Inainte, octombrie 1981 (Anul 38, nr. 11360-11386)
1981-10-01 / nr. 11360
\ — 1 rsssnpsr] ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXVIII NR 11360 JOI 1 OCTOMBRIE 1981 4 PAGINI 30 BANI Bilanț edificator al specialiștilor de la C.C.S. I.T. „Electroputere“ Mașini și aparate cu gabarite reduse și consumuri mici In intervalul scurs din acest an, evidențele activității Centrului de cercetare științifică și inginerie tehnologică „Electroputere“ — Craiova au consemnat finalizarea a peste 350 faze, etape diferite de plan tehnic și a 54 teme de cercetare. Printre altele, proiectanții și tehnologii de aici, sprijiniți de colectivele fabricilor de profil de la „Electroputere", întreprinderile de transformatoare și motoare electrice Filiași și de celule electrice prefabricate Bănești au terminat fabricația la 88 de prototipuri, realizînd întocmai sarcina de plan stabilită, au omologat 34 de produse noi, au încheiat pregătirile tehnologice la 56 de produse și au pus în fabricație 27, paralel cu terminarea altor 149 de d âocumentații pentru produse noi și modernizate Print reproiectare. Avem ditfel de-a face cu o activitate susținută desfășurată de colectivul centrului al minții, care, pe planul indicatorilor economici, s-a concretizat, printre altele, în depășirea cu aproape 5 procente a volumului total al activității, cu 5,5 la sută a producției marfă vîndută și încasată și cu 1,3 la sută a planului de microproducție, factori ce au condus la realizarea planului de beneficii în proporție de 107 la sută. In acest proces complex, ce se înscrie pe coordonatele celui de-al XII-lea Congres al P.C.R., specialiștii craioveni urmăresc, pe de o parte, intensificarea procesului de înnoire a fabricației, asimilarea unui număr sporit de produse necesare economiei naționale, îndeosebi a celor care pînă nu demult se aprovizionau din import, iar pe de alta — modernizarea fabricației existente, prin care, alături de îmbunătățirea performanțelor tehnice, se urmărește reducerea dimensiunilor de gabarit, a consumurilor de oțel, fontă, conductori și materiale electroizolante. Cîteva exemple sînt concludente. Specialiștii de la atelierul proiectării transformatoare, de pildă, au conceput și realizat trarmatorul de 130 MVA, destinat echipării viitoarei hidrocentrale de la Tismana, cu consumuri de materiale și dimensiuni de gabarit mai mici, comparativ cu o mașină similară de 80 MVA realizată aici, față de care puterea a sporit cu 63 la sută, iar consumul de energie electrică la beneficiar va fi mult mai mic, performanțele atinse situîndu-se la nivelul celor mai bune cunoscute în străinătate. Tot ei sunt autori ai proiectului transformatorului bloc de 80 MVA modernizat, care are dimensiunile de gabarit, deci și consumurile de materiale, reduse cu 18 la sută față de produsul martor, precum și al proiectelor transformatoarelor reproiectate de 190 și de 400 MVA la care, de asemenea, au scăzut sim- MARIN COANDA (Continuare în pag. a III-a) METALUL - DE LA MATERIE PRIMA LA PRODUSUL FINIT, FOLOSIT GOSPODĂREȘTE I Permanenta sete de cunoaștere pe care-l trăînă o cooperadrumul de la universul din echetului spre . . ..„„a din cînd in cinci cu pași mărunți și își ridica de cozoroc șapca de elev să nu-i acopere privirile. Mama se grăbise, el nu scosese nici o vorbă, copleșit de emoții, și cumpăraseră o uniformă cam lărguță. Dar erau fericiți și tinărul vlăstar și cooperatoarea se grăbeau să împartă bucuria cu cei de acasă. Cite asemenea scene nu s-au consumat de la începutul anului școlar dacă avem in vedere că in județul Dolj există peste 100 de școli și grădinițe pentru copii ? Julți tineri și chiar virstnici nu isi înaripează visurile spre împliniri dacă mai avem în vedere că în Dolj din patru locuiitori unul este cuprins în procesul de invățămint ? Atenți la acest fenomen ajungem la concluzia că iu fără la noi se învață cu sîrguință, oamenii ințelegînd că in marea competiție a devenirii, în care ne-am angajat, eiforturile trebuie sprijinite de Cunoaștere. Că domeniile, ce se cer investigate cu inteligență, se ramifică necontenit și rapid, iar aria preoculpurilor noastre devine t tot mai largă, unele dintre ele vizînd ramuri de activitate ce de-abia încep să se contureze. Ne pregătim așa cum e bine s-o facă un popor dornic să se afirme, dar avem și climatul și condițiile materiale pentru această pregătire asigurate de politica partidului în ceea ce privește învățămîntul de toate gradele. Craiova universitară, așa cum poate nici nu au •nvisat-o pașoptiștii, atunci cînd au înscris-o printre revendicările lor, ca să folosim exemplul cel mai ilustrativ, a devenit o realitate. La cursurile de zi și serale LUCIAN ZATTI (Continuare în pag. a lî-a) _____________i $ts \ } Piese de schimb peste pian Colectivul de lucrători din cadrul atelierului fabricație aparținînd Secției de vagoane Craiova a I.M.M.R. Roșiori, raportează obținerea, de la începutul anului și pînă în prezent, a unui succes de prestigiu : depășirea cu peste 40 la sută a sarcinilor de plan la indicatorul piese de schimb, asigurîndu-se astfel, în întregime, nevoile stringente impuse de procesul de producție al unității. Suplimentar a fost realizat aici un volum de piese de schimb a căror valoare se ridică la circa 2,8 milioane lei. Cele mai bune rezultate au obținut și obțin, lună de lună, lucrătorii Vasile Mite, Ion Turluiu, Gheorghe Tufan, Ion Călărașu. I.K.A. Craiova. In atelierul autobuze UD-112, lăcătușii Constantin Mihai, Marin Manea și Gh. Goiceanu execută montarea unui motor diesel ce înlocuiește vechiul motor cu benzină pe o automacara. Foto : Dan Stănescu JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE Situația recoltării porumbului, în procente, pe consilii unice agroindustriale Ordinea realiz. Consiliul Procent Președinte 1. Calafat 54 lancu Kada 2. Bechet 52 Vasilică Stoicescu 3. Predești 50 Constantin Golfiă 4. Poiana Mare 45 Alexandru Toană 5. Filiași 43 Constantin Pirvuic 6. Perișor 40 Ion Ghiță 7. Plopșor 36 Cornel Chiurtu 8. Bîrca 33 dorea Bădeancă 0. Sogarcea 35 Ion Ilie 10. Zănoagu 33 Dumitru Stanică 11. Vîrtop 34 Nicolae Radu 12. Melinești 33 Pavel Canu (Continuare In paga II-a) Am întîlnit oameni grăbiți... ba La Horezu-Poenari, bătărecoltei se poartă cu deosebire în legumicultura. Intr-adevăr, la ceasul acesta al unei zile de sfîrșit de septembrie, comuna se arată a fi pustie de tot ceea ce se cheamă forță de muncă, concentrată cu precădere aici, in grădini. Chiar la intrarea în ferma legumicolă a cooperativei agricole străjuiește de unul singur inginerul Costel Bălășoiu, care așteaptă din zorii zilei sosirea autocamioanelor ce vor fi îndrumate pentru încărcarea rodului. Și va aștepta, din nefericire, destul... Străbatem un drum ce traversează un peisaj restructurat într-o măsură nici măcar visată de vârstnicii așezării : conducte și canale de irigații despart perimetrul fermei în patrulatere cu fertilitate sporită și culturi încărcate de roci. Aflăm, de la șeful fermei, că sunt mobilizați numai la recoltatul ardeiului, de pe cele 50 ha cultivate, 70 de oameni repartizați în echipe conduse de Ion Afronie, Florian Deca, Ion Ilinca și Ileana Vlad. Fiecare dintre culegători adună în cursul unei zile cantitatea de 100 kg. La culesul roșiilor au venit în ajutor elevii școlii generale din comună, care realizează un ritm susținut, numai că vineri erau în stoc 40 de tone de roșii. C. MIRCKA (Continuare în pag. a IlI-a) La ferma nr. 1 Sopot a I.A.S. Brabova se execută rrrbcanic încărcatul și transportul florii-soarelui către baza de recepție. Foto : C. Alexandru Unii se gîndesc de pe acum de unde să procure furajele... la iarnă Ce face crescătorul de animale care la început de primăvară rămîne fără furaje ? Le procură sau le ia cu împrumut ? Dar de la cine ? Bineînțeles, de la cei cărora le prisosesc, însă, ia costuri care încarcă mult capitolul „cheltuieli“. Normal ar fi ca astfel de situații să nu existe, fiindcă fiecare unitate are acum posibilitatea să depoziteze gospodărește resurse mari de butrețuri, coceni, a căror calitate este foarte bună (pierderile de frunze, partea cea mai valoroasă din punct de vedere nutritiv fiind minime), tăieței și colerte de sfeclă, resturi legumicole, mohor și diferite resturi vegetale, ierburi din livezi etc. Adunate toate acestea, pot asigura optimizarea balanței furajere. Repetăm, însă, numai... adunate. Cei care „fac“ zootehnie sunt liniștiți La ferma zootehnică nr. 2 Portărești-Deal a I.A.S. S<garcea, o discuție despre asigurarea bazei furajere nu displace inginerului Andrei Diaconu, șeful fermei, și economistului Constantin Spiridon. Și, in timp ce șeful fermei prezintă lucrurile așa cum sunt ele la zi, economistul ii susține afirmațiile cu datele de rigoare reieșite din evidența contabilă. Ferma, care nu este populată cu animale de elită, are un efectiv de 1000 de animale, din care 500 vaci cu lapte. Zilnic, de aici se livrează, la I.X.L. Craiova, 3 700 litri lapte, diferența pînă la 4100 litri reprezentând consumul vițeilor. Pînă la această dată, producția de lapte pe fiecare vacă furajată este de 2 000 litri, speranțele interlocutorilor vizînd „închiderea“ cu o producție medie de 2 700— 2 800 litri. Baza furajeră în vederea iernii ? Să-l ascultăm pe ing. Andrei Diaconu : „Ne-am asigurat, deja, 3 600 tone siloz, 900 tone grosiere, 260 tone fînuri, 4 000 tone sfeclă furajeră (de pe 40 ha!). La aceasta se mai adaugă „perspectiva": cele 400 tone grosiere, reprezentate prin cocenii de porumb și circa 1500 tone borhot de sfeclă, care urmează să fie depozitate“. Să mai consemnăm că ferma zootehnică a însămințat 50 ha de rapiță care va fi recoltată în luna mai, 50 ha de lolium și 40 ha de ierburi pentru pășunat. Deunăzi, lucrau la recoltatul furajelor două C.S.U.-uri. O primă remarcă, la această fermă, pe cele 120 ha cu lucerna producția de masă verde a fost de 50 tone la ha (!). A doua remarcă : ferma are un deficit la sortimentul „fînuri“ de 200 tone, pe care cei de-aici se M. CANȚAR (Continuare în pag. a III-a)