Inainte, august 1988 (Anul 45, nr. 13478-13502)

1988-08-02 / nr. 13478

fanon­ de onoare al faptelor muncitorești 25 milioane lei în plus la construcții-montaj Colectivul­­ Antreprizei de construcții­-m­ontaj a Regio­nalei de căi ferate Craiova, acționând în direcția tran­spunerii în fapte a Indicații­lor și orientărilor secretaru­lui general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu, raportează că la sfirșitul ce­lor 7 luni de activitate din acest an a depășit producția de const­rucții-montaj cu 25 milioane lei, întregul spor de producție s-a înregistrat pe seama creșterii productivității muncii. Indicator depășit cu 9 procente. In această perioadă de re­ferință, rezultate deosebite au obținut brigăzile de con­­strucții-montaj nr. 24, 21 și 25, coordonate de inginerii Viorel Demetrescu, Octavian Gălățină și Mioara Ceaușu. 111 vagoane reparate peste prevederi Muncitorii, maiștrii și ingi­nerii de la Secția de reparat vagoane Craiova a între­prinderii mecanice de mate­rial rulant Roșiori de Vede, printr-o bună organizare a producției și a muncii, au reușit să depășească produc­ția marfă, la sfirșitul lunii iulie a.c., cu 1,1 milioane lei. Fizic, s-au reparat peste pre­vederi 111 vagoane pentru unitățile noastre de cale fe­rată, precum și pentru alți beneficiari. Demn de remar­cat este faptul că aceste re­zultate au fost obținute în condițiile economisirii unor însemnate cantități de ener­gie electrică și diverse ma­teriale : tablă, profile, che­restea etc. La panoul de onoare faptelor muncitorești cu du­al ne rezultate se situează for­mațiile conduse de Nicolae Arapu, Ștefan Goiceanu și Ion Mutu. Cu planul depășit oamenii muncii de la în­treprinderea de prospecțiuni și explorări geologice „Olte­nia“ — Craiova — unitate evidențiată pe ramură în a­­nul 1987 — înscriu în cronica întrecerii socialiste noi și semnificative realizări. Ast­fel, la luna recent încheiată, planul la forajul geologic a fost realizat și depășit, pe ansamblu, din care la galerii cu 3 la sută, iar la puțuri de­­ cercetare și șanțuri de cerce­tare cu pînă la 5 procente. Cele mai bune rezultate le-a­u obținut muncitorii, maiștrii și Inginerii din bri­găzile Cern­ele, Horezu și Ro­­vinari. Produse cu parametri superiori, eficiente La întreprinderea de celule electrice prefabricate din Băilești a fost încheiată fa­bricația celor dinții celule electrice cu protecție totală împotriva prafului, echipate cu intreruptoare de 1000 și 2 000 aimsperi, produse desti­nate centralelor electrice pe cărbune, înscrise in progra­mul de perfecționare a orga­nizării și modernizarea pro­ducției, aceste produse con­tribuie la creșterea cu 15 mi­lioane lei a producției fizice, reducerea cu mai bine de un milion lei a cheltuielilor ma­teriale, precum și la o înaltă productivitate a muncii. Tot­odată, noile celule electrice sporesc simțitor fiabilitatea și siguranța în exploatare a instalațiilor energetice din dota­rea termocentralelor. ! Proletari din tont* firiîs, unl’i-vi! - • ' a amte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.­­1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XLIV NTt 13 178 MARȚI 2 AUGUST 1988 4 PAGINI 50 BANI Forța comuniștilor — forța întregului colectiv atribute hotăritoare pentru realizarea planului, cu eficiență sporită ? — Ordinea de zi In­vins, cu obișnuitele formulări-tip, cu mă convinsese că voi fi mar­tor la discuțiile electrizante, pe care președintele sindica­tului, Nicolae Gugilă, se pre­vedea cu mult înainte de a deschide lucrările adunării. Mărturisesc că impresia de relativ calm mi-a stăruit un timp și de-a lungul prezen­tării raportului C.O.M.-ului. Reprezentanții oamenilor mun­cii de la Fa­­­­brica de lo­comotive a întreprinderii „E­­lectroputere“ primeau cu a­­parentă liniște informațiile ce conturau un tablou semnifi­cativ al rezultatelor obținute de colectiv pe primul semes­tru al anului. Mi se părea legitim să le citesc pe față mulțumirea că au realizat­­ planul la locomotivele N.D.­3 pentru beneficiarul chinez, LDE-2100 CP pentru căile fe­rate poloneze (reparații ca­pitale), LEM-84 kW pentru exploatările de lignit, LEM- 180 kW pentru cocserii, pre­cum și la stațiile de tracțiu­ne minieră, stațiile SADCR- 01, SADCR-02, SCR-07 — produse, după cum se vede, de o­ mare importanță, desti­nate exportului sau unor sec­toare prioritare ale econo­miei naționale... Trebuie să recunosc, insă, că mă înșelasem anticipînd prea devreme o adunare ge­nerală potolită, fără proble­me deosebite, pentru că din­­tr-o dată am avut revelația a ceea ce îndeobște se nu­mește liniștea dinaintea fur­tunii. Primul semn au fost frunțile ce s-au încruntat și starea de intempestivă ru­moare survenită în momen­tele relevării unor neîmpli­­niri, a unor cifre comparative (intre nivelurile de producție planificate și cele realizate), potențată de aprecierile cri­tice imanente. Apoi, aveam să mă conving pe viu, dezba­terile s-au desfășurat la înal­ta tensiune a­­ răspunderii muncitorești, la spiritul indi­cațiilor și orientărilor cuprin­se in expunerile și cu vin ță­rile din acest an ale secre­tarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Străbătute de un pronunțat spirit critic și autocritic, ele s-au purtat sub semnul unei fecunde nemulțumiri de sine, comuniste, în fața lipsurilor și neajunsurilor, ceea ce a generat propuneri concrete și hotărîri ferme privind re­cuperarea neîntîrziată a res­tanțelor, îndeplinirea inte­grală a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. In atmosfera forumului de­mocratic muncitoresc pluteau întrebări formulate sau subîn­țelese de fiecare, ce pretin­deau răspunsuri clare, înte­meiate, exigente și, mai ales, soluții viabile, operative de rezolvare. „De ce se înregis­trează restanțe la producția marfă și la unele sortimente fizice ? De ce productivita­tea muncii se situează sub pian, iar o serie de consu­muri materiale sunt depășite ? De ce trenează înfăptuirea programului de modernizare, în anumite articulații ale sale ? De ce se mai ivesc ra­baturi la calitate ?... De ce se manifestă toate aceste nea­junsuri și, mai cu seamă, cum trebuie acționat pentru înlă­turarea lor grabnică răspunsurile lor și soluțiile au întrunit con­sensul deplin : „Vom desfășura o activitate întrutotul eficientă atunci cînd toți conducătorii locu­rilor de muncă vor urmări, cu exigență și răspundere, zilnic, îndeplinirea sarcinilor de plan (ing. Felix Căprariu, directorul fabricii) , cînd vom lichida pentru totdeauna ab­sențele și intîrzierile de la program și vom folosi inte­gral timpul de lucru (ex. Vla­dimir Cojocaru, șef de echipă Nicolae Cotelici) , cînd vor fi optimizate toate fluxurile de fabricație (ing. Rodica Ne­­goianu de la APTA), cînd nu vor mai exista defecțiuni în procesul de aprovizionare, cu deosebire la construcțiile metalice a căror producție cere un devans față de mon- FLORIN STAMA (Continuare în pag­a III-a) întreprinderea mecanică de ma­terial rulant Craiova. Comu­niștii Costinel B­r­î­n­z­a­n și Alexie Ionașcu, în cadrul ate­lierului motor diesel, asigu­ră rercondiționa­­rea pompelor principale de ulei de la mo­toarele locomo­tivelor L.D.E. 2100, aflate în reparații. Foto : S. Dan v ROMÂNIA — CEAUȘESCU­­ FACE Imperativul măsurilor concrete pentru dezarmare Acum, cînd omenirea este tot mai amenințată de ar­senalele arhipline, capabile să pulverizeze întreaga pla­netă, România socialistă — prin glasul ei cel mai auto­rizat, al președintelui Nicolae Ceaușescu — își exprimă în­­ mod consecvent hotărîrea de întreprinde toate de­mersurile, toate acțiunile și eforturile destinate să con­tribuie la înfăptuirea cola­borării și solidarității cu toa­te popoarele, cu toate forțe­le iubitoare de pace, în uriașa și dreapta luptă pentru PACE și DEZARMARE. Realitatea politică nu în­cetează să demonstreze că actuala capacitate de distru­gere acumulată în arsenale­le militare — nucleare, dar și „clasice“ sau chimice — ar fi suficientă pentru a dis­truge de cîteva ori civilizația noastră. Niciodată in­exis­tența omenirii linia de de­marcație între catastrofă și supraviețuire nu a fost atât de firavă. Acumularea ar­melor de tot felul — de la „banala“ pușcă, la racheta supersofisticată sau la „scu­tul spațial“ — încurajează și alimentează starea de tensi­une, conflictele, amenințînd cu dezlănțuirea unui război atotdistrugător. Sunt elemen­te ce demonstrează convin­gător că pacea este bunul suprem al omenirii, premisa majoră a civilizației umane. Pornind de la acest adevăr incontestabil, România socia­listă, președintele ei arată că pacea trebuie realizată, astăzi, nu prin simple de­clarații de bune intenții și promisiuni conjuncturale, ci prin acțiuni concrete, ferme, prin lupta unită, solidară a tuturor popoarelor lumii. Nenumărate au fost demer­surile României la O.N.U. și în alte foruri internaționale sau regionale, în vederea trecerii la un program com­plex de dezarmare­ generală, în care să fie incluse — pe lângă megatonele nucleare - - armele chimice, clasice, toa­te armamentele concep­ț­i­­nale. Considering înlăturarea primejdiei nucleare ca fiind urgența numărul unu în­ an­­­samblul procesului dezarmă­rii, țara noastră a avansat de-a lungul anilor multiple propuneri, cum ar fi cele in­cluse în Declarația guvernu­lui român, din 1959, privind efectuarea de pași concreți pe calea înlăturării primej­diei unui război atomic­ a interzicerii definitive a tu­turor armelor de distrugere în masă sau cele­ care con­stituie osatura „Declarației guvernului român cu privire la realizarea acordului de interzicere a experiențelor cu arma nucleară în atmos­feră, spațiul cosmic și sub apă“, din 19C3. De asemenea, in baza unei idei formulate de țara noastră, in 1989, și E. MARINESCU (Continuare it. pag. a IV a) AGRICULTURA • AGRICULTURA • AGRICULTURA In cursul nopții, prin sistemele de irigații „O udare de mîntuială face mai mult rău decit bine! La marginea unui lan de porumb, care sub perdeaua negurii nopții ți se înfățișea­ză aidoma unui crîng de ste­jari, stăm de vorbă cu udă­­torii Ion Trușcă, Elena Bar­bu, Ioana Țuțuianu și Elisa­­beta Petre, despre care a­­veam să aflăm, ulterior, că se numără printre oamenii de nădejde ai C.A.P. „Uni­rea“ — Segarcea. „Faptul că lanul din jur are o asemenea înfățișare — precizează in­ginera Adriana Oprița, șefa fermei nr. 1, care își face apariția în cîmp, venind în control împreună cu tovarășa Floarea Florescu, primarul orașului Segarcea — se da­torează, în primul rând, acti­vității responsabile pe care au depus-o și continuă zi și noapte s-o depună oamenii din formația de udători. Ce-i drept, ne-am­ confruntat și ne mai confruntăm încă cu unele greutăți, cauzate frec­vent de întreruperea ener­giei electrice, dar atunci cînd dispunem de apă pe canale oamenii noștri reușesc, zi și noapte, să-și facă pe deplin datoria“. întregul lan de 82 ha se irigă prin brazde, aten­ția oamenilor fiind concen­trată, deopotrivă, asupra rea­lizării unei udări suficiente și uniforme peste tot, cu aju­torul echipamentului EUBA. Pentru aceasta, se urmărește să existe continuu o perfectă orizontalitate a coloanei cu cepuri, intrucît numai astfel se poate asigura dirijarea unor cantități egale de apă pe fiecare rigolă din lanul de porumb. Pe sola alăturată de 44 ha, ocupată cu sfeclă de zahăr, udarea culturii se face prin aspersiune, cu ajutorul a trei aripi de ploaie supra­vegheate în cursul nopții de Constantin Bold, Marin Mar­cu și Alexandru Glonța. EMIL LAZARESCU Continuare în pag. a­­ II -at îi Vie satisfacție, profundă recunoștință pentru noile majorări de retribuții Stimulente pentru mai repede, mai bine în munca noastră Fac parte dintr-un puter­nic detașament muncitoresc al județului Dolj și îmi des­fășor activitatea intr-un do­meniu de mare importanță d in domeniul petrolului. Respectiv, echipa pe care o coordonez se ocupă de mon­tarea sondelor începînd de la firul ierbii pînă la dema­rarea forajului; după termi­narea forajului, sonda este demontată de aceiași oameni și transportată în alt loc în vederea montajului ei. Este ușor de înțeles că munca noastră implică un efort deo­sebit, însă noi ne-am obiș­nuit cu ea și nu ne temem de greutăți, de capriciile vre­mii, fie vară, fie iarnă. Prin excelență munca în domeniul forajului și extracției țițeiu­lui este aspră, dar școala mun­cii in acest sector de activi­tate este o școală a demni­tății, a hărniciei, a tenaci­tății, o școală în care se for­mează caractere puternice, oameni de nădejde, dăruiți trup și suflet meseriei alese. Că munca noastră nu este una oarecare, că domeniul în care ne desfășurăm activita­tea este Prioritar o dovedește­­și recentul Decret al Consi­liului de Stat pentru aplica­rea majorării retribuțiilor personalului muncitor, prin care, în funcție de nivelele de retribuire, oamenii muncii din unitățile subordonate Mi­nisterului Petrolului vor be­neficia printre primii de ve­nituri sporite. Retribuția mea se va majo­ra în etapa a III-a, insă prin munca pe care o desfășor obțin venituri substanțiale. Constituim o echipă harnică, lucrăm în acord global, de­pășim în fiecare lună sarci­nile de plan și, ca urmare, indicele de retribuire este mare, obțin­înd sume mai mari cu 1­000—1500 lei față de retribuția tarifară de ba­ză. Cum numai munca este izvorul bunăstării noastre, am depus toate eforturile să îndeplinim și să depășim sar­cinile revenite, așa incit, pe primul semestru al anului in curs, procentul de reali­zare a planului a fost de 112,1 la sută. Ne mîndrim cu a­­cest succes, cu faptul că prin efortul nostru au fost pre­date la foraj, de la începutul anului și pînă în prezent, șase sonde și, în același timp, am demontat șapte in ve­derea mutării lor în alte zone. Repet, munca noastră nu este ușoară, dar prin ea ob­ținem venituri bune ; ele se vor amplifica prin aplicarea recentului decret, ceea ce ne stimulează în activitatea vii-Continuare în pag. a Il-a Creionări Sunetul turat al muiicii Cîntecul (muzica) sălășlu­iește în noi dintru începuturi, iar puterea sa miraculoasă au simțit-o și trăit-o intens încă cei din vechime, de vre­me ce au creat acel mirabil mit al lui Orfeu. Cintecul este o punte imaterială, de neinfrînt, însă, intre străfun­durile ființei, eu și ceilalți, între ei — ceilalți și întreaga natură și cosmosul infinit cu care comunicăm plenar în sfera armoniei universale. Cei aflați astăzi la amiaza existenței lor individuale (so­ciale și istorice) poartă ca pe un dar sacru, asemenea îna­intașilor, sonurile unor me­­­lodii organic contopite cu versul in cintecele nemuri­toare învățate în anii da Prof. MIRCEA MOISA­­C( ium­are in pag a 11-a)

Next