Inainte, martie 1980 (Anul 37, nr. 10868-10893)

1980-03-01 / nr. 10868

ANUL XXXVI NR 10 868 SIMBATA 1 MARTIE 1980 4 PAGINI 30 BANI Un nou și fructuos dialog de lucru Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unități industriale din Capitală Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, s-a aflat din nou, în cursul zilei de vineri, în mijlocul oamenilor mun­cii dintr-o serie de mari întreprinderi bucureștene de pe platforma industrială din zona de sud a municipiului, unități de frunte ale economiei noastre, a căror activitate este semnificativă pen­tru evoluția in ritmuri înalte a întregii industrii românești în ultimii ani. Inscriindu-se în dialogul permanent pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o poartă Cu făuritorii istoriei noastre contemporane, această nouă etapă a vizitei de lucru in Capitală a prilejuit o rod­nică analiză, la fața locului, a stadiului în care se află îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest ultim an al cincinalului revoluției teh­­nico-științifice, modul în care se acționează pe linia hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului. în a­­cest sens, noul dialog de lu­cru al tovarășului Nicolae Ceaușescu cu harnicele co­lective de aici, cu factorii de răspundere din centrale și ministere, a condus la stabilirea unor măsuri con­crete vizînd valorificarea corespunzătoare a potenția­lului material și uman al fiecărei unități, asigurarea unei calități noi, superioare în întreaga activitate eco­nomică. lui Noua întilnire a tovarăși­Nicolae Ceaușescu cu reprezentanți ai clasei mun­citoare din Capitală se în­scrie, totodată, ca un eveni­ment de o însemnătate deo­sebită în cronica politică a patriei, desfășurîndu-se în atmosfera de intensă activi­tate în care întregul nostru popor, strîns unit în jurul secretarului general al par­tidului, întîiul fiu al na­țiunii noastre socialiste, în­­tîmpină alegerile de depu­tați de la 9 martie. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei în Capitală a început la între­prinderea mecanică de utilaj chimic — unitate modernă, profilată pe realizarea de instalații complexe, de înal­tă tehnicitate, în majori­tate unicate. In principalele secții ale întreprinderii, tovarășului Nicolae Ceaușescu îi sunt prezentate o gamă variată de utilaje și instalații tehnolo­gice aflate în diferite stadii de execuție și destinate e­(Continuare în pag. a IV-a) Au mai rămas opt zile pînă la alegeri Angajare fermă pentru îndeplinirea hotărîrilor celui de-al Xll-lea Congres al Partidului Comunist Român Participare masivă, sute de propuneri... Circumscripția electorală nr. 11 Bîrca a M.A.N. Teri­toriul geografic­ adminis­trativ cu 12 localități rurale — Valea Stanciului, Gîngio­­va, Gighera, Ostroveni, Bis­­treț, Goicea, Bîrca, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, Ur­zicuța, Giurgița și Cerăt — în care muncesc și trăiesc mai mult de 60 000 de oa­meni. Sate bogate, cu uni­tăți agricole socialiste pu­ternic dezvoltate în care producțiile de cereale sau cele din zootehnie se situea­­ză la nivelul celor mai ridi­cate din județ. Simțul bu­nului gospodar, hărnicia și talentul cetățenilor care­­ pulează aceste frumoase așezări din mănoasa cîmpie a Dunării, sau de pe malul drept al Jiului, stau măr­turie la tot locul, înfăptui­rile din anii luminoși ai so­cialismului fiind și în aceas­tă parte de județ și țară dovezi incontestabile. în aceste zile — premer­gătoare evenimentului de la 9 martie, zile de puternică efervescență politică, de lar­gă și plenară participare de­mocratică a oamenilor, a ale­gătorilor la conducerea tre­burilor obștești, de jalonare a căilor de materializare a obiectivelor economico-so­­ciale ce vor fi realizate în viitor — am fost prezent, alături de alegători, la ma­rele și fructuosul dialog pe care aceștia l-au purtat cu tovarășul Eugen Florescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. — candidat de deputat în circumscripția electorală nr. 11 a M.A.N. Peste tot, fie că ne-am a­flat la Valea Stanciului, co­­mună cu peste 11 000 de lo­cuitori, la Gîngiova — în sala căminului cultural arhi­plină, la Ostroveni — așe­zare situată acolo unde Jiul își pierde numele, înfrățin­­du-se pe vecie cu bătrînul Danubiu, ori în alte sate în­cărcate de roadele socialis­mului, am consemnat, cu bucurie, aceeași atmosferă, același climat serios de muncă și răspundere. Am notat peste 50 de nume de oameni care au dat glas simțămintelor lor față de politica înțeleaptă a parti­dului, a conducătorului său iubit și încercat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, avansînd, totodată, zeci, sute de pro­puneri pentru continua dez­voltare a localităților, a a­­griculturii, angajîndu-se, în același timp, să participe efectiv la materializarea obiectivelor propuse. O ma­re parte dintre vorbitori — Iulian Vătan, Ștefan Hîrzoiu și Ion Răducanu (Valea Stanciului), Gheorghe Ză­­velcuță, Marin Diaconu (Gîngiova), Constantin Voi­­caru, Constantin Moroșanu (Ostroveni) și alții, s-au an­gajat că vor munci astfel încît agricultura din zona în care își desfășoară acti­vitatea să dea maximum de randament — așa cum a ce­rut-o secretarul general al partidului la recenta Con­sfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. In încheierea întîlnirilor de lucru ce au avut loc în­ Lucian TRIJA (Continuare în pag. a 111-a) CETĂȚENE ȘI CETĂȚENI! Votînd candidații Frontului Democrației și Unității Socialiste, votați pentru înfăptuirea unei profunde revoluții agrare, pentru conti­nuarea dezvoltării și modernizării susținute a producției agricole, pe baza celor mai noi cuceriri ale științei, pentru înflorirea satelor noastre, pentru progresul permanent al Ro­mâniei socialiste! (Din Manifestul Frontului Democrației și Unității Socialiste) m ■* ÎN JUDEȚUL DOLJ ■n faja de planul ANULUI 1980, IN 1985 SE VA REALIZA GU MAI MULTĂ ENERGIE ELIgIRICÂ 40000 apartamente Lucrătorii de pe șantierele Trustului de construcții Dolj au rotunjit la 40 000 numărul apartamentelor pu­se la dispoziția oamenilor muncii din Craiova în anii construcției socialiste. Da­torită acestui fapt locul vechilor cartiere insalubre a fost luat de mari ansambluri urbanistice precum­ Craio­­vița Nouă — veritabil oraș satelit în care au fost con­struite, numai de la înce­putul actualului cincinal, peste 13 000 apartamente — Calea București, Brazda lui Novac, sau mai noile cvar­­taluri „23 August“, „1 Mai“ și Lăpuș. Remarcabil este faptul că peste jumătate din populația Craiovei locuiește în apartamente noi. Peste prevederi Punînd pe deplin în va­loare potențialul de care dispun, colectivele Unității forestiere de exploatare și transport Craiova au reușit, pe perioada expirată din a­­nul curent, nu numai să-și îndeplinească sarcinile de plan, ci să le și depășească. Pînă în prezent, ele au ob­ținut sporuri de un milion lei la producția globală și de circa 300 000 lei la pro­ducția marfă. în expresie fizică, lucrătorii unității au realizat suplimentar 1000 mc lemn de mină, 1500 mc lemn pentru plăci aglome­rate și plăci fibrolemnoase și 500 mc bușteni de stejar, cele mai bune rezultate în­­registrîndu-se sectoarele de exploatare și industrializare din Calafat, conduse de Ma­rin Caragiu și Viorel Io­­nescu. în loc de avancronică fotbalistică „U“-te iubim ca niciodată, te iubim cu adevărat!“ Se aude de acum respira­ția arbitrului de centru care va fluiera partida inaugu­rală, de pe „Centralul" cra­­iovean, din cea de-a doua parte a campionatului divi­zionar de fotbal, dintre stu­denții craioveni și cei timi­șoreni. Pînă la semnalul în­ceperii jocului oferim zeci­lor de mii de cititori ai zia­rului nostru și suporteri fi­deli ai echipei Universitatea „stenograma" discuțiilor de la recenta conferință de pre­să, ținută la Casa ziariștilor craioveni, cu participarea fotbaliștilor de la „U“ și a conducerii tehnice a echipei. Precizăm că, neputîndu-și exercita... presingur obișnuit, pe care îl practică cu suc­ces în teren, elevii antreno­rului Valentin Stănescu și Ion Oblemenco (dar și aceș­tia !) au acceptat — rezistînd cu stoicism — un „asediu" prelungit, evident, de între­bări care au creat destule... emoții. Mircea CANȚAR (Continuare în pag. a II-a) A­m în față un pliant intitulat sugestiv „Băi­­lești — împliniri și perspective“. Și răsfoiesc și două foi volante care poartă titlurile „Coordonate băileș­­tene" și, respectiv, „Băilești — la ora alegerilor“. Discut cu oamenii, vizitez orașul și consemnez cu satisfacție că anii socialismului au cuprins sub aripa lor de aur și a­­ceastă străveche așezare dor­­jeană, situată geografic la interferența mai multor dru­muri, fapt care i-a conferit posibilitatea dezvoltării eco­nomice, sociale și adminis­trative. Atestat documentar cu a­­proape­ 450 de ani în urmă, pomenit în anul 1718 ca așe­zare omenească pe harta lui Antonio Mario del Chiar­o, tîrgul Băilești a fost decla­rat oraș în anul 1921. Lucian BACIU (Continuare în pag. a III-a) Realitatea socialistă sub ochii noștri El A­L­L­E­Ș­T­I Vedere din centrul orașului Băilești Foto: V. Mihăilescu

Next