Inainte, iunie 1986 (Anul 43, nr. 12804-12828)
1986-06-01 / nr. 12804
ANUL XLII NR 12 801 DUMINICA 1 IUNIE 1986 4 PAGINI 50 BANI Sub semnul hotărîrii ferme de a înfăptui sarcinile și indicațiile cuprinse în magistrala cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, ieri, în Capitală au luat sfîrșit Lucrările celui de-al II lea Congres al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor Sîmbătă, 31 mai, s-au încheiat lucrările Congresului al lll-lea al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor, care, prin importanța problemelor dezbătute și a hotărîrilor adoptate, avlnd la bază magistrala cuvîntare a secretarului general partidului,, președintele Real publicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se înscrie ca un eveniment de seamă în viața social-politică a țării, în dezvoltarea democrației noastre muncitorești-revoluționare. In ultima zi, congresul și-a desfășurat lucrările in plen. In ședința de dimineață, condusă de tovarășul Ștefan Töker, directorul Trustului S.M.A. al județului Mureș, participanții la dezbateri au relevat valoarea excepțională, teoretică și practică, a cuvîntării rostite de tovarășul Nicolae Ceaușescu la deschiderea lucrărilor congresului, care orientează întreaga activitate consacrată înfăptuirii noii revoluții agrare în țara noastră, creșterii susținute a producției și asigurării unei eficiențe sporite în aceste ramuri și sectoare ale economiei naționale, corespunzător prevederilor actualului plan cincinal, hotăririlor stabilite de Congresul al Xlll-lea al P.C.R. In cuvîntul lor, vorbitorii au reafirmat dragoste, stimă nețărmurita și recunoștință față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui contribuție determinantă la elaborarea și înfăptuirea politicii interne și externe a partidului și statului constitu e chezășia progresului multilateral al patriei noastre, socialiste, binelui și tericirii poporului, afirmării puternice a României în lume. In același timp, s-a dat expresie sentimentelor de profund respect și aleasă prețuire față de tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu pentru aportul însemnat la realizarea planurilor și programelor de dezvoltare economico-socială a patriei, înflorirea continuă a științaței, învățământului și culturii românești. In spiritul orientărilor, sarcinilor și indicațiilor cuprinse în cuvîntarea secretarului general al partidului, au fost examinate, în timpul dezbaterilor, cu exigență și răspundere, rezultatele obținute, precum și neajunsurile manifestate, stabilindu-se măsurile ce se impun pentru îmbunătățirea întregii activități, pentru îndeplinirea exemplară sarcinilor de plan pe acestan și pe întregul cincinal. In acest sens, vorbitorii au subliniat că în fiecare unitate, la fiecare loc de muncă se acționează cu toată energia pentru întărirea ordinii și disciplinei, generalizarea experienței înaintate, valorificarea pe un plan superior a resurselor materiale și umane, aplicarea unor tehnologii de lucru avansate, astfel incit, încă din acest prim an al cincinalului, să se înregistreze recolte și producții tot mai mari, în condiții sporite de calitate și eficiență. In cadrul lucrărilor, a fost exprimată adeziunea deplină față de politica externă, de activitatea desfășurată pe plan internațional de partidul și statul nostru, față de acțiunile și inițiativele secretarului general al partidului, președintele Re(Continuare in pag. a IV-a)., Congresul al lll-lea al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii „ din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor acordă cea mai înaltă apreciere tezelor, orientărilor și sarcinilor de excepțională însemnătate cuprinse în magistrala cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, rostită la deschiderea lucrărilor congresului. In unanimitate, cei X1000 de participanți la congres hotărăsc adoptarea Cuvîntării, document de excepțională importanță pentru devenirea agriculturii noastre socialiste, drept Program de acțiune și muncă pentru organele și organizațiile de partid, pentru organele de stat și economice, pentru organizațiile de masă și obștești, pentru toți oamenii muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură gospodărirea apelor în veșiderea înfăptuirii noii revoluții agrare în țara noastră, creșterii accentuate a producției și productivității muncii, sporirii eficienței economice în aceste importante ramuri și sectoare, corespunzător sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului. Manifestîndu-și cu entuziasm adeziunea deplină față de acest amplu și însuflețitor document programatic, dragostea și admirația nețărmurită față de conducătorul iubit și stimat al partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, participanții la congres se angajează solemn, în spirit revoluționar, să dea deplina dovadă a capacității lor de muncă, să mobilizeze puternic toate forțele umane și materiale la înfăptuirea neabătută a planului de producție pe acest an și pe întregul cincinal, a sarcinilor mărețe ce revin agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor in cadrul amplului program inițiat de partid de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare fermă a patriei spre comunism. HOTĂRÎREA cu privire la adoptarea cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu rostită la Congresul al lll-lea al consiliilor de conducere ale unităților agricole socialiste, al întregii țărănimi, al consiliilor oamenilor muncii din industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor, ca program de acțiune și muncă al tuturor oamenilor muncii din agricultură, industria alimentară, silvicultură și gospodărirea apelor Concursul interpreților cîntecului popular românesc Ultimul act al prestigioasei manifestări După săptămână în care iubitorii de folclor din Dolj au trăit clipe minunate în compania unor virtuoși mesageri ai cîntecului și portului popular românesc din toate județele țării — concurenți și invitați la prestigioasa manifestare care este Concursul „Maria Tănase“ — aseară, în sala Teatrului Național, publicul craiovean și-a salutat cu generozitate oaspeții. A fost un salut călduros, emoționant exprimat prin aplauze adresate concurenților, soliștilor profesioniști invitați, juriului, și merituoaselor orchestre de acompaniament — „Nicolae Bălcescu“ din Craiova (dirijor Paraschiv Oprea de la „Rapsodia română“ din Capitală) și „Maramureșul“ din Baia Mare (dirijor Alexandru Viman). La spectacolul laureaților actualei ediții, în sală au fost prezenți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Cuvîntul de închidere a fost rostit de tovarășa Constanța Lăzărescu, președinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă, care a adresat mulțumiri organelor locale de partid și de stat, forurilor centrale de resort pentru sprijinul acordat la organizarea și buna desfășurare a acestui concurs, veritabilă sărbătoare a folclorului românesc, și a felicitat pe laureații actualei ediții. Apoi, compozitorul Teodor Bratu, președintele juriului, a subliniat semnificația Concursului „Maria Tănase“ în contextul manifestărilor cultural artistice desfășurate în țară sub genericul Festivalului național „Cîntarea României“. In continuare, actorii Leni Pințea-Nomeag și Valeriu Dogaru, prezentatorii concursului, au dat citire listei premiaților, acestora fiindu-le înmînate frumoase diplome. A urmat, apoi, gala laureaților, plăcut prilej de reîntâlnire cu vocile și cîntecele audiate în serile trecute ale concursului. ȘTEFAN TÎNSOIC In spiritul indicațiilor și orientărilor formulata de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, în cuvîntarea rostită la Congresul țărănimii Creșterea producției de cereale—obiectiv prioritar al agriculturii noastre socialiste In ansamblul măsurilor de largă perspectivă vizînd accentuarea proceselor de dezvoltare intensivă a agriculturii, în cuvîntarea secretarului general al partidului rostită în deschiderea Congresului țărănimii se subliniază că planul cincinal importanță 1986—1990 are o deosebită pentru înfăptuirea noii revoluții agrare, astfel incit, în perspectiva anilor 2000, agricultura românească să realizeze pe deplin obiectivele stabilite în Programul partidului, asigurînd satisfacerea în bune condiții atît a necesităților îmbunătățirii aprovizionării întregului popor cît și celorlalte cerințe ale economiei naționale. în acest scop se insistă asupra unor acțiuni energice, hotărîte în vederea conservării și îmbunătățirii capacității productive a fondului funciar, creșterii sensibile a productivității sale pe calea realizării programului de irigații și îmbunătățiri funciare, folosirii judicioase a fiecărui metru patrat de pămint. Va trebui să se facă totul — se subliniază în cuvîntare, pentru creșterea cu încă 500 000 ha a suprafeței arabile. „Producția de cereale — accentuează secretarul general al partidului — va continua să reprezinte obiectivul fundamental în întreaga activitate din agricultură. In anii 1986—1990 va trebui să obținem o producție de circa 30—33 milioane tone cereale. Aceasta impune să luăm toate măsurile pentru a generaliza experiența (Continuate în pag. a IV-a) Vis de pace Copii voioși, ca pacea o doresc, Sub cerul liber vor să crească mari, Vor spare-n jocul lor copilăresc, Și-ai lumii ei să fie făurari. Și mamele vor porumbei în zare S-aducă peste tot mesajul blind. Mesajul inimilor visătoare — Să fie numai PACS pe pămint! BONDELE MARIANA pionieră. Școala cu clasele I—VIII, Mihăița — Coțofenii din Dos „Maria Tănase“, ediția a IX-a Recitaluri în afara concursului In ultima seară a recitalurilor susținute in afara concursului, tonul avea să-i dea popularul interpret al cîntecului teleormănean, Liviu Vasilică, într-o evoluție încărcată de pitoresc, de vioiciune, de expresivitate, cu modul său particular, cu plusul de autenticitate și de prezentare, ispitind spectatorii pe cărările curate ale folclorului din această nebănuită. In frumuseți, zonă a țării. La cea de-a doua sa întîlnire cu iubitorii cîntecului bihorean sub cupola Naționalului craiovean, Marica Ungur s-a dovedit aceeași mesageră rafinată, atentă, nuanțată și competentă folclorului din Țara Crișuarilor, impunînd tact și echilibru, conferind temperament unor culoare și melodii recunoscute pentru frumusețea lor. Gheorghe Roșoga și-a inclus în program piese noi din repertoriul său circumscris locurilor natale — zona colinară a Gurii Motrului —, dîndu-le consistență deplină cu glasul său vibrant, bine timbrat, cu profunzimea știută, trecînd de la cadența ademenitoare a horelor, pe firul doinei șerpuitoare pînă la sîrbele vivace și repezi. GEORGE POPESCU) (Continuare în pag. a II-a)