Inainte, martie 1959 (Anul 16, nr. 4364-4389)
1959-03-01 / nr. 4364
Co CO Proletari din toate țările, uniți-vă ! ORGAN Al COMITETUTUUI REGIONAL P.M.R. și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA binte Cît prețuiesc lucrurile mărunte . Prețul de cost a fost redus cu 9,8 la sută, realizîndu-se economii peste angajamentul luat. La mijlocul lunii februarie, mulți muncitori lucrau in contul lunii martie. Subordonarea întregii munci politice de masă rezolvării problemelor de producție a stat în centrul atenției comuniștilor de la Centrul Mecanic — Craiova. In întrecerea socialistă pentru înfăptuirea sarcinilor de seamă trasate de plenara C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958, muncitorii, tehnicienii și inginerii din această întreprindere au reușit ca în luna ianuarie să-și depășească prevederile de plan la producția marfă cu 7,6 la sută. In ceea ce privește planul de reparații, se poate trage concluzia că, față de măsurile tehnico-organizatorice luate, și ca urmare a organizării muncii pe posturi specializate și în flux tehnologic, în perioada 1 noiembrie 1958 — 20 februarie 1959 s-au obținut unele rezultate bune. Astfel, în sectorul de fabricație, mecanizatorii au reușit să reducă consumul specific de bronz la bucșa K.O. — 32.203 cu 0,200 kg/bucată. Pentru a traduce în viață angajamentele luate în ceea ce privește realizarea a cît mai multe economii, ca răspuns la chemarea patriotică a colectivelor celor opt întreprinderi din Capitală, membrii colectivului de muncă de la Centrul Mecanic Craiova au pornit o adevărată ofensivă în direcția descoperirii și valorificării rezervelor interne, punînd un accent deosebit pe valorificarea lucrurilor mărunte din fiecare sector de activitate. Astfel, prin sudură, tratamente termice, strunjire și rectificare s-au recondiționat o serie de piese la motoarele tractoarelor. Organizarea reparației tractoarelor pe cicluri și urmărirea realizărilor de >an zilnice pe bază de grafic, la fiecare post de lucru, au dus a scurtarea ciclului de reparații. Totodată s-a acordat o atenție deosebită organizării muncii în turnătorie, ceea ce a determinat realizarea unei producții de calitate, fără rebuturi. Atragerea muncitorilor și tehnicienilor la organizarea și conducerea treburilor producției a permis colectivului de la Centrul Mecanic Craiova să reducă prețul de cost cu 9,8 la suită și să obțină economii de 8.000 lei peste angajamentul luat. In fruntea întrecerii pentru valorificarea rezervelor interne și reducerea prețului de cost s-au situat: comunistul Petre Velconici, care și-a realizat prevederile de plan împreună cu echipa pe care o conduce în proporție de 130 la sută, Sebastian Delcea, membrii brigăzii de tineret de la turnătorie, comunistul Mihai Iliescu — maistru turnător care încă de la 15 februarie lntrează în contul lunii martie și alții. F. FLOREA coresp. din Muncitoarele secția 11-a biscuiți a fabricilor unite „Partizanul" din Craiova intimpină ziua de 8 Martie cu noi și importante succese în muncă. Printre muncitoarele fruntașe se numără și tov. Somîcu Ecaterina, pe care v-o prezentăm la mașina ștantă. ANUL XV NR. 4364 DUMINICĂ 1 MARTIE 1959 4 pag. 20 bani ECONOMISESC COMBUSTIBIL Lupta pentru economii constituie una din principalele preocupări ale fiecărui colectiv de muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprinderile industriale de pe cuprinsul patriei noastre. Avînd la bază acest obiectiv, fiind în permanență îndrumați de către organizația de partid, ceferiștii de la Depoul de locomotive Craiova luptă spre a realiza zilnic sarcinile de plan, spre a obține tot mai multe economii de materiale și bănești. Ei s-au străduit să asigure condiții optime de transport și să se încadreze în consumul specific de combustibil. In această direcție o muncă plină de elan au dus întregul personal și în special muncitorii de la tracțiune. Ca urmare, în cursul lunii ianuarie ei au economisit combustibil în valoare de 100.000 lei. MIRCEA SEREȘ coresp. in lumina documentelor plenarei C. C. al P. M. R. din noiembrie 1958 Contribuție colectivă la dezvoltarea industriei petrolifere 1Jnzestrind industria petroliferă ca instalații de foraj moderne, fabricate in acest an de industria constructoare de mașini, vitezele de foraj la exploatare vor crește cu peste 60 la sută față de 1958, economia ce se poate obține in cinci ani prin scăderea prețului de cost al forajului reprezentind 800.000.000 lei". (Din expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej făcută la ședința plenară a C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958). De curînd au avut loc la Rășina o consfătuire organizată de către Trustul de foraj Tg. Jiu în scopul studierii tuturor factorilor care contribuie la realizarea sarcinilor de plan în ce privește descoperirea de noi rezerve petrolifere și asigurarea rezervelor industriale indicate în expunerea tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej făcută la plenara din noiembrie 1958 a C. C. al P.M.R. Cu această ocazie, tov. inginer Leontin Măciucă, director al întreprinderii de foraj Rășina a prezentat un raport asupra activității tehnico-economice desfășurată în cursul anului 1958, ca de altfel și primele realizări ale sondorilor din această întreprindere în luna ianuarie 1959. Printre altele vorbitorul a arătat că în cursul anului trecut prevederile de plan ale întreprinderii au fost realizate în proporție de 100,4 la sută. De asemenea, la forajul de exploatare și injecție s-a realizat o economie de 13.274.000 lei, iar în activitatea de montaj cheltuielile au fost reduse cu 333.00) lei. O serie de realizări obținute în întrecerea socialistă — a subliniat vorbitorul — au demonstrat că, atunci cînd se muncește cu elan, cînd există o preocupare concretă pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne se asigură în mod necondiționat succese de seamă. Astfel, volumul producției globale a fost depășit cu 17,3 la sută, iar productivitatea muncii în medie pe cap de muncitor a crescut cu 2,4 la sută. Aceste rezultate sunt expresia vie a activității desfășurate în întrecerea socialistă de către comuniști, care au mobilizat prin exemplul lor creator muncitorii, tehnicienii și inginerii întreprinderii în lupta pentru înfăptuirea prețioaselor indicații ale partidului. Și în prima lună a anului, colectivul întreprinderii de foraj Rășina, desfășurîndu-și activitatea în lumina indicațiilor plenarei C. C. al P.M.R. din noiembrie 1958 a reușit să-și depășească prevederile de plan cu 11,6 la sută, săpîndu-se peste plan sute de metri. In întrecerea socialista desfășurată între colectivele secțiilor, colectivul secției a IlI-a, șef de secție inginer Petre Țucra, a reușit să-și depășească prevederile de plan cu 17,6 la sută, ceea ce i-a permis să cîștige steagul roșu de producție al comitetului de întreprindere și al întreprinderii de foraj de secție fruntașă în întrecerea socialistă. RĂSPUNDERE. NU SUPERFICIALITATE IN ÎNDEPLINIREA OBLIGAȚIILOR CONTRACTUALE Consfătuirea de producție de la Rășina la care au participat o serie de factori de răspundere din cadrul Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei, care își desfășoară activitatea în cadrul șantierelor de foraj din regiunea noastră a scos la iveală lipsa de răspundere a unor conduceri de unități în ceea ce privește respectarea clauzelor contractuale. Cu ocazia consfătuirilor petroliștilor fruntași care au avut loc la Tg. Jiu în anii trecuți s-au arătat multiplele defecțiuni organizatorice în ceea ce privește rezolvarea problemei locațiilor, problemă în care conducerea Trustului de extracție Tg. Jiu poartă o mare răspundere. Deși tovarăși cu munci de răspundere din cadrul acestui trust ca de pildă inginerii Liviu Ponta și Dumitru Cepișcă au primit invitație pentru a participa la consfătuirea organizată zilele trecute la Rășina, totuși ei n-au participat la această consfătuire. Consideră oare conducerea Trustului de extracție Tg. Jiu că a rezolvat sarcinile care-i reveneau privind problema locațiilor în șantierul de la Rășina ? De orice natură ar fi considerentele lor, un lucru este clar : slabul simț de răspundere față de actualele sarcini ale descoperirii unor noi rezerve petrolifere. Activitatea de foraj desfășurată pentru asigurarea rezervelor de țiței imprimă o contribuție colectivă la rezolvarea multiplelor probleme care privesc randamentul activității tehnico-economice în acest domeniu. O serie de participanți la discuții cum ar fi: Constantin Băltărețu, C. Bănică, Ion Lăzarescu, Vasile Alexe, inginerii : Ștefan Radu, Petre Țucra, Constantin Dumitrescu și alții — au arătat că unele unități care colaborează la realizarea sarcinilor de plan în foraj nu rezolvă cu simțul de răspundere cuvenit o serie de probleme. De pildă, Baza de aprovizionare cu materiale pentru petrol (director vitriner Al. Ioachim și director adjunct Mihai Văcaru) nu numai că nu a răspuns așa cum se cuvenea sarcinilor contractuale, dar în multe cazuri a pus și greutăți. Aceste (Continuare în pag. 3-a). Gata pentru muncile de primăvară Ca în fiecare an, și în actuala campanie colectivul de muncitori și tehnicieni al stațiunii de mașini și tractoare Plopșor a depus eforturi susținute pentru buna organizare a reparațiilor la tractoare și mașinile agricole. Făcînd bilanțul realizărilor obținute, mecanizatorii de la S.M.T. Plopșor raportează organizației de partid că încă de acum cîteva zile au terminat de reparat cele 49 de tractoare, 12 semănători, 46 pluguri, 4 cultivatoare, 18 discuitoare, precum și întregul inventar auxiliar de producție. După terminarea reparațiilor, brigăzile de mecanizatori au fost dotate cu întregul inventar de lucru necesar lucrărilor agricole de primăvară. In prezent toate brigăzile de tractoare ale S.M.T. Plopșor sunt gata pentru începerea muncilor agricole de primăvară. Mecanizatorii de la S.M.T. Vînju Mare sînt gata pentru muncile agricole de primăvară. După reparații, în stațiune se fac ultimele verificări la tractoare. In clișeu, comunistul Eugen Gogoloiu verificind modul de comportare a cuzineților, după rodajul motorului. IN VEDEREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMAVARA Pentru succesul inselentărilor de primăvară în unitățile socialist-cooperatiste In regiunea Craiova, perioada care a urmat Congresului al II-lea al partidului se caracterizează printr-o accentuată creștere a ritmului de cooperativizare și colectivizare a agriculturii. Gospodăriile colective au obținut an de an producții tot mai sporite în toate sectoarele de activitate. Aceste producții au fost mai evidente în anul 1958, cînd cu toate condițiile climaterice nefavorabile de secetă, gospodăriile colective din regiunea noastră au obținut producții — la grîu cu 500—800 kg. și la porumb cu 800—1.200 kg. la hectar mai mari decît țăranii muncitori cu gospodării individuale. Obținerea de producții spiorite a dus la dezvoltarea proprietății obștești a fiecărei unități în parte și la creșterea simțitoare a veniturilor colectiviștilor. Succesele obținute de gospodăriile colective și de colectiviști au fost argumente vii in activitatea organizațiilor de partid și a agitatorilor în munca pentru atragerea de noi membri în gospodăriile colective și în întovărășiri. Astfel, pînă la 20 februarie 1959, sectorul socialist-cooperatist din agricultura regiunii Craiova cuprinde peste 69 la sută din totalul familiilor țărănești și peste 49 la sută din întreaga suprafață cooperativizabilă a regiunii. In ultimul timp, gospodăriile agricole colective din regiune și îndeosebi cele din raioanele cerealiere au primit mii de familii de țărani muncitori, astfel că unele raioane cum sunt Calafat și Gura Jiului, se apropie în linii generale de terminarea colectivizării. In prezent, pe regiune, peste 65.000 familii de țărani muncitori sunt unite în gospodării agricole colective, cu suprafața totală de aproape 190.000 hectare. Hotărîrile Conferinței regionale de partid au constituit pentru comuniștii din regiunea noastră, ca și pentru restul țăranilor muncitori din agricultură, un ajutor prețios în activitatea lor, în munca de transformare socialistă a agriculturii, în acțiunea de dezvoltare și consolidare a tuturor unităților agricole socialist-cooperatiste. Ca atare, în această perioadă scurtă s-au produs mari schimbări în viața satelor, ponderea sectorului socialistcooperatist într-o serie de raioane și comune devenind predominantă. Pe lingă aceste condiții social-economice deosebite, în acest an — așa cum anunță Institutul Meteorologic Central — primăvara va fi mai timpurie și cu mai puține ploi decît în alți ani. Totodată așa după — cum este cunoscut, în regiunea Craiova, această primăvară urmează după o toamnă și o iarnă cu precipitații mai puține decît cele obișnuite. In majoritatea raioanelor, îndeosebi în cele cerealiere, apa n-a pătruns în sol decît la adincimea de 80—90 cm., în unele terenuri nefăcînd legătură cu stratul de apă freatică. Față de această situație, pentru realizarea producțiilor stabilite de Conferința regională de partid, se impun măsuri temisto-organizatorice deosebite. De aceea, este nevoie ca, începînd de acum să fie mobilizate toate forțele de care dispun unitățile socialist-cooperatiste pentru efectuarea lucrărilor de primăvară în timpul cel mai potrivit, asigurarea menținerii umezelii în sol și deci realizarea producțiilor planificate. Hotărîtor în această acțiune este organizarea temeinică a forțelor pe fiecare gospodărie agricolă colectivă, pe brigăzi cărora să li se dea în primire întregul inventar, vitele de muncă și construcțiile gospodărești necesare executării lucrărilor pe întregul an. Brigăzilor și echipelor să li se repartizeze urgent suprafețele ce urmează a le lucra în cursul anului, prin măsurarea și bornarea pe teren. In felul acesta se ajunge la lichidarea lipsei de răspundere în ce privește lucrarea pămîntului și folosirea mijloacelor de producție, întărind responsabilitatea fiecărei brigăzi și a fiecărui colectivist față de realizarea producțiilor stabilite în plan. Așa cum se arată în statutul model al G.A.C., sarcina de organizare a muncii revine consiliului de conducere. Față de aceasta, consiliile de conducere ale acelor unități unde nu s-a făcut pînă în prezent organizarea muncii, au datoria să treacă la constituirea brigăzilor și numirea brigadierilor, care ulterior se vor supune adunărilor generale spre confirmare. Organizațiilor de partid le revine sarcina să sprijine consiliile de conducere ca in munca de brigadieri să fie aleși oamenii cei mai harnici, cinstiți și pricepuți. In condițiile actuale, cînd sate întregi, îndeosebi în raioanele cerealiere sînt complect colectivizate, se recomandă ca brigada permanentă de producție să cuprindă cca. 100 de colectiviști capabili de muncă. Pentru a (Continuare în pag. 3-a). GHEORGHE DOP secretar al Comitetului regional de partid Craiova Consfătuire cu voiaj ei tari Ieri a avut loc la Craiova o consfătuire la care au participat colaboratori și corespondenți voluntari de presă de la raioane și subredacțiile voluntare ale redacției ziarului „înainte”, Studioului regional de radio și lucrători de la centrele de radioficare. In cadrul consfătuirii au fost prezentate trei referate asupra muncii desfășurate în ultima perioadă de timp de către colaboratorii și corespondenții voluntari din cadrul subredacțiilor voluntare ale ziarului „înainte” și Studioului regional de radio, precum și de redactorii de la centrele de radioficare. Corespondenții voluntari de presă Eustațiu Popescu — Caracal, Asineta Gîscan — „Electroputere”, Maria C. Mihai — Balș și Angela Băcescu — Strehaia, au informat pe scurt, cu corespondenții de presă caracter de schimb de experiență, despre metodele lor de muncă. Au luat cuvîntuil la discuții: V. Nimară, T. Ivașcu, I. Stoican, N. Gîtan, C. Dragu, N. Rîpeanu, P. Ghipa, Gh. Lițu și alții, care au făcut propuneri prețioase pentru îmbunătățirea muncii cu colaboratorii și corespondenții voluntari, pentru îmbogățirea tematicii ziarului, criticând lipsurile care mai există în activitatea redacției ziarului „înainte” și a Studioului regional de radio. Participanții la consfătuire au fost informați de către șefii de secții ai ziarului „înainte” cu problemele cele mai importante ce stau în fața muncii lor pentru perioada care urmează. In încheiere a luat cuvîntul tov. I. Giuberan, redactor șef al ziarului „înainte” care a expus concluziile lucrărilor consfătuirii, Amenajarea terenurilor pentru orezuri. Experiența gospodăriilor colective cultivatoare de orez a dovedit că în regiunea noastră există condiții prielnice pentru dezvoltarea acestei culturi aducătoare de mari venituri penru colectiviști. Pe baza sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26 —28 noiembrie 1958, suprafețele cultivate cu orez în regiunea noastră au crescut simțitor. Majoritatea gospodăriilor colective care posedă terenuri în lunci joase și cu surse de irigare au prevăzut în planurile de producție să cultive mari suprafețe cu orez. Urmînd exemplul colectiviștilor din comuna Izbiceni, raionul Corabia și al celor din comuna Bîrza, raionul Segarcea, care, folosind in cele mai bune condiții terenul pe care-l au, au obținut producții de 4.250 kg. orez la hectar, majoritatea gospodăriilor colective și-au propus să realizeze în acest an producții de cel puțin 4.500—5 000 kg. orez la hectar. Cultivatorii de orez împreună cu cadrele tehnice trebuie să țină cont de executarea unor importante lucrări, care sunt hotărîtoare pentru reușita culturii. Mai întâi, ei trebuie să aleagă cu grijă terenul, să-l amenajeze, să cultive soiurile cele mai productive și să folosească în mod rațional sursa de apă. Orice nepricepere sau greșeală în cultura orezului duce în mod implicit la obținerea unor producții scăzute, făcînd ca această cultură să nu fie rentabilă. Cultivatorii de orez trebuie să treacă neîntîrziat la amenajarea terenurilor, deoarece timpul permite și în felul acesta însămînțările vor găsi terenul pregătit, putîndu-se obține rezultatele așteptate. Amenajarea terenului se face după un proiect întocmit de institutele de proiectare. Respectarea riguroasă a acestuia va duce la economii de terasamente și deci la reducerea cheltuielilor. In ceea ce privește modul de amenajare trebuie să ținem seama de o serie întreagă de lucrări, așa cum sunt amplasarea și executarea canalelor de evacuare, de alimentare secundară, de alimentare principală, executarea cigulețelor dintre parcele, nivelarea parcelelor etc. La ordinea zilei se recomandă ca lucrările să înceapă cu amplasarea și executarea canalelor de evacuare, deoarece pămîntul a fost suficient acoperit cu zăpadă, iar executarea în primul rînd a acestor canale va permite scurgerea apei ce băltește pe loc, înainte de a se începe executarea canalului, se fixează cu grijă axul lui, ax ce este marcat pe teren cu țăruși lungi de 60—70 cm., așezați la fiecare sută de metri. In cazul cînd pe teren nu se mai găsesc țăruși ce au folosit la întocmirea planului de situație, tehnicianul gospodăriei trebuie să facă amplasarea acestor canale cu ajutorul unui aparat topografic, folosind reperii plantați pe teren. După fixarea axului se trece la fixarea bazei mici a canalului și a deschiderii de la suprafața terenului, lucrare care se face tot cu ajutorul țărușilor. Execuția se face repartizînd pe echipe de lucru cite un canal de evacuare sau porțiuni dintr-un canal. Cînd se începe lucrarea, se sapă mai întîi pămîntul dintre țărușii ce formează baza mică a canalului, apoi, pe mărsură ce se înaintează se sapă și pămîntul dintre țărușii ce formează baza mare a canalului. Pentru ca execuția canalului să se facă uniform și cu aceeași înclinare a pereților, este bine să se folosească în măsurători un șablon confecționat din scindară. Folosind 2—3 șabloane în timpul lucrului, va fi suficient pentru a executa un canal de evacuare. Pămîntul rezultat din săpătură va fi depozitat în parcela de unde se face scurgerea apei și va fi folosit la construcția digulețului de delimitare a parcelei. Adincimea pînă unde se va săpa canalul va fi marcată anterior prin țăruși așezați pe ax, în gropi din 25 în 25 metri. Aceștia vor fi fixați cu ajutorul unei nivele, astfel ca fundul canalului să aibă o înclinare egală cu cea fixată în proiect. In cazul că nu avem la dispoziție un aparat topografic se recomandă să se construiască o nivelă proprie în felul următor: Două tuburi de sticlă gradate de 1—1,5 metri, cu un diametru de 1—1,5 cm. sunt așezate pe două scînduri cu o lungime de 1,20—1,70 metri, 6—7 cm. lățime și 1,5 cm. grosime, unite la capete cu un furtun de cauciuc de 20—25 m. și gros de 1—1,5 cm. In tuburi și furtun se introduce apă colorată. Tuburile trebuie așezate la aceeași distanță de marginea de jos a scîndurii. In cazuri că nu se găsesc tuburi de sticlă gradată, se poate grada rigla de lemn, începând de la 5—7 cm. de la bază. Se consideră că sunt bine gradate cînd, așezate pe același țăruși vom avea același nivel de apă în ambele tuburi. In proiect este trecută panta canalului de 1 la mie, ceea ce înseamnă că avem un metru cădere la 1000 m. lungime de canal. Dacă vom pune o riglă pe un țăruș și cealaltă pe alt țăruș de pe ax, în gropi săpate la distanță de 25 m., înseamnă că diferența de citire pe cele două tuburi trebuie să fie de 2,5 cm. Pe terenurile cu apă multă se recomandă începerea lucrărilor în sensul invers al curgem apei, adică din partea de jos spre partea de sus. Aceste canale trebuie racordate la un alt canal principal, care conduce apa din întregul cîmp irigat spre un rîu sau o baltă oarecare. Adîncimea fundului acestui canal trebuie astfel construită încît să facă posibilă scurgerea apei adusă de canalele de evacuare. Pentru acest lucru, adincimea lui trebuie să fie mai mare și în general cu 5—10 cm. mai jos decât fundul canalelor de evacuare. (Continuare în pag. 3-a). CITIȚI ÎN PAG. 4-a — Hotărîrea C.C. al P.C.U S. și a Consiliului de Miniștri al U.R S.S. „Cu privire la dezvoltarea și îmbunătățirea alimentației publice”. — Pentru anulari „tratatului de securitate” japono-american — Guvernul cuban a cerut guvernului dominican extrădarea lui Batista și a opt complici ai săi. — Vizita delegației guvernamentale sovietice în India.