Inainte, februarie 1976 (Anul 33, nr. 9603-9627)
1976-02-01 / nr. 9603
ANUL XXXII NR 9603 DUMINICĂ 1 FEBRUARIE 1976 4 PAGINI 30 BANI Muncitorii, inginerii și tehnicienii Sectorului de industrializare a lemnului Biliași întreprind numeroase acțiuni pentru înlăturarea pierderilor și pentru valorificarea superioară a masei lemnoase. Centrarea corespunzătoare a buștenilor în gater, secționarea și tivirea cherestelei pentru înlăturarea defecțiunilor sînt numai cîteva din măsurile ce se întreprind în acest scop. In fotografie: un aspect din hala gaterelor. Foto: FI. Mălin în marea întrecere socialistă CU GÎNDUL S FAPTA LA REALIZAREA PLANULUI Colectivul întreprinderii noastre a debutat în 1976 cu importante realizări în întrecerea socialistă. Astfel, am reușit, după două decade, să depășim planul producției globale industriale cu 5,7 la sută. Faptul este firesc și explicabil, întrucît, încă de anul trecut, am pregătit în amănunțime realizarea producției din primul trimestru al anului curent. Pe de altă parte, trebuie spus că și experiența oamenilor s-a îmbogățit simțitor pe parcursul celor aproape trei ani de cînd ființează unitatea noastră. La ora actuală, întreprinderea dispune de aportul unor muncitoare care s-au detașat net în întrecerea socialistă prin realizările lor pe linia creșterii cantității și îmbunătățirea calității produselor. Mă refer, bunăoară, la cîteva dintre fruntașele și evidențiatele întrecerii — la filatoarele Maria Niță, Constanța Simion, Nela Zăvadă; la țesătoarele Elena Vasile și Elena Jianu; la firăreasa Constanța Firțulescu și urzitoarea Elena Colțea. Pentru a asigura condiții optime de realizare a producției pe acest an, la care sporurile planificate sunt de ordinul cîtorva zeci de milioane, noi am prevăzut o serie de măsuri vizind intensificarea întrecerii socialiste și creșterea productivității muncii, printre care: perfecționarea unor teh Economist DAN URUIOCEA șeful biroului plan-dezvoltare la întreprinderea „Textila“ Calafat (Continuare In pag. a IlI-a) CURIER COTIDIAN STAGIUNE MUZICALA Filarmonica de stat „Oltenia" din Craiova a deschis, în moderna sală a Casei de cultură a sindicatelor din municipiul Tg. Jiu, o stagiune muzicală permanentă. Concertul simfonic inaugural a fost prezentat sub bagheta dirijorului Marian Didu și a avut ca solist pe clarinetistul Aurelian Octav Popa. Lunar, în cadrul acestei stagiuni muzicale, vor fi prezentate un concert simfonic și un spectacol de operetă. Intilnire CU PUBLICUL Peste 500 de tineri și tinere de la întreprinderea „Electroputere" au fost prezenți în sala clubului unității la întîlnirea cu cunoscutul actor craiovean Vasile Cosma. Invitatul a vorbit celor prezenți despre noul film românesc „Patima", în care apare intr-un rol important alături de Draga Olteanu-Matei, George Cozorici, Emanoil Petruț și alții. A rulat apoi filmul amintit. BUFET PENTRU STUDENȚI In noul local al Facultății de electrotehnică din Craiova se finalizează amenajarea unui elegant bufet. Noua dotare, care însumează peste 120 mp suprafață comercială utilă, va oferi studenților o bogată gamă de produse. 25 000 DE MIEI In fermele de ovine ale cooperativelor agricole și întreprinderilor agricole de stat din județul nostru s-au obținut pînă în prezent, în acest an, peste 25 000 de mîci. Schimb de experiență Ieri, la Stațiunea centrală de cercetare și ameliorare a nisipurilor Călărași a avut loc un schimb de experiență cu tema: „Preîncolțirea cartofilor din soiurile timpurii și de vară în scopul obținerii de tuberculi necesari consumului și plantării în cultura a doua". La schimbul de experiență au participat secretarii comitetelor comunale de partid, președinții și inginerii șefi din cooperativele agricole, de pe raza de activitate a Complexului de legume-fructe Pielești. Au prezentat referate ing. Stancu Voicu și ing. Alisa Marinică. Participanții la schimbul de experiență amintit au vizitat apoi spațiile amenajate pentru preîncolțirea cartofilor. încheierea lucrărilor Congresului cooperației de consum Verdeț, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Janos Fazekas, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., viceprim-ministru al guvernului, membri al C.C. al P.C.R., conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, în cadrul dezbaterilor generale au luat cuvîntul, în cursul dimineții, Gheorghe Burlacu, președintele Cooperativei Drăgășani, județul Vilcea, Ștefan Mathe, președintele U.J.C.C. Covasna, Ecaterina Grigore, președintele Cooperativei Berea, județul Buzău, Ion Podeanu, directorul Întreprinderii de producție și prestări Tg. Mureș, Ion Smedescu, director în CENTROCOOP, Alexandru Spiridon, președintele U.J.C.C. Brașov, Aron Nicolae Radulian, președintele U.J.C.C. Prahova, Clara Goldsfarb, președintele Cooperativei Bîrlad, județul (Continuare în pag. a IV-a) Sîmbătă au luat sfîrșit lucrările celui de-al VI-lea Congres al cooperației de consum din Republica Socialistă România. La lucrările congresului au participat tovarășii Ilie Conservarea și dezvoltarea fondului forestier în județul Dolj Ing. ALEXANDRU RIMBU inspector șef al Inspectoratului silvic Dolj Proiectul Programului de măsuri pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier al țării pe perioada 1976—2010, întocmit în lumina sarcinilor reieșite din documentele Congresului al XI-lea al P.C.R. și a indicațiilor date personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara C.C. al P.C.R. din 16 decembrie 1975, cuprinde prevederi pe termen lung de o excepțională importanță. Cele 93 000 ha de fond forestier situează Doljul între județele deficitare în păduri, fapt ce obligă la griji sporite față de această prețioasă bogăție a țării. In acest scop a fost declanșată o puternică acțiune de înlocuire a pădurilor slab productive cu alte păduri cantitativ și calitativ superioare. Ne-am propus ca un sfert din suprafața pădurilor de gîrniță și cei cu producții slabe să fie înlocuită cu specii de rășinoase care, sub raportul productivității și al valorii lemnului, sunt superioare. Acțiunea de extindere a rășinoaselor prezentă pentru prima dată în zona noastră geografică, la scară de producție, se desfășoară din plin. Primele sute de hectare cu rășinoase au și fost realizate. Dispunem la ora actuală de 3 000 000 puieți de rășinoase produși la pat nutritiv, după metodele cele mai moderne, cu care se vor planta curînd 1000 ha. Pentru protecția mediului înconjurător în jurul municipiului Craiova s-au pus bazele unui parc natural (Continuare in pag. a III-a) Cinci dintre participanții la Congresul consiliilor populare Elisabeta Popescu Florea Anghelin Mihai Popescu Constantina Dica Marin Truică DEPUTAȚI ȘI PRIMARI VORBIND DESPRE ÎNFĂPTUIRI ȘI PERSPECTIVE * » In pragul Congresului consiliilor populare, aleșii obștei chibzuiesc asupra celor mai eficiente măsuri și acțiuni practice de abordare a sarcinilor sporite ce revin consiliilor populare, deputaților, tuturor locuitorilor pentru dezvoltarea economico-socială și edilitar-gospodărească locală, a programelor adoptate la recenta Conferință Județeană a deputaților, menite să asigure îndeplinirea fermă a istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea al partidului. Am consemnat, din multitudinea acestor preocupări majore ce ni s-au relevat zilele acestea în discuțiile cu numeroși deputați județeni și primari, la fața locului, în orașe și comune, secvențe edificatoare, gînduri și fapte ce ilustrează responsabilitatea civică, racordarea fermă la marea epopee a muncii, a creației. ELISABETA POPESCU, bobinatoare, controlor la recepția C.T.C. a întreprinderii „Electroputere“, deputată în circumscripția județeană nr. 8. Muncind la „Electroputere“ și locuind în perimetrul circumscripției în care sunt deputată — zona Căii București din Craiova — mă simt direct implicată în angrenajul dinamicii pe care o cunoaște industria ca și civilizația urbanistică a acestui mare oraș. Dacă imi amintesc bine, potrivit planului de dezvoltare în profil teritorial a Doljului, adoptat la Conferința județeană, industria constructoare de mașini — ramură purtătoare de progres tehnic — va deține, în 1980, o pondere de 40,7 la sută. Merg la Congresul consiliilor populare cu multă bucurie, cu gîndul la un șir întreg de răspunderi pe care le solicită munca mea de viitor, căci atît atribuțiile profesionale pe care le am, cit și activitatea de deputată presupun aceleași rigori: calitate, exigență, răspundere. FLOREA ANGHELIN, președintele Consiliului popular al comunei Malu Mare . Potrivit planului în profil teritorial, producția globală agricolă a județului va crește. în medie, cu 24 la sută în fiecare an din noul cincinal — o dinamică impresionantă care, și pentru comuna noastră, va însemna noi investiții, sporuri însemnate la recoltele vegetale, precum și în zootehnie. Așa cum ne-a cerut secretarul general al partidului, Jeva Opinii consemnate de ADRIAN FULGA (Continuare In pag. a IlI-a) 1 ȘTEFAN COVACI: ! ! „Viitorul fotbalului românesc ț trece și j ! prin Craiova“ ! ! Intre două probleme care-și reclamă 1 ! urgent rezolvarea. 1 Ștefan Covaci, antrernor al echipelor naționale, nu uită să a- imintească celor cari se-1 întreabă: „N-aș fi vrea să se uite că am fi revenit cu cea maii mare plăcere în țară, ș J întrerupînd pentru a- i ceasta contractul cu naționala Franței. Nici să se creadă că, dacă i - a venit Covaci la națională, se vor face 1 t minuni, că el le știe ț J pe toate și le face pe ț J toate. Nu, una din direcțiile noastre de luicru e și valorificarea ) I ȘT. ROMEO GHIOC ț ^ (Continuare în I în pag. a IV-a) ^ s