Inainte, decembrie 1979 (Anul 36, nr. 10791-10817)

1979-12-01 / nr. 10791

ANUL XXXVI NR 10 7911 SEMEAȚĂ 1 DECEMBRIE 1979 I PAGINI 30 BANI ­ mm mmn k ..............-- ---------------------------­ HOTǍRIRILE CONGRESULUI progressm­ . nostru f acțiune Pentru a asigura îndeplinirea sarcinilor de dezvoltare econo­­mico-socială a țării, în viitorul cincinal urmează să se reali­zeze un volum de investiții de 1300—1350 miliarde lei, superior întregului volum efectuat între anii 1951—1975 și de peste 20 de ori mai mare decit cel realizat in perioada 1951—1955. Vor fi construite peste 1200 noi capa­cități și modernizate circa 1100 unități industriale importante. In același timp, vor fi create 375 noi capacități în agricultu­ră, precum și numeroase alte obiective economice, științifice, sociale și culturale. NICOLAE CEAUȘESCU (Din Raportul Comitetului Cen­tral prezentat l­a Congresul al XII-lea al P.C.R.) VOLUMUL INVESTIȚIILOR ÎN ECONOMIA NAȚIONALĂ (pe perioada de 5 ani) Act politic de înaltă responsabilitate Ca participant la istoricul Congres al partidului nostru, am simțit pe deplin mîn­­dria de comunist ascultind Raportul prezentat de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretarul general al partidu­lui, celelalte documente su­puse spre dezbaterea și a­­probarea Congresului, din care se desprinde viitorul înfloritor al României so­cialiste, al tuturor județelor țării. Am adus în fața Con­gresului gîndurile oamenilor muncii din agricultura ju­dețului Dolj, angajamentele lor de a realiza neabătut obiectivele mărețe înscrise în programul de dezvoltare economică și socială a ță­rii, în cadrul căruia un loc esențial îl ocupă realizarea, în perioada următoare, a u­­nei adevărate revoluții a­­grare. Mă aflu și în prezent sub puternica impresie a mo­mentului anunțării realege­rii, în unanimitate, în func­ția de secretar general al partidului a tovarășului Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit fiu al poporului care întruchipează cele mai ale­se virtuți ale națiunii noas­tre. Acest act politic, de înaltă responsabilitate co­munistă, reprezintă cea mai sigură garanție a înfăptuirii ferme a Programului de e­­dificare a societății socialis­te multilateral dezvoltate și înaintare­a României spre comunism. în I.A.S. Moțăței, unde îmi desfășor activitatea, do­cumentele Congresului au produs o puternică emula­ție, determinînd întregul personal muncitor, în frunte cu comuniștii, să descopere Ing. Ion BADI directorul I.A.S. Moțăței (Continuare în pag. a IlI-a) Transportul rutier­ la cote tot mai înalte Participînd la lucrările înaltului forum al comu­niștilor români, am trăit timp de cinci zile mente de înaltă emoție mo­și­esatisfacție, fiind puternic impresionat de ideile cu­prinse în magistralul Ra­port prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Ascul­­tînd cu atenție deosebită și deplină aprobare Raportul și celelalte documente dez­bătute, mi-am putut da sea­ma cu nespusă bucurie că, în viitor, țara noastră va în­registra un mai accentuat proces calitativ de dezvol­tare economică și socială, de modernizare a întregii e­­conomii, o mai intensă va­lorificare a resurselor ma­teriale și umane, sporirea substanțială a produsului social și a venitului națio­nal și, pe această bază, creș­terea nivelului de trai ma­terial și spiritual al între­gului popor. Personal, am convingerea că obiectivele stabilite la Congres vor fi înfăptuite exemplar, ținînd seama că în fruntea parti­dului se află conducătorul înțelept, revoluționarul fără odihnă, cel mai iubit fiu al poporului român, tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru a Mihai BOGHICI secretarul comitetului de partid de la Autobaza I a I.T.A. Dolj (Continuare in pag. a III-a) Economii de resurse energetice De la începutul anului și pînă în prezent, colectivul Depoului de locomotive Cra­iova a economisit o­­ canti­tate de combustibili cu care pot fi remorcate, pe distan­ța Craiova—Roșiori, IDO de trenuri de marfă cu încăr­cătura de 2 000 tone și o can­titate de energie electrică ce poate asigura remorcarea a 257 trenuri de marfă pe a­­ceeași distanță. Economiile respective au fost înregis­trate în condițiile îndepli­nirii în bune corelații a in­dicatorilor economici, ale unei bune regularități și asi­gurării deplinei siguranțe a circulației. lUmii mil Termocentrala Craiova. Sub îndrumarea maistrului Ciobanu­ Ilie, energeticienii pregătesc punerea în func­țiune a unei turbine. I C­în­tec Unirii de Claudiu MOLDOVAN Trași am fost pe roată și am înviat, Orice casă de la noi își are cîte-un Horia, p Sîngele din noi cînd l-am vărsat Scrisu-ne-am pe cerul românesc Istoria. Ochii ni i-am ars în lacrimc și dor, Am răbdat pe frunți cununi de mărăcini, I Am purtat în suflet veșnic Tricolor, și Marca și-a hrănit cu lacrime copilul . Cînd, printre oglinzi, la Viena se dansa cadrilul, g Cei ce-am fost iobagi ne-am­ avut ca frații g Și din trupurile noastre au crescut Carpații. g§ Picurînd cu singe cerul pe Feleac .§ Ascultam cum plinge frișca puiului de dac … H Craiul Iancu rătăcind — ce grea povară ! — H Mîngîia cu doina munții moților în seară, g Pînă cînd Bobîlna, Turda, Zlatna și Abrudul, g Maramureșul, Bihorul, Năsăudul, §! De la Sighet, din Brașov, din Timișoara, g Hotărîți să-și lepede povara, Și Spus-au răspicat că vreau a se uni cu țara. Și-au îngenuncheat atunci la Alba lui Mihai , Jurămînt făcindu-și ca să fie u­n­­rup din trupul țării pe vecie. Povestiri-ne-au de-atuneca Oltul, Iza, Mara,­­ Dunărea, Carpații ce-a mai fost cu țara — Scara pe la vetre moșii din Bănie . Povesteau de traiul aspru, despre pribegie, g Despre vremi cumplite și despre urgie, g Despre jertfa sfintă­ a clasei muncitoare g Și despre vlăstarul ce dădea în floare, g Despre drumul greu și aspra lui viață Să ne-aducă-n inimi noua dimineață — Visul lui Bălcescu dăinuind în El g Fostu-i-a în luptă faclă și drapel. M Astăzi, cînd decembre ninge pe Feleac, |§ Rîde printre lacrimi frișca puiului de dac.­­ Tulnicele țării lumii dau de știre Că în România e pe veci Unire. In zilele în care in Capi­tala țării s-au desfășurat lu­crările celui de-al XII-lea Congres al partidului, co­lectivul Șantierului „Elec­­tromontaj“ Craiova a obținut —» așa cum precizau tova­rășii Alexandru Calotă, se­cretarul comitetului de par­tid, și inginerul principal Alexandru Dincă, — succe­se dintre cele mai notabile. Dar, să facem cunoștință cu o parte din comuniștii și ceilalți muncitori aflați pe platforma industrială de est a Craiovei, unde se con­struiește unul dintre obiecti­vele de importanță majoră pentru economia națională — OLTCIT. Pe un timp net tocmai favorabil — burniță și vint — ii întilnim pe șantier, fiecare la locul de muncă, pe destoinicii mun­citori din echipele conduse de Marin Popa, Andrei Di­­ring și Ion C. Breazu. Cu toții depun eforturi deose­bite pentru predarea in ter­men și la un înalt nivel ca­litativ a liniei electrice ae­riene de 110 KV de la C.E.T. 11 OLTCIT. Ei încearcă, ast­fel, satisfacția că prin stră­dania lor grăbesc alimen­tarea cu energie a viitoarei întreprinderi de autoturis­me de mic b­iraj. La străda­niile lor se alătură și cele ale echipelor de la ateliere, în frunte cu Nica Ion și Ta­nase Ion — oameni de nă­dejde care nu precupețesc nici un efort pentru ca în­treaga activitate să se des­fășoare fără întrerupere pe orice vreme. Am făcut cu­noștință și cu echipele con­duse de comunistul Emilian Pungaru și de Vasile Popa, care cu citva timp în urmă și-au îndeplinit angajamen­tul asumat privind darea în funcțiune a stației de 110 KV S.R.A. OLTCIT. In mijlo­cul acestor oameni de nă­dejde l-am întîlnit și pe in­ginerul Gheorghe Măgdoiu, preocupat permanent de gă­sirea soluțiilor pentru de­pășirea unor greutăți ine­rente, pentru o cia mai bună aprovizionare cu materiale. Iată, așadar, oameni care își afirmă cu putere elanul muncitoresc, care nu precu­pețesc nimic pentru a înfăp­tui sarcinile ce le revin din istoricele documente adop­tate de înaltul forum al co­muniștilor români. Mihail GABROVEANU coresp­ 1 Oameni cu care ne mîndrim 1 Manifestări în cadrul Săptămînii Internaționale a Arhivelor recent o serie de manifestări din care, în prim-plan, am reținut trei interesante me­­se­ rotunde pe tema : „Posi­bilități de îmbogățire a te­zaurului arhivistic național“, organizate de personalul fi­lialei Craiova a Arhivelor Statului în orașele Segarcea, Băilești și Calafat. Aceste activități au fost, de fapt, un dialog între specialiști în problemă și cetățeni care își pot aduce contribuția la păs­trarea și punerea în valoa­re a fondului arhivistic. Tot în aceste zile au avut loc expuneri la întreprin­derea de tractoare și mașini agricole, la Universitate, la liceele militar, de filologie­­istorie și în alte unități cra­­iovene. In cadrul Săptămînii In­ternaționale a Arhivelor, în județul nostru au avut loc m Hiiliiiiiiiiiiiiiiiiiiiii­iimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiniaifiiiiii­ niH[iiiiiii­ iiiaiiiiai HiiiMi­m»iBniiii in Hiiiiiimiiiiiiii»iBiniiiimiini P „La izvoarele cutezanței revoluționare" Sub acest generic s-a des­fășurat o interesantă ex­cursie organizată de 40 de pionieri și șoimi ai patriei din Giubega pe frumoasele meleaguri ale comunei Scor­­nicești. Aici, la muzeul din comună, pionieri ai clasei a V-a A au rostit și semnat Legămîntul pionierului. A­­poi, pionierii doljeni a­u prezentat un vibrant mon­taj artistic, intitulat „Oma­giu președintelui țării“. Prof. Marga LENCU coresp. „Luna preparatelor culinare" poate deveni „anul preparatelor culinare"? In ultima perioadă, perso­nalul muncitor de la între­prinderea comercială de a­­limentație publică din Cra­iova (I.C.S.A.P.) și-a ampli­ficat eforturile pentru spo­rirea și diversificarea pro­ducției culinare, o dovadă elocventă constituind-o, în primul rînd, faptul că pon­derea acesteia, în totalul desfacerilor de alimentație publică, a crescut în acest an la 57,8 la sută față de 56,2 la sută cît era anul trecut. Intre aceste preocupări ne-au reținut în mod deo­sebit atenția expozițiile de artă culinară, în perioada 11 octombrie — 23 decem­brie a.c., sînt planificate 140 de expoziții, dintre care 60 s-au și organizat pînă asea­ră. Două dintre acestea, or­ganizate la restaurantul „Ol­tenia“, au fost deosebite. Astfel, în urmă cu o lună de zile, am apreciat aici o interesantă expoziție la ca­re au participat 11 restau­rante, cinci laboratoare de cofetărie și patru laboratoa­re de patiserie, fiind pre­zentate 102 sortimente, din­tre care 36 în premieră. Fiecare unitate a prezentat preparate cu un anumit spe­cific. Bunăoară, restaurantul „Oltenia“ — preparate de vînat, laboratorul de bucă­­tărie-semipreparate tip Ion DIACONU (Continuare in pag. a IV-a)

Next