avem la dispoziție un aparat to­pografic se recomandă să se cons­truiască o nivelă proprie în felul ur­mător: Două tuburi de sticlă gradate de 1—1,5 metri, cu un diametru de 1—1,5 cm. sunt așezate pe două scînduri cu o lungime de 1,20—1,70 metri, 6—7 cm. lățime și 1,5 cm. grosime, unite la capete cu un furtun de cauciuc de 20—25 m. și gros de 1—1,5 cm. In tuburi și furtun se introduce apă co­lorată. Tuburile trebuie așezate la aceeași distanță de marginea de jos a scîndurii. In cazuri că nu se găsesc tuburi de sticlă gradată, se poate grada rigla de lemn, începând de la 5—7 cm. de la bază. Se consideră că sunt bine gradate cînd, așezate pe același țăruși vom avea același nivel de apă în ambele tuburi. In proiect este­ tre­cută panta canalului de 1 la mie, ceea ce înseamnă că avem un metru că­dere la 1000 m. lungime de canal. Dacă vom pune o riglă pe un țăruș și cealaltă pe alt țăruș de pe ax, în gropi săpate la distanță de 25 m., înseamnă că diferența de citire pe cele două tuburi trebuie să fie de 2,5 cm. Pe terenurile cu apă multă se re­comandă începerea lucrărilor în sen­­sul invers al curgem apei, adică din partea de jos spre partea de sus. A­­ceste canale trebuie racordate la un alt canal principal, care conduce apa din întregul cîmp irigat spre un rîu sau o baltă oarecare. Adîncimea fun­dului acestui canal trebuie astfel cons­truită încît să facă posibilă scurgerea apei adusă de canalele de evacuare. Pentru acest lucru, adincimea lui tre­buie să fie mai mare și în general cu 5—10 cm. mai jos decât fundul canalelor de evacuare. (Continuare în pag. 3-a). CITIȚI ÎN PAG. 4-a — Hotărîrea C.C. al P.C.U S. și a Consiliului de Miniștri al U.R S.S. „Cu privire la dezvoltarea și îm­bunătățirea alimentației publice”. — Pentru anulari „tratatului de securitate” japono-american — Guvernul cuban a cerut gu­vernului dominican extrădarea lui Batista și a opt complici ai săi. — Vizita delegației guvernamen­tale sovietice în India.

Next