Inainte, august 1972 (Anul 29, nr. 8522-8547)

1972-08-01 / nr. 8522

MARTI WESBÎSSSSM. ANUL XXVI» NI, B522 4 PAGIW ■ ■ 30 BANI O HOTĂRÂRE A CONSILIULUI­­­E MINIȘTRI cu PRIVIRE LA Majorarea salariului tarifar mici pe econo­mie și creșterea ce pre­cădere a salariilor mici Ca urmare a celor hotărîte de Conferința­­ Națională a Partidului Comunist Român cu privire la majorarea sala­riilor, Consiliul de Miniștri a adoptat o hotarire in care prevăd următoarele : 1. — Cu începere de la 1 septembrie 1972, salariul tarifar minim se stabilește la 1 000 lei lunar, cu o creștere de 25 la sută față de salariul tarifar minim de 800 lei stabilit in SM am­filem tarifor7e0­ lunare între 801 și 1 000 lei se vor majora în medie cu circa 13,2 la sută, în mod diferențiat, pe grupe de salarii tarifare, prevăzîndu-se creșteri mai ridicate pentru personalul cu salariile tarifare cele mai mici. De aceste majorări de salarii va beneficia un număr de circa 1 160 000 salariați. 2.__Pentru a se putea asigura diferențierea în continuare a salariilor tarifare în raport de gradul de calificare a personalului, chiar și în perioada de trecere de la actuala majorare a salariilor mici la majorarea prevăzuta pentru anul 1973 pentru toate celelalte salarii, se vor aduce unele corecturi la salariile între 1000—1180 lei, urmînd ca ma­jorarea propriu-zisă a salariilor acestei categorii de per­sonal precum și pentru restul salariaților să se facă, pentru prima etapă din cincinal, în anul 1973. 3. — In scopul aplicării prevederilor acestei hotărîri, se va aloca, pentru perioada 1 septembrie — 31 decembrie 1972, un fond de salarii suplimentar de 1130 milioane lei, ceea ce reprezintă, la nivelul unui an întreg, un fond supli­mentar de 3 390 milioane lei. 4 _ Salariații care, ca urmare a majorării sau corectății salariilor tarifare, vor avea salarii tarifare ce vor depa plafonul de salariu în raport cu care se acorda transportul gratuit, vor beneficia în continuare de acest drept, in con­dițiile stabilite anterior aplicării acestei hotăriri. De asemenea, se majorează plafonul de la 1 800 lei la 2 200 lei venit lunar net al ambilor părinți, pentru acordarea burselor in învățămîntul de cultură generala și de arta, precum și din institutele pedagogice de învățători și edu­catoare, și de la 2 100 lei la 2 500 lei pentru acordarea bur­­selor în învățămîntul superior. Majorarea salariului tarifar minim pe economie și creș­terea cu precădere a salariilor mici exprimă preocuparea continuă a partidului și statului pentru îmbunătățirea con­dițiilor de trai materiale și culturale ale populației. Aceste măsuri vor contribui la mobilizarea maselor de oameni ai muncii la realizarea și depășirea sarcinilor care decurg din documentele aprobate de Conferința­­ Naționala a Partidului Comunist Român din 19—21 iulie 1972 cu pri­vire la îndeplinirea înainte de termen a prevederilor ac­tualului cincinal. La creșterea ritmului de dezvoltare eco­­nomico-socială a Republicii Socialiste România. ^^npro^țMl_european universitar de fotbal • România — campioană europeană • In exclusivitate pentru ziarul nostru † Intimitățile minutului 91 în pag. a II-a '■nr, - în întîmpinarea zilei de 23 AUGUST și a celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Republicii Cu planul pe șapte îndeplinit Apropierea zilei de 23 August generează în rîndul colecti­velor de muncă din întreprinderile industriale ale județului nostru o activitate plină de efervescență creatoare, de am­plificare a eforturilor pentru depășirea substanțială a in­dicatorilor de plan. • Printr-o telegramă recent sosită la redacție, am fost in­formați că muncitorii, tehnicie­nii și inginerii din cadrul De­poului C.F.R. Craiova au reușit să-și îndeplinească sarcinile, re­venite pe primele șapte luni, cu două zile mai devreme, obți­nând o producție globală supli­mentară de peste 56,7 milioane tone brute km echivalente, de­pășind, concomitent, productivi­tatea muncii cu 2,1 la sută. O atenție deosebită a fost a­­cordată reducerii consumurilor specifice, realizîndu-se o econo­mie de circa 2104 tone combusti­bil convențional, a cărui valoare se cifrează la 1,1 milioane lei. De asemenea, s-a mers pe linia dieselizării accentuate a trans­portului feroviar, coeficientul planificat fiind îndeplinit în proporție de 124 la sută. • Și constructorii de pe plat­formele industriale ale T.C.I. Craiova au reușit să-și îndepli­nească planul pe șapte luni îna­inte de termen, obținând o pro­ducție suplimentară de peste 16,5 milioane lei. Aceasta în­seamnă că angajamentul anual — de 16 milioane lei — asumat in întrecerea socialistă a fost nu numai îndeplinit, dar și de­pășit. Trebuie remarcat stadiul a­­vansat în execuția unor lucrări, constructorii realizînd, în aceste șapte luni, aproximativ 60 la sută din volumul anual de con­­strucții-montaj. Menționăm și faptul că sporul înregistrat la producția globală a fost obți­nut, în cea mai mare parte, pe seama creșterii productivită­ții muncii cu circa 3 la sută­ luni La S.M.A. Zănoaga Mecanizatorii și-au depășit angajamentele Prin intensificarea eforturilor și prin folosirea la întreaga ca­pacitate a agregatelor din do­tare, mecanizatorii de la S.M.A. , Zănoaga au reușit să-și depă­șească prevederile de plan pe primele șapte luni ale anului în curs. Lucrînd în două schimburi și în schimburi pre­lungite fără a pierde din ve­dere exploatarea rațională mașinilor și folosirea cu chib­zuință a carburanților și lubri­­fianților, mecanizatorii au do­­bindit la sfîrșitul lunii iulie rezultate economice deosebit de îmbucurătoare. Astfel, s-au realizat peste plan economii in valoare de 400 000 lei la cheltuielile de producție și s-a înregistrat, pes­te prevederile planului, un be­neficiu de 500 000 lei. Cea mai mare contribuție la succesele dobindite de S.M.A. Zănoaga a fost adusă de secția nr. 3 con­dusă de tînărul comunist Ion Mih­ăilă care poate constitui un exemplu demn de urmat de că­tre toți mecanizatorii din între­prindere. M. ELIESCU coresp. Propunerile oamenilor muncii­ izvor inepuizabil pentru perfecționarea activității economice și sociale . In procesul muncii, oame­nii gîndesc la noi soluții de perfecționare a producției și, ca urmare, fac numeroase pro­puneri, sugerează soluții înn adunările generale sau în șe­dințele de partid, sindicat, U.T.C., sau cu alte prilejuri. Astfel, numeroasele propuneri ce se fac pe linia perfecțio­nării activității în diferitele do­menii de activitate, dovedesc participarea largă a maselor de oameni ai muncii la orga­nizarea și conducerea proce­sului de producție, constituie o expresie concretă a demo­crației muncitorești. Apreciind importanța pro­punerilor venite din mase, în perfecționarea vieții economice și social-politice, documentele de partid atrag atenția asu­pra necesității analizării cu toată răspunderea și rezolvării acelor propuneri care își do­vedesc valabilitatea în practi­că. In această direcție, la Uzina „Electroputere“ Craiova a fost stabilit un cadru organizatoric corespunzător pentru valorifi­carea propunerilor ce se fac de către oamenii muncii. Ast­fel, printr-un ordin intern al conducerii Grupului de uzine pentru aparataj și mașini elec­trice s-au stabilit obligațiile conducătorilor locurilor muncă în privința centrali­de­rării, sintetizării, analizării modului de rezolvare a fiecă­rei propuneri. De asemenea, în contractul colectiv s-a stabilit metodologia de rezolvare a propunerilor de către conducă­torii tehnico-administrativi și organele sindicale din uzină. In scopul cunoașterii stadiu­lui realizării propunerilor oa­menilor muncii, un colectiv constituit din membri ai co­mitetelor de partid, sindicat și U.T.C. a efectuat un studiu pe această temă, rezultând anumi­te constatări. Astfel, în prima parte a acestui an, în adunările gene­rale ale oamenilor muncii, în ședințele de partid, sindicat, și U.T.C. s-au făcut 824 pro­puneri. Dintre acestea, s-au realizat 508 propuneri, 110 sunt VICTOR MITU tehnician, responsabil cu probleme economice în bi­roul comitetului sindical (Continuare în pag. a III-a) Intîlnirea prietenească a conducătorilor unor partide comuniste și muncitorești La 31 iulie 1972, în Crimeea a avut loc o întîlnire a condu­cătorilor partidelor comuniste și muncitorești din țările socialiste aflați într-o scurtă vacanță în Uniunea Sovietică. La întîlnire au participat : T. Jivkov, prim­­secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Stat al R.P. Bulgaria, G. Husak, se­cretar general al C.C. al P.C. din Cehoslovacia, E. Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., J. Țedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M., președintele Consiliului de Miniștri al R.P­­Mongole, E. Gierck, prim-secre­tar al C.C. al P.M.U.P., N. Ceaușescu, secretar general al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socia­liste România, J. Kadar, prim­­secretar al C.C. al P.M.S.U., L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. In timpul întîlnirii a avut loc un fructuos schimb de opinii privind desfășurarea construcției socialiste și comuniste și dezvol­tarea continuă a colaborării mul­tilaterale a statelor socialiste. Au fost discutate, de asemenea, probleme internaționale actuale. Intîlnirea conducătorilor parti­delor comuniste și muncitorești s-a caracterizat printr-o deplină înțelegere reciprocă și unitate de vederi in toate problemele dis­cutate și s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească.La întîlnire au participat : K. F. Katușev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, K. V. Rusakov, membri ai C.C. al P.C.U.S., A. I. Blazov, acti­vist cu funcție de răspundere din C.C. al P.C.U.S., R. Frelek, membru al Secretariatului C.C. al P.M.U.P., M. Balev, membru al C.C. al P.C. Bulgar, C. Mi­­tea, membru al C.C. al P.C.R., W. Eberlein, membru al Comi­siei Centrale de revizie a P.S.U.G. C.C. al P.C.U.S- a oferit o masă în onoarea participanților la întîlnire. Un succes de prestigiu al lucrătorilor din industria locală Datele centralizate la Di­recția județeană de industrie locală Dolj creează o ima­gine fidelă asupra efortu­rilor depuse de colectivele de muncă din cele șase între­prinderi subordonate. Din aceste date rezultă că sar­cinile revenite pe primele șapte luni au fost realizate integral la data de 23 iulie a.c., obținîndu-se o produc­ție globală suplimentară de peste 23 milioane lei și un spor la producția marfă fa­bricată de circa 27 milioa­ne lei. Dintre colectivele de mun­citori, tehnicieni și ingineri care și-ar fr­adus un aport deo­sebit la aceste realizări s-au evidențiat în mod deosebit cele ale I.I.L. Băilești, I.I.L. metal-lemn, I.I.L. materiale de construcții și produse chi­mice Craiova. AGRICULTURA DOLJULUI în fața unor deziderate majore Raportul prezentat de tova­rășul Nicolae Ceaușescu la Con­ferința Națională a partidului, document de o mare valoare teoretică și practică, reprezin­tă cheia de boltă a întregii activități viitoare în drumul pe care poporul nostru îl stră­bate pentru construirea socie­tății socialiste multilateral dez­voltate. Așa după cum s-a apreciat în Raport, precum și în cele­lalte documente ale Conferin­ței, un element esențial al dez­voltării economiei naționale îl va constitui dinamizarea pro­ceselor de modernizare a agri­culturii — ramură de bază a economiei românești. In contex­tul unei agriculturi moderne, de înaltă eficiență și randa­ment, care să răspundă întoc­mai dezideratelor majore, se înscriu, in prim-planul activității viitoare, măsuri de o deosebită însemnătate cum sunt: asigura­rea mecanizării complete lucrărilor atît la cultura plan­a­telor cît și în zootehnie, crește­rea gradului de chimizare, ex­tinderea suprafețelor irigate. Integrarea crescîndă a agri­culturii noastre în progresul rapid al economiei naționale, apropierea și atingerea para­metrilor economici existenți în țări cu agricultură avan­sată, se asigură, în acest cin­cinal, prin accelerarea model-Ing. CONSTANTIN GLAVAN director general al Direcției ju­dețene Dolj a agriculturii, in­dustriei alimentare și apelor vizării și orientării acestei ra­muri spre o dezvoltare pro­nunțat intensivă, calitativ su­perioară perioadelor de pînă acum. Sprijinul material a­­cordat de stat pentru sporirea bazei tehnico-materiale prin credite pe termen lung și fo­losirea cît mai eficientă a fon­durilor proprii ale cooperative­lor agricole, reprezintă, în a­­cest cincinal MAI MULT DECIT DUBLUL investițiilor realizate în întreaga economie în perioada primului cincinal al țării. Aceste fonduri uriașe sunt îndreptate cu precădere spre dezvoltarea în perspec­tivă a bazei tehnico-materiale, fără de care nu se poate con­cepe o agricultură modernă, de înaltă eficiență economică. Eforturile partidului și statu­lui nostru vizează înfăptuirea cu succes a celor două pro­grame naționale privind gos­podărirea rațională a resurse­lor de apă, extinderea lucrări­lor de îmbunătățiri funciare și dezvoltarea creșterii anima­lelor, precum și dinamizarea proceselor de mecanizare, chi­mizare , generalizarea în agri­și­cultură a cuceririlor științei tehnologiilor moderne. Inscriindu-se pe coordonate­le majore ale dezvoltării con­tinue a agriculturii, județul nostru a realizat, în acest sec­tor, progrese însemnate de la un an la altul. In domeniul îmbunătățirilor funciare au fost construite și date în ex­ploatare sisteme de irigații, desecări și îndiguiri , au fost întreprinse lucrări de comba­tere a eroziunii solului în zo­nele de deal, de înlăturare excesului de umiditate de pe solurile grele din luncile inun­dabile ale Dunării, Jiului și pîrîurilor interioare. Sistemul de irigații Calafat-Băilești funcționează la întreaga capa­citate, iar în prezent se con­turează data cînd, în zona ni­sipurilor din stingă Jiului, nu­mai în perimetru) Sadova-Dă­­buleni va funcționa, pe 55 000 ha, unul din cele mai mo­derne sisteme pe soluri nisi­poase. In această zonă au fost date deja în exploatare 29 500 ha. Toate aceste eforturi făcute de partidul și statul nostru pentru dezvoltarea agricultu­rii județului și-au arătat și continuă să-și arate roa­dele. In anul acesta, de exem­(Urmare din pag. a III-a) Combinatul chimic Craiova. Aspect de comandă a dispecerului șef din interiorul camerei Foto : V. Mihăilescu I Duminică a avut loc la Damian Inaugurarea punctului muzeistic . Duminică, in sa­­­­tul Damian din co­­­­muna Sadova, în­­ prezența tovarășu­­­­lui Ion Cetățeanu, 1 secretar al Comi­­­­tetului județean de l­a partid, a avut loc inaugurarea punc­­­­tului muzeistic să­­ț­­esc care cuprinde­a peste 1000 de piese­­' ce reconstituie is­­­­toria acestei vechi 1 ^ așezări din cîmpia Dunării. Organizat­ă in cadrul căminu­­­­lui cultural din lo­­­­calitate, punctul­­ muzeistic dispune­­ de două secții : is­­­­torie-arheologie și­­ etnografie și este­­ rodul activității ne­­f­obosite desfășurată­­ de-a lungul a șase­­ ani de către profe­sorul Onoriu Stoi­ca, a cărui pasiu­ne pentru acest do­meniu de cercetare îl recomandă, în continuare, ca pe un bun organizator de astfel de puncte muzeistice. Expuse după criteriul suc­cesiunii epocilor istorice, de la neo­litic, reprezentat prin mai multe piese de o mare valoare,­­ care tră­dează o preocupare constantă pentru prelucrarea silexu­lui și pînă la di­verse arme care re­prezintă tot atîtea mărturii despre ce­le două războaie mondiale pe aceste locuri, descoperite obiectele repre­zintă certe ale documente unei vechi istoriei comu­nități umane. Des­coperirea unor u­­nelte agricole, da­­tînd încă din epoca bronzului, cit și prezența lor lungul istoriei de-a a­­cestei așezări, fi­xează drept ocupa­ție de bază a ve­chilor locuitori — agricultura. De asemenea, în­­cepînd cu epoca fierului, se poate constata apariția și dezvoltarea intere­sului față de as­pectul artistic al făuririi de largă uneltelor utilitate socială. Un vas de ofrandă lucrat din acest metal, precum și cîteva vase din ceramică, din epoca feudală, divulgă preocupa­rea locuitorilor a­­cestor meleaguri pentru aspectul ar­tistic prin aborda­rea unui stil de o rară simplitate. Descoperirea unor documente datînd din epoca feudală ^ ■ completează sub as­pect social istoria comunității umane din aceste locuri. In majoritate, de­­­o­cumentele repre­zintă acte de im­­­­proprietărire a ță­ranilor, efecte,in­discutabil, ale u­­nor lungi și multi­ple confruntări so­ciale. Demnă de remarcat este, de asemenea, descope­rirea unui tezaur de monede aparți­ni­nd mai multor țări europene, iar două războaie de țesut — vertical și orizontal — tră­dează ocupația fe­meilor pentru lu­crul casnic. Un pa­nou reprezentînd < 1 „ -------­realizările econo­mice și social-cul­­turale ale oameni­lor muncii din co­muna Sadova In anii socialiste construcției îmbogă­țește punctul mu­zeistic de la Da­mian. GH. POPESCU V Propunem un subiect de reflecție stimulativ pentru primarii din județ: EXPERIENȚA VALEA STANCIULUI ...Rememorez cu dificultate I înfățișarea de acum doi ani I a acestei vetre întinse de sat I $i» la capătul unei zile întregi I de drumuri și popasuri în me­andrele panglicii de asfalt a I I șoselei, în ulițele ce se afundă v­ j livezi ori, dimpo­t­rva, răzbesc surprinzător spre I Panorama luminoasă, vastă, din I Prundul Jiului — îmi apare tot s £ L*Violent ?ă aici’ la Va­ea I timpu *• U1’ U,time,e cîteva ano­c­dicatori î 30 °.Perat mu­ai» ra­da U H^­­ 0 »Peră în­cordata, de substanță și am­­ploare a remodelat tabloul pî­nă mai ieri auster, campestru, monoton, pe alocuri dezolant, al satului anesteziat de cani­culă, cicatrizat în rîpe și șan­țuri diforme, sincopat derutant în denivelări abrupte de ma­luri joase, împovărate de gar­duri șovăielnice și putrede... Au trecut, nefiresc de repede, orele dimineții și amiezii, iată, soarele acesta de aramă, imens Și încă dogoritor se rostogolește deja în apele la fel de leneșe ale Jiului (trebuie, neapărat trebuie să ne restructurăm op­tica despre amplitudinea orelor satului); am călcat, metodic, a­­proape fiecare traseu și peri­metru demn de interes în uria­șul poligon lunguieț de peste 60 km patrați care se cheamă Va­lea Stanciului, am zăbovit, în­soțit de primar, la fiecare dintre „șantierele“ comunei și trebuie să constat că ceea ce s-a în­făptuit în ultima vreme în ma­terie de gospodărire și înfrumu­sețare aici este cu totul și cu totul remarcabil. Să tragem b­­nie și să socotim. Mai întîi — cîteva dintre concretizările a­nului trecut, căci aceasta este, de fapt, perioada „relansării" competiției obștești, etapa „de izvor" a revirimentului gospo­dăresc : peste patru milioane lei economii și valori, trotuare da­­tate în suprafață de 7000 mp, o școală cu opt săli de clasă (numai aici mîinile harnice ale localnicilor au recuperat chel­tuieli de peste 300 000 lei), mo­dernizări de fîntîni, reparații de drumuri, plantări masive de arbori și arbuști... Și acum — 1972, cu bilanțul parțial, pe care-1 consemnăm oarecum ar­bitrar, incomplet, la mijloc de iulie, cinci milioane lei eco­nomii și valori în întrecerea patriotică — cifră comparabilă cu aceea realizată într-un oraș — și nu dintre cele cu gospo­dari răi... Construcții de trotua­re pe o suprafață de 13 000 mp, numeroase fîntîni modernizate, peste 60 000 de arbori, arbuști și trandafiri plantați, 2600 me­tri liniari de garduri vii, 22 de poduri (!) construite, precum și 46 de podețe mici din ciment, imprejmuiri estetice din beton la instituții, Întrețineri de dru­muri pe 10—12 km, amenajarea unui târg în suprafață de 12 000 mp. Cu posibilități locale au fost, de asemenea, construite și plantate în comună 60 de vase de flori din beton și 40 de bănci, refugii pietonale și al­tele. Sunt, acestea toate, înfăp­tuiri ce urmează prestigios ja­loanele, ideile primei Confe­rințe pe țară a secretarilor co- ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III- Secvență cotidiană din Valea Stanciului Fotot FI Mălin ,

Next