Inainte, martie 1988 (Anul 45, nr. 13346-13372)
1988-03-01 / nr. 13346
fA I Proletari din toate țările, uniți-vă I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XIV NR 13 3« MARȚI 1 MARTIE 1981 4 PAGINI 50 BANIII In spiritul sarcinilor și îndemnurilor formulate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Remarcabile fapte de muncă ■ SUPLIMENTAR, 20,2 MILIOANE LEI. Aplicarea cu consecvență a măsurilor din programele proprii de creștere continuă a eficienței întregii activități economice a condus la îndeplinirea și depășirea prevederilor planului, de la începutul anului, la indicatorul definitoriu al eficienței — producția netă, nr 22 întreprinderi industriale de la Craiova și din județ. Volumul depășirii însumează 20,2 milioane lei, cele mai substanțiale sporuri — de pină la 4,0 milioane lei — fiind înregistrate de către colectivele muncitorești ale întreprinderii de confecții, U.F.E.T., întreprinderii de bere, I.C.F.T., A.C.M.R.I.Ch. și altele. LA INDICATORUL PRODUCȚIA MARFA INDUSTRIALA, luna februarie se încheie cu un bilanț favorabil în numeroase unități economice doljene, care îndeplinesc sarcinile acestui indicator, pe baza realizării planului fizic, celorlalți indicatori principali. Astfel, au realizat și depășit producția marfă industrială colectivele I.P.T. Băilești, „Chimica“ Craiova, A.C.M.R.I.Ch., I.P.B., U.F.E.T., „Textila“ Calafat și „Independența“ Craiova, alte unități. » UN OBIECTIV — ÎNNOIREA ȘI MODERNIZAREA PRODUSELOR. Harnicul și experimentatul colectiv al întreprinderii „Electroputere“ se află angrenat intr-o amplă acțiune de Înnoire și modernizare a fabricației, corespunzător sarcinilor crescînde ale planului fizic, angajamentelor asumate prin contracte cu beneficiarii interni și prioritar cu cei de peste hotare. Urmare a acestor preocupări, gradul de îngioire al producției este la momentul de față de aproape 38 la sută, iar ponderea produselor de nivel mondial ridicat de 81 la sută. Introducerea în fabricație a produselor noi și modernizate, a progresului tehnic, se reflectă în realizarea a 411 faze de asimilări produse noi, 41 faze procedee tehnologice noi și 83 faze de cercetare. Actualitatea in agricultură Prin îmbunătățirea considerabilă a vremii, primăvara ne „avertizează“ că îți intră in drepturi încă din aceste zile. Prin urmare, agricultorii doljeni, care-și cunosc bine marile sarcini ce le revin anul acesta, se află in buna parte in timp, pentru a urgenta finalizarea unor lucrări deosebit de stringente ce sunt specifice acestui început de sezon. In plantațiile de vii și pomi de care dispun unitățile agricole din cadrul Q.U.A.S.C. Dăbuleni se acționează energic, din zori și pină în seară, pentru încheierea cit mai grabnică a operației de tăiere. Din datele furnizate de inginerul șef al respectivului consiliu agroindustrial, Marin Mihăilică, reținem că această importantă lucrare a fost efectuată, pînă în momentul de față, pe aproape 60 la sută în cadrul suprafețelor ocupate cu podgorii și, respectiv, pe circa 80 la sută in livezile de pomi. Cele mai bune rezultate în muncă sunt înregistrate in fermele conduse de inginerii Marian Șerban și Dumitru Cojocaru, de la A.E.S.C.H., Ștefan Oprică de la I.A.S., și Cristian Ctingher de la S.C.C.P.N. . In unitățile agricole din C.U.A.S.C. Bechet, cei care raportează primele succese in acest inceput de primăvară sunt legumicultorii. Inginerul șef al consiliului agroindustrial, Ion Oprișor, ne informează că producerea celor peste 27 milioane fire răsaduri (ce vor fi necesare pentru plantarea 300 ha cu legume) se află a în mîini sigure. Prin modul responsabil in care s-a muncit și se muncește, s-a reușit să fie amenajată la timp întreaga suprafață de 2200 mp pentru producerea necesarului de răsaduri, iar in acest moment se urgentează finalizarea amenajării paturilor calde pentru repicat. Printre cei mai avansați cu aceste importante lucrări sunt legumicultorii din fermele conduse de Inginerii Ecaterina Dragomir (C.A.P. Ostroveni) și Ovidiu Oprișor (C.A.P. Lișteava). ■ Pag. 2 — 200 de ani de la nașterea lui Gh. Asachi. Remarcabil animator cultural . Răspundem la scrisoarea dv. Montaniarzi craioveni... pe scenă ■ Pag. 3.— Conferințe de dări de seamă și alegeri ale C.D.U.S. Implicare directă, zi de zi, în viața colectivului ; Legea — cunoașterea și respectarea ei. Obligația părinților pentru întreținerea copiilor minori. ■ Pag. 4 — Fapt divers pe glob . Sport. Publicitate. In întîmpinarea Conferinței pe țară a președinților consiliilor populare Un și mai mare avînt dezvoltării multilaterale a localităților Instituționalizată din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Republicii, Conferința pe țară a președinților consiliilor populare, ale cărei lucrări sa deschid miine in Capitală, se Înscrie la un moment de Însemnătate deosebită in viața politică a țării. Asemenea eveniment coincide cu împlinirea a 20 de ani de la reorganizarea teritorial-administrativă a țării — ani de mărețe Înfăptuiri la „Epoca Nicolae Ceaușescu", cînd datorită politicii înțelepte, clarvăzătoare a partidului de dezvoltare armonioasă, echilibrată a tuturor zonelor și localităților patriei, și județul Dolj a cunoscut transformări înnoitoare fără precedent. Prin problematica deosebit de amplă și complexă pe care o va dezbate, Conferința va constitui un bogat schimb de experiență privind activitatea organelor locale ale puterii de stat; un prilej de stabilire a unor măsuri de excepțională Însemnătate pentru continua perfecționare a stilului și metodelor de lucru ale consiliilor populare, a unor ample programe de înfăptuire a planului de dezvoltare economico-socială în profil teritorial pe anul 1988 și pe întregul cincinal de sistematizare și modernizare a așezărilor urbane și rurale în consens cu obiectivele stabilite de Congresul al XHI-lea al partidului. In rîndurile următoare consemnăm cîteva gînduri, cîteva opinii ale unor participanți la acest înalt forum al democrației noastre socialiste-revoluționare : Ion Voiculescu, primarul municipiului Craiova: „La această conferință, cei aproape 300 000 locuitori ai urbei noastre se prezintă cu un bogat biianț de realizări in toate domeniile de activitate. In cei 20 de ani de la împărțirea teritorialadministrativă a țării, Craiova a devenit un puternic centru industrial, științific și cultural al României socialiste. Astăzi, aici se se realizează 2,2 la sută din producția industrială a țării și peste 80 la sută din cea a județului, unele din produsele sale fiind unicate în economia națională. în această perioadă s-au înființat și dezvoltat mari platforme industriale în care iși desfășoară activitatea puternice și moderne unități economice de importanță republicană. Paralel cu accentuarea ritmului de industrializare s-a schimbat și se schimbă necontenit fizionomia municipiului, in acești ani construindu-se peste 60 000 apartamente confortabile, o amplă rețea de spații comerciale și prestatoare de servicii, școli, facultăți, spitale, edificii culturale, importante obiective edilitare menite să asigure condiții tot mai bune de muncă și de viață pentru locuitorii săi. Iată de ce se cuvine să opinii consemnate de AUREL POPESCU (Continuare in p.tg i U-a) Craiova. Zona „Piața Unirii" de la o zi la alta tot mai frumoasă. Foto : S. Dan Planul fizic și exportul — exemplar realizate . Perioada expirată din cel de-al treilea an al actualului cincinal are ca dominantă principală, la întreprinderea de celule electrice prefabricate Băilești, o ampliă mobilizare de forțe pentru realizarea planului principalii indicatori econolamici. Acest colectiv, care s-a clasat in 1987, din nou, printre unitățile fruntașe pe țară, este hotărît să se mențină, și în 1988, la nivelul acelorași bune rezultate. In atelierele și secțiile unității activitatea s-a derulat la cote înalte, utilajele și instalațiile din dotare au funcționat din plin. Și rezultatele la zi, pe februarie, n-au intîrziat să se arate , producția fizică și producția marfă s-au realizat depășit. Din discuțiile purșitate cu factorii de răspundere ai întreprinderii am reținut că este asigurată în mare parte baza tehnico-materială pe primul trimestru al anului curent și se depun eforturi, in continuare, pentru aducerea materiilor prime și materialelor necesare. Primul popas l-ara făcut în secția construcții metalice, condusă de Iulian Lascu, — cu cea mai mare pondere în întreprindere — unde cei peste 470 de lucrători realizau, după un plan riguros alcătuit, subansamblele produselor. Drumul celulelor electrice de aici și pînă la montaj, la care se adaugă și încorporarea pieselor executate la prelucrări mecanice, înglobează semnăturile în „cartea muncii“ a peste cîteva sute de oameni. Multe ore încordate de lucru, începînd CONSTANTIN PADUREANU (Continuare in pag a III-a) La întreprinderea de celule electrice prefabricate Băilești troKm* !!A«utu: Interes și preocupare pentru valorificarea eficientă a fondului funciar! La C.A.P. Terpezița (președinte : Constantin Naniu ; inginer șef : Ștefan Ceucă), pînă la ora investigației noastre, nici măcar nu se știa cu exactitate ce suprafață trebuia să fie repartizată sătenilor pentru a fi muncită pe bază de cotă procentuală, conform reglementărilor articolului 24 din Legea 1/1982. Bunăoară, contabila șefă, Georgeta Ilie, ne spune că terenurile situate în pantă, nemecanizabile, se ridică la 108 ha, în timp ce președintele unității „mizează“ pe circa 80 ha, iar economista fermei nr. 2, Elisabeta Șerban (care avea să dovedească, în cele din urmă, că este mult mai aproape de adevăr), susține că respectivele terenuri însumează, după propria sa evidență, în jur de 140 ha. .EMIL LAZARESCU (Continuare in pag a lil a) Consiliile populare — stil, metode, acțiuni SISTEMATIZAREA - pîrghie a sporirii nivelului de civilizație a satului In cronica mărețelor înfăptuiri realizate în, epoca pe care cu îndreptățită mîndrie patriotică o denumim „Epoca Nicolae Ceaușescu”, la loc de frunte regăsim și ansamblul de măsuri, adoptate în februarie 1968, privind reorganizarea administrativă a teritoriului țării. Cei 20 de ani care au trecut de la acest act, de deosebită însemnătate pentru dezvoltarea armonioasă, echilibrată a județelor țării au demonstrat pe deplin justețea politicii partidului și statului nostru. Și pentru comuna Giubega cele două decenii s-au constituit în perioada cea mai dinamică din ampla ei dezvoltare economico-socială. Primarul localității, tovarășul Ion, prezintă in cîteva Calotă ne cuvinte Giubega '88. — De la reorganizarea administrativ-teritorială și pină în prezent, noastră a cunoscut comuna ample prefaceri înnoitoare, structurale chiar, între altele, zestrea sa edilitară s-a îmbogățit cu patru noi blocuri, ION DIACONU (Continuare in pag. a II-a) Luna februarie închide între coperțile sale crepusculul unui anotimp. Nu peste multă vreme vor sosi cocorii și vom privi lumea din alt unghi. Orașul miroase a braniște de cuburigi, a brindușe și ghiocei, a rămurele de alun. Luna martie își face intrarea cu o poveste frumoasă: Mărțișorul! Azi, de 1 Martie, mi-ar plăcea, măcar pentru o clipă, să fiu considerat scriitor de mărfișoare. Pentru că mărțișorul este unul dintre cele mai fragede detalii ale inimii, este logos.Steaua poetului Azi, ca niciodată, mina mea eram. Azi, mai mult ca niciodată, numele mamei e numele unei flori. Aerul scinteiază. Mărțișorul este o efigie nepieritoare și noi, bărbații, ii aparținem atîta vreme cit există cuvintul iubire. Mărțișorul este un degetar de lumină, un subiect care a trezit atenția celor mai mari meșteri ai cuvîntului. Să ne întoarcem, așadar, la celebrele Mărțișoare argheziene (1936) și să murmurăm : „Pune-i degetare / Cste-o sărutare/ Umblă-ncet, ia-i mina-ncet, (..)/ Șa nu se deștepte... / Și-n cuprinsul palmii drepte, / De zint și de marte, / Pune-i mărișor o carte“. 1 Martie: o mină nevăzută face să reverbereze coardele ghitarei. Marele pictor Salvador Dali, autorul „Girafei in flăcări“, mărturisea că ii e mai ușor să se exprime prin simboluri. Astăzi, de 1 Martie, bărbaților le e mai ușor să se exprime prin flori și mărțișoare. Astăzi, un gest ales mamei, învățătoarei, iubitei și colegei de bancă. Considerați aceste rânduri drept mărțișorul ce nu l-ați primit încă. CONSTANTIN PREDA Clar de inimă Un degetar de lumină: Mărțișorul!