Inainte, martie 1980 (Anul 37, nr. 10868-10893)
1980-03-01 / nr. 10868
ANUL XXXVI NR 10 868 SIMBATA 1 MARTIE 1980 4 PAGINI 30 BANI Un nou și fructuos dialog de lucru Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în unități industriale din Capitală Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, s-a aflat din nou, în cursul zilei de vineri, în mijlocul oamenilor muncii dintr-o serie de mari întreprinderi bucureștene de pe platforma industrială din zona de sud a municipiului, unități de frunte ale economiei noastre, a căror activitate este semnificativă pentru evoluția in ritmuri înalte a întregii industrii românești în ultimii ani. Inscriindu-se în dialogul permanent pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu o poartă Cu făuritorii istoriei noastre contemporane, această nouă etapă a vizitei de lucru in Capitală a prilejuit o rodnică analiză, la fața locului, a stadiului în care se află îndeplinirea sarcinilor de plan pe acest ultim an al cincinalului revoluției tehnico-științifice, modul în care se acționează pe linia hotărîrilor Congresului al XII-lea al partidului. în acest sens, noul dialog de lucru al tovarășului Nicolae Ceaușescu cu harnicele colective de aici, cu factorii de răspundere din centrale și ministere, a condus la stabilirea unor măsuri concrete vizînd valorificarea corespunzătoare a potențialului material și uman al fiecărei unități, asigurarea unei calități noi, superioare în întreaga activitate economică. lui Noua întilnire a tovarășiNicolae Ceaușescu cu reprezentanți ai clasei muncitoare din Capitală se înscrie, totodată, ca un eveniment de o însemnătate deosebită în cronica politică a patriei, desfășurîndu-se în atmosfera de intensă activitate în care întregul nostru popor, strîns unit în jurul secretarului general al partidului, întîiul fiu al națiunii noastre socialiste, întîmpină alegerile de deputați de la 9 martie. Dialogul de lucru din cea de-a doua zi a vizitei în Capitală a început la întreprinderea mecanică de utilaj chimic — unitate modernă, profilată pe realizarea de instalații complexe, de înaltă tehnicitate, în majoritate unicate. In principalele secții ale întreprinderii, tovarășului Nicolae Ceaușescu îi sunt prezentate o gamă variată de utilaje și instalații tehnologice aflate în diferite stadii de execuție și destinate e(Continuare în pag. a IV-a) Au mai rămas opt zile pînă la alegeri Angajare fermă pentru îndeplinirea hotărîrilor celui de-al Xll-lea Congres al Partidului Comunist Român Participare masivă, sute de propuneri... Circumscripția electorală nr. 11 Bîrca a M.A.N. Teritoriul geografic administrativ cu 12 localități rurale — Valea Stanciului, Gîngiova, Gighera, Ostroveni, Bistreț, Goicea, Bîrca, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos, Urzicuța, Giurgița și Cerăt — în care muncesc și trăiesc mai mult de 60 000 de oameni. Sate bogate, cu unități agricole socialiste puternic dezvoltate în care producțiile de cereale sau cele din zootehnie se situează la nivelul celor mai ridicate din județ. Simțul bunului gospodar, hărnicia și talentul cetățenilor care pulează aceste frumoase așezări din mănoasa cîmpie a Dunării, sau de pe malul drept al Jiului, stau mărturie la tot locul, înfăptuirile din anii luminoși ai socialismului fiind și în această parte de județ și țară dovezi incontestabile. în aceste zile — premergătoare evenimentului de la 9 martie, zile de puternică efervescență politică, de largă și plenară participare democratică a oamenilor, a alegătorilor la conducerea treburilor obștești, de jalonare a căilor de materializare a obiectivelor economico-sociale ce vor fi realizate în viitor — am fost prezent, alături de alegători, la marele și fructuosul dialog pe care aceștia l-au purtat cu tovarășul Eugen Florescu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. — candidat de deputat în circumscripția electorală nr. 11 a M.A.N. Peste tot, fie că ne-am aflat la Valea Stanciului, comună cu peste 11 000 de locuitori, la Gîngiova — în sala căminului cultural arhiplină, la Ostroveni — așezare situată acolo unde Jiul își pierde numele, înfrățindu-se pe vecie cu bătrînul Danubiu, ori în alte sate încărcate de roadele socialismului, am consemnat, cu bucurie, aceeași atmosferă, același climat serios de muncă și răspundere. Am notat peste 50 de nume de oameni care au dat glas simțămintelor lor față de politica înțeleaptă a partidului, a conducătorului său iubit și încercat, tovarășul Nicolae Ceaușescu, avansînd, totodată, zeci, sute de propuneri pentru continua dezvoltare a localităților, a agriculturii, angajîndu-se, în același timp, să participe efectiv la materializarea obiectivelor propuse. O mare parte dintre vorbitori — Iulian Vătan, Ștefan Hîrzoiu și Ion Răducanu (Valea Stanciului), Gheorghe Zăvelcuță, Marin Diaconu (Gîngiova), Constantin Voicaru, Constantin Moroșanu (Ostroveni) și alții, s-au angajat că vor munci astfel încît agricultura din zona în care își desfășoară activitatea să dea maximum de randament — așa cum a cerut-o secretarul general al partidului la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. In încheierea întîlnirilor de lucru ce au avut loc în Lucian TRIJA (Continuare în pag. a 111-a) CETĂȚENE ȘI CETĂȚENI! Votînd candidații Frontului Democrației și Unității Socialiste, votați pentru înfăptuirea unei profunde revoluții agrare, pentru continuarea dezvoltării și modernizării susținute a producției agricole, pe baza celor mai noi cuceriri ale științei, pentru înflorirea satelor noastre, pentru progresul permanent al României socialiste! (Din Manifestul Frontului Democrației și Unității Socialiste) m ■* ÎN JUDEȚUL DOLJ ■n faja de planul ANULUI 1980, IN 1985 SE VA REALIZA GU MAI MULTĂ ENERGIE ELIgIRICÂ 40000 apartamente Lucrătorii de pe șantierele Trustului de construcții Dolj au rotunjit la 40 000 numărul apartamentelor puse la dispoziția oamenilor muncii din Craiova în anii construcției socialiste. Datorită acestui fapt locul vechilor cartiere insalubre a fost luat de mari ansambluri urbanistice precum Craiovița Nouă — veritabil oraș satelit în care au fost construite, numai de la începutul actualului cincinal, peste 13 000 apartamente — Calea București, Brazda lui Novac, sau mai noile cvartaluri „23 August“, „1 Mai“ și Lăpuș. Remarcabil este faptul că peste jumătate din populația Craiovei locuiește în apartamente noi. Peste prevederi Punînd pe deplin în valoare potențialul de care dispun, colectivele Unității forestiere de exploatare și transport Craiova au reușit, pe perioada expirată din anul curent, nu numai să-și îndeplinească sarcinile de plan, ci să le și depășească. Pînă în prezent, ele au obținut sporuri de un milion lei la producția globală și de circa 300 000 lei la producția marfă. în expresie fizică, lucrătorii unității au realizat suplimentar 1000 mc lemn de mină, 1500 mc lemn pentru plăci aglomerate și plăci fibrolemnoase și 500 mc bușteni de stejar, cele mai bune rezultate înregistrîndu-se sectoarele de exploatare și industrializare din Calafat, conduse de Marin Caragiu și Viorel Ionescu. în loc de avancronică fotbalistică „U“-te iubim ca niciodată, te iubim cu adevărat!“ Se aude de acum respirația arbitrului de centru care va fluiera partida inaugurală, de pe „Centralul" craiovean, din cea de-a doua parte a campionatului divizionar de fotbal, dintre studenții craioveni și cei timișoreni. Pînă la semnalul începerii jocului oferim zecilor de mii de cititori ai ziarului nostru și suporteri fideli ai echipei Universitatea „stenograma" discuțiilor de la recenta conferință de presă, ținută la Casa ziariștilor craioveni, cu participarea fotbaliștilor de la „U“ și a conducerii tehnice a echipei. Precizăm că, neputîndu-și exercita... presingur obișnuit, pe care îl practică cu succes în teren, elevii antrenorului Valentin Stănescu și Ion Oblemenco (dar și aceștia !) au acceptat — rezistînd cu stoicism — un „asediu" prelungit, evident, de întrebări care au creat destule... emoții. Mircea CANȚAR (Continuare în pag. a II-a) Am în față un pliant intitulat sugestiv „Băilești — împliniri și perspective“. Și răsfoiesc și două foi volante care poartă titlurile „Coordonate băileștene" și, respectiv, „Băilești — la ora alegerilor“. Discut cu oamenii, vizitez orașul și consemnez cu satisfacție că anii socialismului au cuprins sub aripa lor de aur și această străveche așezare dorjeană, situată geografic la interferența mai multor drumuri, fapt care i-a conferit posibilitatea dezvoltării economice, sociale și administrative. Atestat documentar cu aproape 450 de ani în urmă, pomenit în anul 1718 ca așezare omenească pe harta lui Antonio Mario del Chiaro, tîrgul Băilești a fost declarat oraș în anul 1921. Lucian BACIU (Continuare în pag. a III-a) Realitatea socialistă sub ochii noștri El ALLEȘTI Vedere din centrul orașului Băilești Foto: V. Mihăilescu