Inainte, aprilie 1959 (Anul 16, nr. 4390-4415)
1959-04-01 / nr. 4390
Proletar din toate țările, uniți-vâl K ÍAN Ali COMITETULUI REGIONAL P.L1I Ș. « SPATULUI POPULAR REGIONAL CRAIOVA Pentru noi succese în cinstea zilei de 1 Mai Desfășurând întrecerea socialistă sub pemcul prețioaselor indicații ale plenarei C.G. al P.M.R. din noienblria 1958, oamenii muncii din re &aea noastră obțin in cinstea zilei de 1 Mai succese tot mai importatt în industria constructoare de mașă și înra extractivă, în ramura preda, căutare de bunuri de larg consumții în agricultură. A devenit de acum o tradiție din cele mai minuniate și «ieșeaui» pentru poporul nostru de a tachina zilei de realizațri la ode mai deosbite în producție. Dispunind de o experiență bogată/ acumulați cincinal, cît ■ cursul primului ,an in perioada 1956—1958. Organizații. IV partid din unitățile industriale au subordonat cu mai mult succes întreaga muncă ură Aursă rezolvării problemelor producției. Mobilizind masele largi de ■ imeni ai muncii , organizarea și conduceri trebuie producția, organizațiile fie parii., din fabricile regiunii noastre au reușit sa asigure un avînt piperar lu lupta pentru realizarea înainte de termen a sarcinilor de plan in cel de al patrulea an al cincinalului. Construcrii de la uzina „Electropusi întrec cu un uriaș avint patriotic pentru a realiza prtaia lor motivă Diesel-electrică înainte de termen. Paralel cu aceasta, în celelelte sectoare de activitate, muncitorii, tehnicienii și inginerii, la indem mii comuniștilor, au reușit ca in primm ?nele luni ale anului să economiseascăB inilte kilograme de tablă spicloasă r și mii de kg. de metale neferoase: glucoase asemănătoare au obținut în. 1 î aceste zila, premergătoare lui 1 Mai V I. constructorii de la Șantierul na* * - al Tr. Severin, care mai z ®mis tre^ce te ac lansat prima motonavă de si de tone.iSpactica de fiecare zi a scos în lv Jență factorul pozitiv al conducrii chibzuite a producției, prin mobilizarea maselor largi de oameni ai muncii la descoperirea și valorificarea rezervelor interne. In întrecerea pentru o producție ridicată, pentru înfăptuirea sarcinilor. de seamă tratat, da către paid, pi țtii din cadrul Trustului de foraj I c. Jot au rez.pt * ca la data de 26 martie a c. să depășească planul trimestrial la forajul C injecție cu 660 d metri, iar după calcul« preliminare, la sfîrșitul prin'galui trimestru plenul forajului de ex ffontare va fi depășit cu : 1. 2.000 1 «aștri. _ _ *. Prinbatele atragerii muncitorilor și tehnicienilor la organizarea și construcerea treburilor producției s-au puttut vedea în aceste zile pe șantierele I de construcții, în industria materialeir de construcții și în industria * rlemnului. Constructorii de jB.Jip de la Preajba-Jiu au pornit I între clilf filteub semnal chemării „GOLITUL «PCARUI APARTAMENT VAI T. REDUS CU 2.000 LEI FATA DE I POETUL STABILIT IN DEVIZT M«mitSi b*i'i colectivului de tampă de la fabrica de ciment Gura Văii au realizat I prevederile de plan pe primul trimestru IV anului la sortimentul ciment P. 400 I 'tratate de termen, înregistrînd ,un plus I rh «»inducție d» cca. 4.500 kilograme. I Merițind pe linia continuei sporiri a II reducției de materiale de construcții, muncitorii de la această unitate vor introduce în cinstea zilei de 1 Mai producția de mozaic negru pentru care la ora actuală au făcut toate pregătirile tehnologice. Au fost însă cazuri, cînd nu in toate compartimentele de producție din regiunea noastră, întrecerea socialistă s-a desfășurat în condițiile unei baze tehnico-materiale corespunzătoare. Fabricile de confecții din regiune n-au reușit să se situeze la înălțimea sarcinilor. Conducerile respective și comitetele sindicale n-au rezolvat cu drastală competență problema aprovizionării tehnico - materiale. Intalsificarea întrecerii socialiste pentru descoperirea și valorificarea rezervelor interne în scopul reducerii prețului de cost — sarcină economică centrală trasată de către plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, — trebuie să stea în atenția tuturor organizațiilor de masă, care cu sprijinul material al conducerilor tehnico-administrative trebuie să asigure desfășurarea normală a procesului de producție în fiecare sector de activitate. Atragerea masei largi de oameni ai muncii la organizarea și conducerea treburilor producției va determina implicit obținerea unui anunt general în lupta pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului, va stimula inițiativa creatoare a maselor și va înlesni prin aceasta o participare directă la acțiunea de ridicare a nivelului profesional al muncitorilor rămași în urmă [ — la nivelul fruntașilor. O mare atenție va trebui dată dezvoltării întrecerii socialiste în agricultură. Folosirea fiecărei ore bune de lucru în cîmp, precum și a întregii capacități de producție a mașinilor și atelajelor agricole atit la însămînțări, cît și la întreținerea culturilor; realizarea unor cit mai de seamă economii de carburanți, lubrifianți, piese de schimb; executarea, paralel cu lucrările agricole a unui mare volum de lucrări de îmbunătățiri funciare; sporirea considerabilă a producției de la fermele de animale — iată unele din principalele obiective ale întrecerii socialiste care se desfoară în S.M.T. și G.A..SS în G.A.C., C.A.P. ți întovărășirile agricole. E zeul pius mecanizatorilor și colectivișiltor din raioanele Gulmir și Calafat, care fiind antrenați în întrecerea socialistă au terminat primii pe regiune vrsămînțările din epoca s-a, poate și tbuie să fie urmat de toți oamenii reuniți de pe ogoarele regiunii noastre. MUNCITORI, TEHNICIENI ȘI INGINERI DIN FABRICI ȘI UZINE, DE PE ȘANTIERELE ȘI OGOARELE REGIUNII CRAIOVA! LUPTAȚI PENTRU ÎNDEPLINIREA CU SUCCES A SARCINILOR PLANULUI DE STAT DIN CEL DE AL IV-LEA AN AL CINCINALULUI ÎNAINTE DE IEPMEN ! DESFĂȘURAȚI TOT MAI : ÎNTRECEREA SOCIALISTA PENTRU SPORIREA PRODUCȚIEI, CRETEREA PRODUCTIVITĂȚII MI I ȘI REDUCEREA PREȚULUI PrOST — SARCINA ECONOMICA , ORALA, PENTRU REALIZAREA CU CINSTE ȘI DEPLIN SUCCES, A MĂREȚELOR SARCINI TRASATE DE ALRI PARTID I jr ANUL XV NR. 4390 MIERCURI APRILIE 1359 4 pag. 20 bani 1 După zece ani Școala profesională a uzinei „Eectroputere” din Craiova și-a sărbătorit zece ani de existență. Absolvenții școlii și actualii ei elevi s-au întilnit în acea zi cu profesorii. Această întîlnire a dat prilejul unui rodnic bilanț al dezvoltării școlii respective, în cei zece ani ce au trecut de la înființarea ei. La început, școlii i-au lipsit desigur multe, însăși uzina „Electroputere”, abia făcea primii ei pași. Acum, noua construcție a complexului școlar este o clădire nouă, modernă, confortabilă. Elevii și profesorii au arătat cît de râult prețuiesc grija nemărginită ce li se arată. De altfel, primele cuvinte ale lui Veniamin Moisiu, din anul II strungărie — cel care a luat cuvîntul în numele elevilor școlii au fost acestea: „Mulțumim din adîncul inimii noastre, partidului și guvernului, pentru grija părintească ce ne-o arată, pentru minunatele posibilități create, pentru ca noi să devenim cadre tehnice pregătite, stăpîni pe meseria ce ne-am ales”. S-a petrecut și un fapt cu totul emoționant. La un moment dat, directorul școlii, tov. Eugen Boiangiu, a luat catalogul primei promoții de absolvenți ai școlii și i-a dat citire. Rostea numele fiecăruia și preciza apoi unde muncește in prezent: Nicolae Bosovîci, bobinator la ț,Electroputere”; Constantin Bărăitaru, mecanic la aceeași uzină; Nicolae Cumpănașu, strungar tot la „Electroputere”; Andrei Prună, student la Institutul Politehnic din Timișoara, și așa mai departe. Mulți dintre elevii prezenți au vorbit despre proiectele lor de viitor, despre dorința lor de a lua parte la făurirea locomotivelor electrice „Diesel”. Au vorbit cu deplină siguranță, cu nestrămutată învedere în viitorul lor. TOMA FIBU Alături de muncitorii de la Centrul Mecanic Craiova, atemista Carcalici Domnița reușește să-și depășească sarcinile de plan in procent de 15—20 la sută, ceea ce o situează in rindul fruntașilor. In clișeu, tovarășa Carcalici Domnița la locul de muncă. Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a ffost primit cu satisfacție încă de duminică dimineața, sute de țărani muncitori din comuna Podari, raionul Craiova, au luat cunoștință despre Decretul pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste. După ce au sosit în comună ziarele, comitetul comunal de partid a recomandat agitatorilor să organizeze citirea Decretului în grupuri de țărani muncitori și la cercurile de citit. In cursul zilei de luni, intr-unul din birourile sfatului popular comunal s-au strins vreo 20 de țărani muncitori. Unii veniseră spre a se informa în legătură cu Decretul, alții după anumite treburi. Printre ei se aflau Marin Ștefan și Marin Piță membri de partid, Ion Cătănescu președinte și Gh. Cioroianu secretarul-casier al întovărășirii agricole, C. Păsărică, Florea Cioroianu și alții. Tov. Ion Gușata, membru al comitetului comunal de partid le-a citit Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale. (Clișeul din text). — Ne bucurăm cu toții i pentru faptul că acest document este o nouă dovadă a politicii partidului și guvernului, de sprijinire și ridicare a nivelului de viață al țărănimii muncitoare — a spus tov. Gh. Preda. Știm cu toții cum chiaburul Ion Nițescu cu hapca și prin jaf a strins 56 pogoane de pămînt pe care îl muncește în parte cu Marin Țiru, Ilie Popa, Ion Florică, iar o altă parte din pămînt i-a rămas chiar pîrlog. De aceea, este bine venit Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale. Acum se pune capăt și se lichidează orice exploatare a omului de către om la sate, unde socialismul a prins rădăcini puternice. Iată, în comuna noastră, 97 la sută din familii și 92 la sută din suprafața de pămînt fac parte din cele trei întovărășiri agricole. Vom sprijini din toate puterile înfăptuirea politicii partidului. Asemenea convorbiri ale agitatorilor au fost organizate in toate satele comunei; Isi scopul creșterii nivelului de trai al țărănimii muncitoare In ultimul timp, în comuna noastră s-au făcut mari progrese pe linia transformării socialiste a agriculturii. S-a schimbat mult fața comunei și tota odată s-a îmbunătățit simțitor nivelul de trai al țăranilor muncitori. In prezent, toate cele trei sate ale comunei Urzicuța, Ionele și Urzica Mare sunt în pragul colectivizării. Sute de țărani muncitori și-au unit pămînturile în trei mari gospodării colective. Cu toate aceste mari progrese făcute pe linia transformării socialiste a agriculturii, mai dăinuie încă rămășițe ale unor relații de producție învechite, cum silit darea „în parte” sau în arendă, ori lucrarea pămîntului cu muncă salariată de către elemente chiaburești. In comuna noastră, mai bine de 500 ha. teren sînt deținute de 43 gospodării chiaburești, revenind în medie pe fiecare gospodărie chiaburească cite 12 ha., în timp ce pe fiecare familie de colectivist revin numai circa 2 ha. Sunt unele gospodării chiaburești, ca aceea a lui Stan Ionescu din satul Urzica Mare, care posedă peste 13 ha., avînd in familie numai două brațe bune de muncă. Această gospodărie a folosit insă întotdeauna lucrarea „în parte” a pămîntului, ori cu muncă salariată. Iată cum, acest chiabur primește în natură sau în bani, fără să muncească, o parte din roadele muncii altora. Nu este de loc de mirare faptul căfi an de an a scăzut considerabil producția la hectar pe terenurile chiaburilor. Neavînd brațele necesare pentru munci pămîntul, întîrzie cu efectuarea lucrărilor agricole și chiar o bună parte din terenurile acestora au rămas mai mulți ani de-a rindul pîrloagă". Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a R.P.R. pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a l omului de către om în agricultură, in scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste, va consolida tot mai mult poziția socialismului la sate. , A IONARANGHEL , președintele G.A.C. „Unirea” din satul Urzica Mare, comuna Urzicuța raionul Băilești. O importantă Hotărîre pentru continua întărire și dezvoltare a gospodăriilor agricole de stat Recent a fost dată publicității Hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român și a Consiliului de Miniștri al R. P. Române cu privire la unele măsuri pentru îmbunătățirea conducerii și controlului de partid și a activității economice în gospodăriile agricole de stat. Traducerea în viață a acestei Hotărîri va avea ca urmare îmbunătățirea radicală a activității G.A.S., ridicarea acestora în rindul unităților beneficiare, transformarea lor in adevărate uzine agricole care să dovedească în mod practic superioritatea agriculturii socialiste. Chezășia îndeplinirii cu succes a mărețelor sarcini ce decurg din recenta Hotărîre a partidului și guvernului, constă în primul rod în întărirea rolului organelor și organizațiilor de partid în conducerea și intensificarea controlului asupra întregii activități a G.A.S., în creșterea răspunderii directorului, a cadrelor cu funcții de conducere și a tuturor celorlalți lucrători din aceste unități. înființarea in fiecare G.A.S. a unui consiliu și a funcțiilor de organizator de partid pe gospodărie și mecanic șefJ în cadrul fiecărei secții teritoriale, constituie esența noului recentei Hotăriri, care dă garanția îmbunătățirii radicale a activității multilaterale a gospodăriilor. Faptul că din componența consiliului G.A.S. fac parte tovarăși cu munci de răspundere pe linie politică și tehnico-administrativă, are o uriașă însemnătate asupra îmbunătății g. agr. CONSTANTIN COSTESCU activist al Comitetului regional de partid țrii substanțiale a stilului de muncă, dezvoltării spinului muncii colective și răspunderii personale, fără a exclude însă principiul conducerii unice, caracteristic întreprinderilor socialiste de stat, întrucit hotărîrile adoptate de consiliu. — Obligatorii pentru tot personalul gospodăriei, — se transmit prin ordinul directorului. Alcătuirea consiliului G.A.S. din factorii de răspundere pe linie de producție, economică și conducătorii organizațiilor de partid, sindicat și U.T.M., asigură stabilirea celor mai corespunzătoare măsuri. Fiecare măsură trebuie să fie complexă, la realizarea ei concurînd toți factorii de răspundere. Dacă, de pildă, o asemenea măsură se referă la producția vegetală, cei care o iau vor trebui să aibă în vedere efectul și influența aplicării ei asupra sectorului zootehnic, precum și eficiența economică. La adoptarea măsurilor, consiliul poate și trebuie să țină seama în primul rând de gradul de mecanizare a G.A.S., de contribuția pe care trebuie să o aducă comuniștii, tineretul, toți lucrătorii din gospodărie pe locul lor de muncă. Faptul că la ședințele de consiliu pot fi invitați brigadieri sau alți lucrători din cadrul gospodăriei, cu practică îndelungată, pricepere și preocupare față de problemele specifice locului de muncă, va stimula mai mult participarea largă a celor mai competente cadre , la discutarea problemelor pentru stabilirea celor mai corespunzătoare mărsuri. Fiecare membru al consiliului și în* deosebi organizatorul de partid trebuie să dea dovadă in cadrul ședințe* lor de exigență sporită față de analizarea cu simț de răspundere și multilaterală a problemelor ce se discută/ 1 la controlului hotărîrilor care se iau. Participarea largă a factorilor de răspundere în cadrul consiliului G.A.S. , la elaborarea măsurilor trebuie să excludă în viitor dispozițiile asupra cărora uneori se revine, sau care aplicate nu se dovedesc a fi cele mai nimerite pentru a duce nemijlocit la întărireai dezvoltarea unității. Pentru aceasta, participarea largă la conducerea tre burilor din G.A.S. trebuie să fie îmbinată cu exigența și creșterea simațului de răspundere ale fiecărui membru din consiliu. Prin atribuțiunilel fixate consiliului din G.A.S. de către recenta Hotărîre, se creează posibilitatea întocmirii cît mai reale a proiectelor de profilare, organizare și dezvoltare în perspectivă a fiecărei unități, pe baza folosirii mai raționale a pămîntului, mașinilor, instalațiilor și construcțiilor. Se vor înlătura anomaliile ce au existat în executarea de construcții neeconomice. Amplasarea construcțiilor se va face judicios, în funcție de perspectivele de dezoltire a unității, pe care consiliul este în măsură să le cunoască. Alături de întocmirea planurilor de perspectivă, proiectul planului anual de stat și planurile operative pe campanii sunt de asemenea sarcini de mare răspundere ce revin consiliului G.A.S. și pe care le poate Îndeplini prin îmbinarea organică a muncii tehnico- organizatorice cu munca politică de masă. Dată fiind importanța cadrelor capabile și competente să folosească rațional tehnica înaintată cu care sunt dotate G.A.S. cit și creșterea și promovarea lor în muncă de răspundere, hotărârea încredințează și această sarcină de mare răspundere consiliului din G.A.S. și îndeosebi organizatorul lui de partid. Astfel, printr-o justă recrutare și repartizare a cadrelor in toate sectoarele importante ale producției se va asigura realizarea promptă a sarcinilor ce revin gospodăriilor. In cadrul consiliului, la stabilirea măsurilor, un rol deosebit îl au directorul gospodăriei și organizatorul de partid, ale căror păreri sunt hotărîtoare. Este necesar însă, fără a se renunța la exigența și principialitatea în muncă, ca acești conducători, cărora li s-au încredințat munci de o deosebită răspundere, să analizeze temeinic asemenea probleme și numai în cazuri cu totul deosebite să se apeleze la sprijinul organelor raionale și regionale și al conducerii trustului. Lor li se cere în cadrul consiliului G.A.S., multă maturitate și spirit partinic, pe care să le imprime și celorlalți membri din consiliu. . (Continuare in pag. 3-a' ■ 1 „î se vor ai bunâtăți con > ] dițiile de locuit ale oa unei i jsîior munci prin construi» «rea a cel puțin ; 2.500.000 J I m. p. suprafață locuibilă“. (Din directivele Congresului al II-lea al P.Î.R. cu privire la cel de al doilea plan cincinal). Îndeletnicirea de reporter implică o legătură strânsă cu munca și viața perienilor, cu realitatea înconjurătoare. Și din obișnuință, am pornit să scriu despe constructorii locomotivei Dieseleustrice și bobinatorii de la „Electro [UNK]outers", despre metalurgiștii de la un la constructoare de mașini și unei ei agricole „7 Noiembrie“ ori despre text B "acere unitate prezintă diverse fi alt enwakupiec ir.. m ■ 1 vtajd I "••• la dez.. Birie — mi-a răspuns comunistul Oh . Teodorescu, de la întreprinder, senească „11 Iunie" din Craiova. ram i dam spre lunca Mofleni. E persoane într-o cameră de 314 > I. Era complect necorespunzătoare. Urmarea firească a ințeleptei politici a partidului față de munca și viața noastră este faptul că am primit in blocul si centrul orașului Craiova un aparte:- ■ 1 confortabil, care îmi creează uia de a munci mai mult și mai imne. -Și asemenea invitații am primit Prta sudorului fruntaș Vili Alași: ■'a preț •'tarei Elena Dinu, fostului cvocativ — azi șef de secție la parifi— Nicolae Timpoi și alții. Toți . A schibut adresele. S-au mutat în locuințe noi, confortabile. „Am fost 1 copii la părinți — îmi spune:: sudorul 1Vili Maștaliev. Tata era mecani șef la stația de refulare a rețetei de alimentare cu apă a orașului Craiova Mulți ani am locuit într-o cameră de 3153,5 m. Azi însă tomeesc în condiții omenești, civind un ospațiu pertinzător. Pot spune că w sîntem cu adevărat fericiți, im impresioim î mi s-a părut relatarea Nicolae Timpei: „Cu părinții și JȘ...7 cr,pii lost cam pe Bucovăț intr-o mip •••••. ră vă corespunzătoare și o bucă- Si Vi •• ... A mi-a fost repartizat un is cceppus din două camere, «?• . .. r.i.ro, baie și alte depeni civic in bii din centrul orașului. E -a răscolit întreaga tinerețe, toate tmnuftrile ce le-am înmănunchiat pînă la virsta de față. Mă simt emoționat și am de ce. Pînă la virsta de 20 de ani am stat cu părinții in str. Brestii nr. 143. Am fost trei copii și toți locuiam intr-o cameră cu pămînt pe jos. Cum să nu fii fericit, cînd cei trei copii ai mei — Marian, Victor și Ionel, elevi la școala medie nr. 3 pot acum să-și pregătească lecțiile in camera lor, să-și organizeze biblioteca și să-și primească colegii așa cum se cuvine, să se simtă fericiți, să cunoască din plin grija pe care le-o poartă partidul și guvernul. Am stat de vorbă, continua să-mi povestească tov. Timpoi, cu tov. Ion Murgilă, Marin Bișcă și alții. Le-am spus că mi-am schimbat adresa, că am o casă nouă, confortabilă și i-am invitat să vină pe la mine“. * Am lăsat in urmă mediul înconjurător și mi-am legat cursul reportajului de o relatare recentă a tovarășului Remus Comăneanu, artist al poporului, de la Teatrul Național din Craiova. „In anul 1923, împreună cu Grigore Drăgoescu — fost director al Naționalului craiovean și artistul Ion Manolescu, am mers cu o rugăminte la Jean Mihe^^^e^jMu! unde astăzi se înalță minuitul Tloc destinat oamenilor muncii din orașul nostru era Teatrul Național. Am cerut să ne dea spațiul necesar prelungirii scenei pe o adîncime de opt metri. i.am oferit bani, dar el nici n-a vrut să"^ibă". ...Pe locul unde Jean Mihail a refuzat cu ură să acorde numai opt metri pentru prelungirea scenei Teatrului Național din Craiova, s-a înălțat in anii puterii populare unul din cele mai minunate blocuri de locuințe pentru oamenii muncii, care se poate vedea in fotografia alăturată. GHEORGHE FLOREA