Inainte, martie 1970 (Anul 27, nr. 7773-7798)
1970-03-01 / nr. 7773
ANUL XXVI NR. 7773 DUMINICA 1 MARTIE 1970 6 PAGINI 30 BANI O etapă hotărîtoare în îndeplinirea angajamentelor asumate în agricultura județului — Interviu cu tovarășul ing. CONSTANTIN BABALAU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean — illllllll!lllll!lllllllllllll!lllll!llllllllllllllllllll!lll!ll!lllll!lll!!ll!lllll!llfl!llllllll!llllllllllllllll!!!llllll!ll!lll!!lllllll!!ll!l!!ll!llll!!lll La Plenara lărgită a Comitetului județean de partid, ținută la 23 ianuarie a.c., participanții s-au angajat, in numele comuniștilor, al tuturor oamenilor muncii din județe, să depășească, la majoritatea indicatorilor, sarcinile economice ce decurg din planul de stat. Ocupînd un loc important în economia județului, agricultura a reținut în mod deosebit atenția plenarei care, după o aprofundată analiză, a ajuns la concluzia că în această ramură de producție există încă rezerve mari. Angajamentele județului nostru în domeniul agriculturii urmăresc să valorifice la un nivel superior aceste rezerve, transformîndu-le în zone de cereale și de legume, în carne și lapte. Evident, campania agricolă de primăvară, în al cărei prag ne aflăm, constituie o etapă hotărîtoare în îndeplinirea angajamentelor asumate. De pregătirea ireproșabilă, de executarea în cadrul epocii optime și la un înalt nivel calitativ a fiecărei llucrări, începînd de la pregătirea terenului și pînă la recoltat, depinde realizarea producțiilor pe care cooperatorii, lucrătorii din I.A.S., mecanizatorii s-au angajat să le obțină. Referitor la stadiul pregătirii și executării lucrărilor agricole de primăvară, ca factor esențial ce condiționează îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a luat județul nostru, ca răspuns la chemarea lansată de județul Timiș, am solicitat un interviu tovarășului Constantin Băbălău, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., președintele comitetului executiv al Consiliului popular județean. Răspunsul organizaiției județene de partid Dolj la chemarea județului Timiș conține angajamente mobilizatoare, în care se prevede, printre altele, depășirea planului de stat la principalele culturi cu 100 tone griu în I.A.S., 68G0 tone porumb boabe (din care 6000 tone în C.A.P.), 2300 tone floarea-soarelui (din ■ care 1600 tone în cooperativele agricole). Care sunt rezervele avute în vedere și cum vor fi ele utilizate pentru ca angajamentul luat să devină faptă ? — O primă rezervă o constituie pămîntul, principal obiect al muncii agricole. Cele 209 cooperative agricole și cele I.A.S. existente în județ dis4pun de soluri fertile, al căror potențial de producție nu este încă utilizat la întreaga sa capacitate. Dovada ne-o oferă diferențele mari de recolte înregistrate de la un an la altul de cooperative cu soluri identice. La aceste unități, prin generalizarea metodelor de lucru dovedite eficace, vom acționa asupra pămîntului în direcția ștergerii sau cel puțin a micșorării diferențelor de producții la hectar. Aceasta este însă numai o latură a problemei. Cealaltă latură o constituie mijloacele materiale noi, de care dispunem în 1970 pentru sporirea rodniciei solului. Grație politicii partidului nostru de orientare statornică a agriculturii pe calea dezvoltării intensive și multilaterale, anul acesta întreprinderile mecanizarea agriculturii pentru din județul Dolj vor continua să fie dotate cu un apreciabil număr de mașini moderne, de înaltă productivitate pentru cultura mare, cultura legumelor, pomicultură, viticultură, plante furajere etc. Vom avea astfel posibilitatea să încadrăm fiecare lucrare în epoca optimă, să îmbunătățim sensibil calitatea lucrărilor, ceea ce, se înțelege, va influența pozitiv asupra producției. Acordînd un sprijin deosebit județului nostru, conducerea partidului a trimis o brigadă, alcătuită din activiști și specialiști cu experiență, care a făcut o analiză multilaterală, la fața locului, a activității unor unități agricole, propunînd măsuri de natură să ducă la lichidarea deficiențelor constatate, la punerea cit mai eficientă în valoare a tuturor rezervelor economico-naturale. In acest sens, biroul Comitetului județean de partid a indicat Direcției agricole să elaboreze un program concret privind folosirea completă și rațională a fondului funciar, extinderea și amenajarea de noi suprafețe irigate, folosirea întregii capacități a mijloacelor din dotare pentru mecanizarea lucrărilor la culturile de cereale, legume, pomi și vii. Pînă acum, s-au întreprins măsuri Interviu consemnat de ing. A. FRIGIOUI (Continuare în pag. a V-a) curier cotidian si cercetare de larg interes economic Specialiștii din Institutul de proiectări și cercetări miniere pentru lignit Craiova, in colaborare cu Universitatea craioveană și Stațiunea experimentală Tg. Jiu, întreprind cercetări de o deosebită importanță economică privind redarea in circuitul agricol a terenurilor degradate din carierele de lignit de la Rovinari. Schimb de experiență în domeniul legumiculturii In ziua de 28 februarie a.c., a avut loc la Stațiunea experimentală legumicolă Ișalnița un schimb de experiență cu cadrele tehnice horticole din cooperativele agricole din Județul Dolj. Scopul principal al schimbului de experiență a fost cunoașterea tehnologiilor noi in legumicultura, punindu-se un deosebit accent pe metodele de repicare și combatere dăunătorilor ln sere și răsadaniie. Vizitatorii au luat cunoștință cu deosebit interes de eficiența culturilor forțate, de crearea de noi soiuri și hibrizi rezistenți la boli și dăunători. S-au vizitat, de asemenea, construcțiile de seră, unde s-au prezentat rezultatele obținute prin diferite sisteme și metode de irigat, incepind cu cele subterane și terminfnd cu aspersiunea. In continuare s-au prezentat diferite tipuri de ghivece nutritive, insistlndu-se, in special, asupra celor confecționate din polietilenă recuperată. Vizitatorii au manifestat un viu interes și pentru experiența acestei stațiuni In ce privește cultivarea castraveciorilor timpurii In nisip și pietriș, o metodă nouă in practica legumicolă. Noi produse de larg consum La întreprinderea de industrie locală metal-lemn Craiova se lucrează în momentul de față la pregătirea asimilării a 16 produse noi, peste cele prevăzute prin plan. Vor fi realizate intre altele, reșouri emailate care funcționează cu petrol și gaze, cazane de baie, cufere de hol, biblioteci, noi tipuri de mobilă pentru locuințe. Expoziții de artă culinară In cursul zilei de ieri, T.A.P.L. — Craiova și I.A.P. „Cofetarul“ au organizat în citeva unități expoziții de prezentare și de vinzare a unor produse realizate in laboratoarele proprii. La unitățile „Minerva", „Fîntînica“ și „Expres“ s-a pregătit un sortiment variat de mâncăruri cu specific oltenesc, specialități culinare, preparate de pește, etc. Expozițiile de la cofetăriile „Oltenia" (blocul Femina), „Scala“, din Calea Severinului și „Liliacul" din Calea București oferă o gamă largă de prăjituri, torturi și alte produse de cofetărie. 1 martie.. Un gest solemn, o emoție, un zîmbet cald, un mărțișor.. Consfătuire pe teme de mecanizare a agriculturii Din Inițiativa biroului Comitetului județean Dolj al P.C.R., a avut loc ieri la Craiova o consfătuire la care au luat parte directorii, inginerii și șefii secțiilor de mecanizare ale celor 12 I.M.A. din județ. Au fost prezenți tovarășii : ing. Constantin Băbălău, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. ; Gheorghe Dindere, secretar al Comitetului județean de partid, președintele Uniunii județene a C.A.P., ing. Gheorghe Manciu, director adjunct cu probleme de mecanizare din Direcția agricolă Județeană. Numeroși participanți la discuții au scos in evidență stadiul pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară și măsurile luate de fiecare formație de lucru in vederea înfăptuirii sarcinilor ce stau, in acest an, in fața agriculturii județului. A fost susținută cu mult entuziasm ideia lansării unei întreceri însuflețite, pe Întregul județ, formulîndu-se obiective precise, mobilizatoare. In încheierea consfătuirii a luat cuvintul tovarășul ing. Constantin Băbălău, care a făcut prețioase recomandări privind extinderea lucrărilor mecanizate și găsirea de noi surse pentru sporirea veniturilor întreprinderilor. Vorbitorul s-a referit pe larg la sarcinile imediate ce revin mecanizatorilor in campania agricolă de primăvară și la relațiile de strânsă colaborare statornicite Intre secțiile de mecanizare și cooperativele agricole pe care le deservesc. Tov. Păun M. Nicolae, din comuna Ghercești, ne-a semnalat că in satul Ungureni nivelul de tensiune al energiei electrice este scăzut. In acest sens, tov. Gh. Adangiu, inginer șef al I.R.E. Craiova ne informează că toate cele semnalate se confirmă. Din măsurătorile făcute la toate capetele de rețea a reieșit că sunt necesare mai multe lucrări, în scopul normalizării situației. In planul centrului Craiova s-au și inclus lucrări pentru echilibrarea sarcinii, eliminarea ștrangulărilor din rețea și schimbarea transformatorului actual cu un transformator de putere mai mare. 12613 o propunere transmisă de cetățeanul Enache Popescu : înfrumusețarea șoselei Craiova-Vîlcea. Tov, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular municipal Craiova, M. Năstasie, a primit cu mult interes această propunere și ne transmite că s-a prevăzut, in acest an, repararea și modernizarea străzii Bariera Vilcii. O dată cu venirea primăverii se vor extinde plantațiile de arbori ornamentali pe această arteră pînă la Stațiunea experimentală Șimnic. Robu D. Mihai — Goicea. Propunerea făcută de dumneavoastră referitoare la instalarea unei cabine telefonice la Oficiul P.T.T. Goicea, a fost reținută de tov. ing. Preda Dumitru, director al Direcției județene de poștă și telecomunicații. Pentru satisfacerea necesarului de cabine pe județ s-a intervenit la Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor și, în momentul sosirii lor, se va instala o cabină și la Oficiul Goicea. Tovarășul Florescu Emil, din Craiova, ne-a semnalat că gestionara de la chioșcul alimentar nr. 164 din Calea Breștii, nu asigură o deservire corespunzătoare a personalului de la I.T.C. La sesizarea ziarului, tov. M. Colovai, director al O.C.L. „Alimentara“, ne-a asigurat că unitatea respectivă va fi aprovizionată cu o cantitate mai mare de produse de panificație și alte alimente, acordîndu-se prioritate servirii muncitorilor de la I.T.C. Am văzut acum cîteva zile, intrînd într-o farmacie, un tip In palton de piele, cu ditamai căciula țuguiată pe cap. S-a mișcat dezinvolt prin local, a comandat medicamentele de trebuință, a așteptat clteva minute, apoi plătit și s-a îndreptat spre ușă. Un singur lucru a uitat să-l facă, în vreme ce se afla în farmacie , să-și scoată căciula de pe cap, în semn de respect pentru această instituție de sănătate și pentru acești oameni îmbrăcați în alb, a căror pricepere și probitate profesională se conjugă cu munca medicilor întru salvarea vieților omenești aflate in pericol. Și atunci, m-am uitat cu mai multă atenție împrejur și am observat că, de fapt, eram singurul bărbat din farmacie care-și purta pălăria în mină și nu pe cap. De ce oare ? De unde și cum ne-am învățat, exemplul cui l-am urmat atunci cînd am uitat de o asemenea chestiune elementară de bun simț ? Cum e posibil să nu facem măcar o simplă diferențiere intre o asemenea instituție, unde într-adevăr se cumpără (dar ce se cumpără ?) și un oarecare magazin unde — fără a exclude regulile de comportament civilizat — cumpărăm ciorapi, cartofi sau trandafiri oltenești ?... Chestiunea pare măruntă și lipsită de semnificație, ținînd într-un fel de gesturile prea obișnuite pe care uneori nu le controlăm, trecîndu-le, la un filtru atent, în rîndul micilor scăpări. Realitatea nu este însă aceasta. Faptul reflectă o lacună în educație și poate o eclipsă a eticii cetățenești în care respectul, în orice împrejurare, trebuie să fie factorul predominant în relațiile dintre oameni, în relația cetățean-local public. Apropo de acei oameni care, aflați în restaurant la masă, stau cu pălăriile pe cap, înfofoliți în paltoane, întocmai ca intr-o sală de așteptare la o oarecare haltă. Ne oprim aici, sperînd că am fost înțeleși așa cum trebuie. I. SOARE O simplă scapare, sau... 7 entul economic cu instrument eficient de planificare In multitudinea de măsuri elaborate de Conferința Națională și Congresul al X-lea al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, un loc de seamă îl ocupă îmbunătățirea relațiilor dintre întreprinderi. Pe această linie se înscrie și noua lege a contractelor economice, adoptată de Marea Adunare Națională în decembrie 1969, lege care transformă contractul economic într-o pîrghie puternică a unei aprovizionări tehnico-materiale normale, capabilă să asigure respectarea riguroasă a disciplinei de plan, realizarea unei înalte eficiențe economice. Așa cum se arată în expunerea de motive la această lege, contractului economic i se conferă caracterul de instrument de planificare, care servește la fundamentarea planurilor anuale pe baza prevederilor cuprinse în planul cincinal, precum și la concretizarea și desfășurarea relațiilor economice între organizațiile socialiste privind furnizarea de produse, executarea de lucrări și prestarea de servicii. Prin conținutul lor, contractele economice asigură pe de o parte satisfacerea cerințelor beneficiarilor, iar pe de altă parte utilizarea integrală și rațională a potențialului tehnico-economic al furnizorilor. Demnă de reținut este prevederea potrivit căreia contracții economic își poate îndeplini în bune condiții rolul de instrument de planificare numai dacă se va încheia în timp util și necondiționat, înainte de definitivarea planurilor de stat anuale, în funcție de specificul producției. Legat de aceasta se precizează că contractele economice pot fi de lungă durată, anuale sau pentru perioade mai scurte, potrivit cu acordul părților și prevederilor planului de stat. Astfel, pentru materiile prime de bază, mașini, instalații și utilaje, a căror fabricație reclamă o perioadă mai îndelungată de pregătire tehnică și organizatorică, contractele economice se vor încheia cu cel puțin șase luni înainte de începerea perioadei de plan. In cazul utilajelor și al instalațiilor complexe, legea prevede că părțile au obligația de a stabili în contracte termenele de predare a documentației tehni(Continuare In pag. a V-a) NICOLAE POPESCU, director comercial, Combinatul chimic Craiova Șantierul Teatrului Național — se lucrează la turnarea betoanelor în armăturile structurii de rezistență și planșeelor Foto : I. Nicola w.'.nAmvAsmsv." DUMINICALE , Orchestra ,,Studio'70“ la primul său concert. Orchestra de muzică ușoară „Studio'70" a Filarmonicii de stat „Oltenia“ iși susține astăzi concertul inaugural, își dau concursul cunoscuții soliști de muzică ușoară Denis Constantinescu și Dan Gherasim, tinerele speranțe Reli Georgescu, Aura Vaiss, Teodor Costin și Ion Bucșe. Spectacolele sunt anunțate pentru orele 15 , 18 și 20,30, pe Simpozion. La orele 10,30, la Casa de cultură a municipiului Craiova se organizează simpozionul „Tonitza — pictor român de renume mondial“. Vorbește : prof. Die Marineanu. g „Pictorul craiovean Ion Negulescu, regizor la Holywood“. Așa se intitulează conferința care se prezintă astăzi, la orele 11, In sala Centrului din Craiova al Academiei. Vorbește : Mircea C. Marinescu, doctor in științe juridice. Expunerea este ilustrată de proiecții. Cu același prilej are loc și vernisajul unei expoziții cu lucrări originale și reproduceri. Pe Artiști amatori In turneu. Taraful și formația de muzică ușoară de la Casa de cultură din Filiași susțin, astăzi după amiază, spectacole la Casa de cultură din Calafat și căminul cultural din Maglavit. \WVW.Wi’AA'WiWAWAWiVAWiAWi"/<VAW»WJ l^AW,V.V.,.V.V.I.-.'.‘.V.V.,.W.V. BRAȘOV- 1970 Cîteva priviri indiscrete în culisele Televiziunii Brașov—capitala muzicii ușoare europene Connie Francis, Rafael, Nougaro „hors concurs“ maril 0 Stele de primă mărime pe bolta treceri Dispunînd la această dată de informații exacte, încercăm să prezentăm cititorilor ziarului nostru amănunte din „culisele“ televiziunii — pînă acum discretă — despre Concursul și Festivalul internațional al cîntecului „Cerbul de aur“ — ediția a 3-a — Brașov — România, sau cum i se spune mai simplu : „Brașovul Cerbului de aur“. La recenta ediție participă reprezentanți din 25 de țări. Italia, Portugalia și România trimit la Brașov cite doi concurenți. Se mai așteaptă răspuns de la televiziunile din Turcia, Finlanda și Grecia. Pînă acum s-au primit răspunsuri de la 17 televiziuni care-și vor trimite membri în juriu. Se crede însă că vor fi peste 20 de jurați. Printre aceștia sînt personalități artistice internaționale de prestigiu, compozitori remarcabili, conducători de festivaluri, dirijori, regizori de televiziune, critici muzicali. Iată cîteva nume : belgianul Paul Van Dessel, Carlo Alberto Rosă Vadim Liudvikovski, Sandro Pallavicini. Desigur, programul Festivalului interesează un foarte mare număr de cititori. Marți 3 martie la ora 20 — deschiderea oficială a Festivalului. Apoi prezentarea concurenților și... primii concurenți. Pauzele vor fi destinate reportajelor semnate de Alexandru Stark și Carmen Dumitrescu, intitulate „Din culisele Festivalului". La ora 22 s-a programat recitalul Connie Francis. Concursul continuă în zilele de 4, 5 și 6 martie. Recitalurile au această ordine : 4 martie — Luminița Dobrescu, Memphis Slim și Josephine Backer ; 5 martie — Bogdana Karadoce va și Nicoletta ; 6 martie — Eva Demarczik și Marie Lafo ret. Ziua de 7 martie, cînd juriul va hotărî „Cerbul de aur“, este consacrată numai recitalurilor. Va începe formația „Venus“. Urmează Eva Pilarova, Mihaela Mihai și Claude Nougaro. La 8 martie — concertul laureaților și recitalul Rafael. PETRE MIHAI BACANU redactor la revista „Teatru“ in(Continuare în pag. a IlI-a) Dorin Anastasiu sim BRAȘOV ROMANIA .WAV.V.V.W.'AWWAW.WW.VVWAW.WAWA'