Inainte, noiembrie 1971 (Anul 28, nr. 8291-8315)

1971-11-02 / nr. 8291

CINCINAL 1975 Un vast program de dezvoltare a bazei energetice miliarde kWh Studiind cu deosebit in­teres obiectivele cuprinse în planul cincinal de dezvolta­re economico-socială pe pe­rioada 1971—1975, cutezător și mobilizator program al muncii creatoare a întregu­lui popor, se desprinde încă o dată, cu deosebită clari­tate, justețea liniei politice, înțelepte, științific funda­mentate, a partidului nos­tru, de ridicare a României socialiste pe culmile progre­sului și civilizației. Constatăm că, și în aceas­tă perioadă, industria cu­noaște o dezvoltare vigu­roasă, industrializarea sus­ținută a țării rămînînd în continuare obiectivul central al politicii economice a partidului nostru. Crește­rea producției globale-indus­­triale în 1975 cu peste 71— 81 la sută mai mare decît în 1971 și de aproape trei ori mai mare față de 1965, este o expresie pregnantă a dinamismului constant al e­­conomiei românești, accen­­tuînd poziția industriei ca ramură conducătoare a eco­nomiei, rolului de factor propulsor al întregii dez­voltări economice și sociale. Creșterea industriei va de­termina și o i­ntensificare a procesului de mobilizare a întregii producții materia­le prin dezvoltarea cu pre­cădere a sectoarelor legate de progresul tehnic din ca­re face parte și industria e­­nergetică. După cum se știe, actualul stadiu de dezvoltare a teh­nicii moderne, asigurarea îndeplinirii și depășirii sar­cinilor de plan din fiecare ramură economică depind, în mare măsură, de ali­mentarea continuă și în condițiile unei deserviri i­­reproșabile, cu energie elec­trică și termică. De altfel, am reținut că, în actualul plan cincinal, producția de energie electrică a țării ur­mează să atingă, în anul 1975, un nivel de 58—60,8 mid. kWh, ceea ce reprezin­tă o creștere cu 65,2—73,2 la sută comparativ cu rea­lizările anului 1970. In a­­celași timp, se prevede ca puterea instalată la sfîrșitul cincinalului actual să fie mai mare de circa 6000 MW, respectiv cu 82 la sută față de puterea instalată la 31 decembrie 1970, pe baza con­struirii unor noi centrale e­­lectrice de mare putere. Fiind una dintre cele mai mari unități de producere a energiei electrice și termice ale sistemului energetic na­țional, întreprinderea elec­­trocentrale Craiova este chemată să-și aducă din plin contribuția la dezvolta­rea în continuare a bazei e­­nergetice a țării. Ast­fel se prevede ca noastră să dețină în unitatea anul 1975 o pondere de 21,5 — 22,6 la sută din producția ȘTEFAN DUBA, economist, șeful serviciului plan salarizare, întreprinde­rea electrocentrale Craiova (Continuare în pag. a IlI-a) Vă informăm tovarășe Maria P. Ștefănescu, din Creamov, că primind pensie de urmaș nu a­­veți dreptul și la pensie C.A.P. deoarece nu ați realizat nu nici un an zilele muncă planificate. Conform actelor normative în vigoare membrii cooperatori pensionari de stat pot primi și pensie C.A.P. pentru anii în care au realizat zilele muncă planificate. Un răspuns pe adresa tovară­șului Constantin Surupăceanu din Filiași : sudorii electrici și autogeni care efectuează per­manent operații­­ de sudură în interiorul cazanelor, cisterne­lor, rezervoarelor de la vase na­vigabile la dublu fund, în in­teriorul cuptoarelor din halele de forjă, turnătorie, oțelării și laminoare, pot beneficia de în­cadrare în grupa de muncă grea sau vătămătoare. Mai mulți locatari din car­tierul Valea Roșie sesizau fap­tul că aprovizionarea cu apă­­ potabilă a blocurilor se face în mod defectuos, îndeosebi de la centrala termică nr. 4. In sco­pul îmbunătățirii acestei situa­ții Consiliul popular al muni­cipiului Craiova a indicat con­ducerii I.G.O. să ia măsuri pen­tru modificarea rețelei de ali­mentare cu apă potabilă prin secțiunea inelului existent la blocurile I, 1, G 3 și in strada Vîntului după căminul de apo­­metru existent. Am fost întrebați de cititoa­rea ziarului nostru Angela Ma­­rinescu, dacă prin demolarea imobilului în care funcționa bufetul „Lacto-Dorna“ sectorul de alimentație publică din ca­drul municipiului Craiova mai dispune de o unitate cu astfel de profil. Și răspundem că în­­trucît acest tip de unitate este solicitat de consumatori, condu­cerea T.A.P.L. a făcut demer­suri către organele municipiului pentru repartizarea unui spațiu necesar reînființării unui restau­rant cu specific lacto-vegetarian. Pînă la soluționarea acestei probleme s-au introdus astfel de sortimente la unitățile „Splendid“ și „Expres“. Proletari din toate tările, uniti-vă! însemnări despre turneul Teatrului ___ O interesantă confruntare R.P. Polonă Un turneu reprezintă, pentru o formație profesionistă, testul exigent al verificării adevăra­tului său potențial; reacția u­­nui public necunoscut nu poate fi decît una obiectivă. Subiecti­vismul și complezența sînt ex­cluse fiindcă atitudinea este dictată, în primul rînd, de ca­litatea actului artistic reprodus pe scenă, însoțind Naționalul craiovean în turneul efectuat, recent, în R.P. Polonă, am a­­vut prilejul să verific, mai a­­nalitic și profund, registrul ac­toricesc al amintitei instituții. O primă certitudine , la Varșo­via și Lodz, cele mai mari o­­rașe din Polonia, sălile de spec­tacol au fost pline (și capaci­tatea fiecăreia atingea, pare­­mi­se, 600 de locuri). Explica­ția nu trebuie căutată doar un apetitul sporit al publicului po­lonez, obiectiv și competent, pentru spectacolul teatral, îmi pare un truism să spun că „Ot­hello“, din motive lesne de în­țeles, poate fi jucat in orice limbă ■ deși mai puțin cunos­cută spectatorilor. „Arca bu­nei speranțe“ a repurtat, de a­­semenea, un real succes, pre­­gătindu-și terenul viitoarei montări pe scena teatrului din Lodz și, probabil, în altă par­te. Prezentarea detaliată a a­­cestei piese în caietul program a facilitat spectatorilor polo­nezi receptarea mesajului, a conținutului de idei i și astfel, limba nu a mai constituit un impediment, rămînînd în com­petiție doar valoarea actului artistic ca atare. De aceea vo­cile actorilor au fost acoperite, deseori, de aplauzele numeroa­sei asistențe ; semnificativă, in acest sens, îmi pare butada u­­nui spectator din Lodz : „Nu înțeleg limba dumneavoastră, dar intuiesc ce vor să spună actorii“. Jucat timp de șapte ani pe scena Naționalului craiovean, „Othello“ și-a păstrat, în acest turneu, aceeași prospețime da­torită seriozității cu care s-au pregătit actoriii ; se poate spri­ng că spectacolele au obținut chiar un plus de expresivitate, colectivul craiovean convingător, la ștacheta evoluînd unei înalte exigențe artistice. In ceea ce ne privește, nu vom efectua sublinieri speciale în­­trucît succesul este rezultatul unei participări de ansamblu, eforturile fiind conjugate în a­­tingerea aceluiași nobil țel. De altfel, Roman Sykala, directo­rul teatrului „Powszechy“ și decan al Institutului de teatru din Lodz, o remarcabilă per­sonalitate artistică, ne declara, la sfîrșitul celor două repre­zentații : „Actorii craioveni au demonstrat o înaltă măiestrie artistică, o totală dăruire pen-ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a III-a) * h­eraio TficA­i memdfi f­or«i«í»r,~...*«****£ MARȚI 2 NOIEMBRIE 1971 ANUL XXVIII NR. 8291 4 PAGINI 30 BANI binemeritat prestigiu intern și internațional Uzina „7 Noiembrie“ Craiova și-a căpătat un prin diversitatea și calitatea mașinilor livrate­ în clișeu, o ultimă verificare a unui lot de mașini pentru împrăștierea­ îngrășămintelor naturale efectuată sub condu­cerea maistrului Florin Vascăr, de către lăcătușii Nicolae și Ale­xandru Rădulescu, Ion Băutaru, împreună cu vopsitorul Enache Băluță, de la sectorul 3 montaj. Foto : R. Florian în unitățile N­.J.«a*e M. Dell Luna noiembrie-perioada unor veritabile examene în acțiunile complexe de diversi­ficare și creștere a calității prestațiilor Convorbire cu ing. GEORGETA SFIREEAZA vicepreședinte în Uniunea județeană Dolj a cooperativelor meșteșugărești Sub semnul importantelor sar­cini revenite din programul cin­cinalului 1971—1975, meș­teșugarii din unitățile aparți­­nînd Uniunii județene Dolj a cooperativelor meșteșugărești, au încheiat primele 10 luni ale anului cu izbînzi remarcabile. Comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut la producția marfă s-a obținut un spor de 26,2 la sută cu un plus de 5,5 milioane lei peste realizările din întregul an 1970. încasările din prestațiile către populație au sporit cu 10,6 la sută, iar­­ livră­rile la fondul pieții înregistrea­ză, prin comparație cu primele 10 luni din 1970, o depășire de 29,3 la sută. In ce privește contribuția co­lectivelor cooperativelor la de­pășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor, se remarcă uni­tățile : „Arta Populară“, „De­servirea“ și „Rovine“ din Cra­iova, care și-au îndeplinit sar­cinile de plan la producția mar­fă pe întregul an 1971. în spi­ritul acestei izbînzi am solicitat-o pe tov. ing. Georgeta sfjrțează să răspundă la cîteva întrebări. — Cum apreciați parti­­ciparea colectivelor de muncă din U.J.C.M. Dolj la cel de-al V-lea Pavi­lion de mostre de la București ? — O preocupare generală — atît a noastră, cit și a condu­ convorbire consemnată de GHEORGHE FLOREA (Continuare In pag. a tll-a) fA'iV.VAVAWiWW.w De la Inspecto­ratul județean de miliție întrucât zăpada căzută în ziua de 31 octombrie a.c. a acoperit o parte din trotuare amintim fiecărui cetățean și fiecărei unități socialiste că au obligația de a curăța rigolele și tro­tuarele din fața clădirilor respective. (AWiWWAWWAWWA Echipări­i linii pentru­ diversificarea prorluielir In întreprinderile industriei alimentare din orașul nostru sunt din ce în ce mai evidente eforturile specialiștilor pentru continua diversificare a pro­ducției bunurilor de consum și a formei lor de prezentare în rețeaua comercială, în cadrul întreprinderii de industrializa­re a cărnii au fost obținute 12 sortimente noi dintre care menționăm : carne tranșată tip măcelăresc, ambalată, șuncă­­dietetică de mînzat, piftie de porc etc. Demn de reținut este faptul că, în această unitate, în afara planului de diversifi­care au fost realizate și pro­duse care s-au omologat pe plan­­ul“, central : salam „Mistre­cîrnați „Favorit“, „Cin­­drel“ și „Bucov“, semiprepara­­te culinare cum sunt: pastă de mici, carne de pasăre tranșată în piese anatomice și carne de pasăre preambalată, în cadrul întreprinderii de industrializare a laptelui s-au omologat brinzeturi : două sortimente de brînza „Jiul“ din grupa brînzeturilor fermentate, prezentată în diferite forme : cilindrică, de mandarină, de pepene etc ; brinză răzuită tip „Dunărea-Tismana“­ ,cu pastă tare, ambalată în pungi de po­lietilenă cu gramaje de 25, 50, 100 și 200 gr. De asemenea, a început producția de brînză proaspătă de vaci preambalată în brichete de 250 gr/buc, lapte de consum antidot, îmbu­și teliat în sticle de 1/2 litru. La întreprinderea județeană de morărit, paste și biscuiți au fost realizați biscuiți „Olteț“, „Tismana“, „Segarcea“, amba­lați în cutii de 400 gr de car­ton imprimat; biscuiți „Pitic“ și „Mariana“ — în pungi de polietilenă. In acest trimestru urmează să fie fabricat un sor­timent de biscuiți glutenoși cu cremă și unul zaharos. De menționat că acest sistem de ambalare răspunde prin grafica cutiilor și imprimarea pungi­lor, gusturilor exigente ale con­sumatorilor și asigură integri­tatea acestora pe timpul trans­portului. N­P. Iarna și-a trimis mesagerii — prima zăpadă Foto : Fi. Roșoga 1­­­ falselor priorități..."TM33. Lucrătorul, funcționarul public se află în postul încredințat de stat, de o organizație so­cialistă de stat sau obștească cu un scop bine precizat , de a fi un intermediar între institu­ția de stat, organizația socialistă pe care le reprezintă și cetățeni, la a căror solicitare tre­buie să răspundă în conformitate cu legile și actele normative în vigoare. Orice altă inter­pretare a misiunii lucrătorului, funcționarului public, e pură sofistică. Majoritatea dintre noi gîndim astfel pentru că­ așa ne-a deprins societatea prin toți fac­torii săi educaționali, prin însăși esența orga­nizării sale, înscrisă sub semnul continuei per­fecționări. Dezaprobarea noastră e legitimă, funciarmente necesară în fața unor acte de nerespectare a obligațiilor profesionale, de transformare a unei funcții publice, într-o oază a bunului plac (chipurile, „însușire superi­oară“ în concepția unora), a capriciilor și in­tereselor personale. Cum altfel am putea ca­taloga atitudinea unui funcționar (factor poș­tal) dintr-o comună, care, în timpul cînd ar trebui să deservească cetățenii, umblă prin sat în scopuri personale împreună cu un superior al său, iar în fața nemulțumirii oamenilor răs­punde arogant : Ce vreți, să nu-l servesc pe șef și să vin la voi, parcă... (ne abținem a-i re­produce cuvintele)... Intr-un centru de comună cu patru (!) ma­gazine specializate ale cooperației de consum, zilnic, în timpul orelor afectate servirii popu­lației, unitățile acestea stau cu obloanele trase ore întregi! Motivul ? Gestionarii-vînzători, tocmai în aceste ore de vîrf, de solicitare ce­tățenească, expediază banii prin poștă, ori, cîte­­odată, sînt la ședințe organizate de însăși con­ducerea cooperativei . Am putea continua și cu alte exemple. Ne oprim, însă, accentuînd faptul că în orele destinate servirii populației nici o altă activitate, preocupare, nu poate a­­vea prioritate. Imperative elementare, bunul simț comun, se „încăpățînează“ în a nu recu­noaște vreo falsă prioritate indiferent cine i-ar fi promotorul, ori beneficiarul ei. Deservirea populației nu o putem concepe altfel decît promptă, operativă, ireproșabilă, adică compe­tentă, pe calea cea mai scurtă de soluționare, cu bunăvoința, omenia și deplina înțelegere — într-un cuvânt civilizată. In acest mod meca­nismul îndatoririlor profesionale ale fiecăruia va intra în sincronismul vastului angrenaj social... Prof. MIRCEA MOISA ucwmZi ■ * jj * « » SS ^ ''i'jürisr *“'<»»■ ****» 5 «BMIMI "imr"" ISj 'to'"« > m 5 SS ■ * * j s , * j ■ ! L :JJ Ji. =Li'i-r âLH-J © DEZBATERE PRIVIND PREGĂTIREA UCENICILOR La Clubul Uzinei craiove­­ne „7 Noiembrie“ a avut loc o dezbatere pe linia pregă­tirii ucenicilor la locul de muncă. Participanții—repre­zentanți ai oamenilor muncii, comitetelor de partid, sindicat și U.T.C. din uzină, au stabilit, prin­tre altele, organizarea unor expuneri pe tema pregătirii profesionale, politice și mo­rale a viitorilor lăcătuși, forjori, vopsitori, rectifica­tori, cadre necesare noilor capacități de producție ale uzinei. • O NOUA PROMOȚIE DE INGINERI PE OGOARE In cooperativele agricole din județul nostru s-au pre­zentat la noile posturi 51 de ingineri agronomi și horti­cultori. Noile cadre, absol­venți ai facultăților de agro­nomie și horticultură, de la Universitatea craioveană, a­­parțin promoției 1971. • LIVRĂRI LA EXPORT ./De la complexul de creș­tere și îngrășare a berbe­­cuților Filiași au fost livrați pentru export, cu destinația Italia, primele cantități de carne. Din cei 28 000 berbecuți ce au populat complexul, s-au livrat 15 000 capete. Greu­tatea medie depășește 30 kg pe cap de animal. • SĂRBĂTORIREA „ZILEI LICEULUI" Corpul profesoral și elevii prestigiosului Liceu „Frații Buzești“ din Craiova au des­fășurat o serie de activități prilejuite de sărbătorirea „Zilei liceului". Programul amplu al manifestărilor a în­­ceput sîmbătă după-amiază, terminîndu-se seri cu o adu­nare solemnă pionierească. Menționăm din cadrul aces­tor manifestări reușita se­siunii de comunicări ale pro­fesorilor liceului, sesiunea de referate a societăților „Al. Macedonsk­i“ și „Spiru Haret“ ale elevilor din anii I—IV și programul artistic. •­­PREZENȚE DOLJENE l LA „CRIZANTEMA DE AUR" La cea de-a patra ediție a Festivalului „Crizantema de aur" desfășurat, recent, la Târgoviște, au participat și trei interprete de romanțe din județul Dolj care au ob­ținut, cu acest prilej, un fru­mos succes. Astfel, Jana Chircă (Plenița), interpretînd romanțele „Cite stele au ră­sărit" și „Primăvara", a ob­­ținut premiul special al Con­siliului culturii și educației socialiste. O frumoasă evo­luție au avut și celelalte două interprete — Georgeta Băluță (Craiova) și Domni­­ca Ioanii (Cernătești).­­ O SECȚIE DE ȚESUT COVOARE Activitatea colectivului cooperativei meșteșugărești „Victoria" din Băilești s-a mai îmbogățit cu o nouă sec­ție de țesut covoare. Aici se execută covoare oltenești și de tip „Dorna“, pe baza comenzilor clienților.

Next