Inainte, martie 1989 (Anul 46, nr. 13657-13682)

1989-03-01 / nr. 13657

ANUL XLV NR 13 657 MIERCURI 1 MARTIE 1989 4 PAGINI 50 BANI Sub semnul angajării susținute la realizarea planului pe 1989 și perfecționarea întregii activități Acțiuni susținute pentru închiderea „robinetelor risipei“ In toate unitățile econo­mice din județ se depun eforturi pentru realizarea indicatorilor de plan, acțio­­nîndu-se, în același timp, pentru încadrarea strictă în normele de consum aproba­te, reducerea lor. „In repeta­te rînduri, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, în ședin­țe ale Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., cu alte prilejuri, a indicat să se depună eforturi pentru reducerea în continuare a consumurilor și încadrarea strictă in normele aprobate, pe care le considerăm drept niveluri maxime, acordînd atenție deosebită realizării programului pe care l-am adoptat în unitate pentru se­zonul rece" — ne-a spus to­­­varășul Gligorie Ciobănescu, secretarul comitetului de partid de la întreprinderea metal-lemn Craiova. Afirmațiile interlocutoru­lui au acoperire în fapte: în anul trecut, concomitent cu realizarea sarcinilor de plan, s-au economisit 430 MWh energie electrică și 300 tone combustibil convențional. La aceste economii se adaugă cele din perioa­da care a tre­cut din acest an, care se ci­frează la 60 MWh și 36 t.c.c. In discuția pe care am avut-o cu ing. Constantin Mălai, responsabilul energe­tic al întreprinderii, am căutat să aflăm unele din măsurile întreprinse de co­misia energetică pentru di­minuarea consumurilor. Am desprins, in primul rînd, că specialiștii de aici au mo­dificat schema de alimenta­re a compresoarelor de aer, astfel nncit nu se supra­încarcă posturile, se asigură funcționarea cu numărul de compresoare necesar, exis­tînd, deci, posibilitatea ma­nevrării lor în funcție de nevoile de consum. S-a îm­bunătățit factorul de putere în secția turnătorie prin do­tarea în plus cu o baterie de condensatoa­re. Totodată, a fost conceput un regim de urmărire orară a funcționă­rii celor hidroclen­­(ventila­toare de mare putere) secția turnătorie, dotate din și hidraulic pentru ca praful să treacă în canalul termic sub formă de apă, în atelie­rul de strungărie și, în ge­neral, la toate mașinile de prelucrat metale au fost montate limitatoare de mers în gol, care decuplează ime­diat consumatorul de la re­țea. Căutîndu-se noi soluții, s-a procedat la modificarea schemelor de alimentare în secția mobilier pliant pentru export. In secția „mobilă" am re­marcat că o bună parte din geamurile luminatoarelor a fost schimbată, asigurîndu-se astfel mai bine folosirea lu­minii naturale. La atelierul de tratamente termice s-a organizat munca de așa na­tură încît pornirea cuptoare­lor să se facă în schimbu­rile I și III, numai atunci cînd este asigurat stoc (pe 3—4 zile) de piese pentru tratat. Simultan, a fost re­organizată activitatea în schimbul III, încît o parte din consumul energetic se reduce din schimbul I. Mem­brii comisiei energetice au verificat și pus la punct ilu­minatul local, toate instala­țiile de aer, apă, agent ter­mic în vederea eliminării tuturor pierderilor. Se fac analize ori de cîte ori este nevoie, pentru a închide toa­te „robinetele risipei". Am parcurs și alte spații MARIN DUMITRU (Continuare in pag. a III-a) I.U.G. — Craiova. Ate­lierul prelucrări ușoare. Comunistul Dumitru Bă­lăci execută frezarea ro­ților dințate pentru strun­guri normale și freze de danturat. Foto : I. A. Uie locația de a construi fie, in această zi, de 1 Mar­a cărei binecunoscută semnificație și tradiție se pierde in timp, a luat fiin­ță, in urmă cu patru de­cenii, unitatea care, de acum cinci ani, se numește Trus­tul antrepriză generală de construcții in­dustriale Cra­iova. O dată care marchează, în această parte a țării, du­pă naționalizare, startul sis­tematic în amplul și com­plexul proces revoluționar al industrializării, care preceda celălalt act fundamental, al transformării socialiste a a­­griculturii. Erau mărțișoare simbolice pentru noul înce­put al țării, pentru primă­vara nobilului și demnului său destin. Sînt momente de importanță istorică ale unui anotimp al renașterii gene­rale. De la zecile, apoi su­tele de oameni care s-au de­prins cu specificul și al al­tor unelte decît sapa și se­cera, grandiosul detașament muncitoresc al trustului nu­mără acum circa 10 000 de constructori. Sunt cei care, în toți acești ani, au modi­ficat structural, din temelii, geografia radical, eco­nomică a acestui sud- vest al patriei. Oamenii salopetelor al­bastre, cățărați pe schele și m­lacarale, pro­filate pe­rul azuriu, ce­fii adoptivi ai înălțimilor, și-au pus semnătura de suflet pe multe edificii ale socialismu­lui și, ca un corolar, pe cti­torii ale „Epocii Nicolae Ceaușescu“. Acești minunați „urmași ai lui Manole“ fac dovada, de fiecare dată, că au vocația de a construi. Numai în perioada care a trecut din acest cincinal, ei au înscris în palmaresul dez­voltării noastre multilaterale circa 300 de capacități de producție încorporate în uni­tăți gigant, iar acestea în platforme industriale, aflate în continuă prefacere și mo­dernizare, în măsură să răs­pundă cu promptitudine marilor comenzi sociale, stringentelor programe prio­ HORIA IONESCU (Continuare in pag. a IlI-a) Semnul dragostei de fără — fapte pentru fără ■ Pag. 2 — Rubrici­le : Autoconducere-auto­­aprovizionare; Cei vi­zați răspund ; Mentalități și atitudini. ■ Pag. 3 — Viața de partid ; Reper cetățenesc. ­ ^ V Expresie elocventă a grijii statornice a partidului și statului nostru pentru continua ridicare a nivelului de trai al întregului popor Începînd de astăzi, noi categorii de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuției înfăptuirea obiectivelor prevăzute în Programul partidului de făurire a so­cietății socialiste multilate­ral dezvoltate și de înain­tare a României spre comu­nism, profundele mări care au avut transfer­m­c în dezvoltarea forțelor de pro­ducție, în modernizarea con­tinuă a bazei tehnico-mate­­riale, dinamismul și vigoarea întregii economii naționa­le, creșterea productivității muncii, a venitului național,­ a eficienței economice și re­ducerea cheltuielilor de pro­ducție asigură condițiile ne­­­cesare pentru sporirea con­tinuă a bunăstării materiale și spirituale a întregului nostru popor. După cum se cunoaște, în conformitate cu hotârîrile Congresului XIII-lea și Conferinței Na­­ț­ționale ale partidului, în anii 1988—1989 s-a trecut la o nouă majorare a retribu­țiilor personalului muncitor, în trei etape, astfel încît la sfîrșitul cincinalului, în anul 1990, retribuția medie nominală să fie de 3285 lei, cu o creștere de 10 la sută față de anul 1985. Pînă in prezent, majorarea retribuțiilor s-a aplicat la peste 60 la sută din totalul­­ personalului muncitor. La nivelul județului nostru în­seamnă că peste 140 000 de oameni ai muncii au bene­ficiat de majorări, ce tota­lizează circa 56,4 milioane lei. De la 1 martie 1989 începe cea de-a treia etapă de ma­jorare a retribuțiilor, defal­cată pe ramuri de activitate, urmînd ca întreaga acțiune să se încheie la 1 august 1989. Aceasta reprezintă a nouă și semnificativă dovadă a consecvenței cu care partidul și statul nostru, personal tovarășul, Nicolae Ceaușescu, aplică în practică principiile politicii de creș­tere continuă a nivelului de trai material și spiritual al oamenilor muncii. începînd de la 1 martie se vor majora retribuțiile de peste 2 251 lei, personalului muncitor din unitățile sub­ordonate Ministerului Mine­lor, urmînd ca, în continua­re, de la 1 aprilie 1989 să se majoreze retribuțiile oame­nilor muncii din unitățile subordonate Ministerului Pe­trolului, Ministerului Ener­giei Electrice, Centralei De­ ILIE ALECSOIU, șeful oficiului retribuire și legislația muncii — D.P.M.O.S. Dolj «Continuare In pag­a Il­ai | _____________J Cu convingerea pe care ți-o dă dezvoltarea puternică a proprietății obștești Cu bloc-notessul, îngălbe­nit de vreme, în care am consemnat date și fapte din ziua de 11 septembrie 1949, cînd a luat ființă C.A.P. „Înainte“ din Cotofenii din Față, am revenit pe aceleași meleaguri acum, în preajma împlinirii a patru decenii de la începerea cooperativizării agriculturii in tara noastră, pentru a ne convinge de un­de a plecat și unde a ajuns cooperativa agricolă. Deși de atunci a trecut „o viată de om", îmi recunosc cu ușurin­ță vechile cunoștințe — Ni­colae Ciuh­an, Constantin Genunche, Mihai Oprea, Constantin Mihăițeanu, Au­rica Bitoleanu și alții. Nico­lae Ciuh­an, pe atunci comu­nist energic, in virsta de 36 de ani, cu toa­­­­tă că acum a trecut in cea de-a doua ju­mătate a dece­niului opt de viață își amin­tește bine, de parcă ar fi fost ieri, de mo­­dul cum s-a acționat pentru înființarea cooperativei agri­cole din Cotofenii din Față, la numai 6 luni și cinci zile de la apariția Rezoluției Ple­narei din 3-5 martie 1949, a Comitetului Central al parti­dului. S- au s-au depus săptămini, făcut eforturi, strădanii zile, luni de zile in șir pentru a convinge oa­menii să facă pasul decisiv de a se înscrie in coopera­tiva agricolă. La început, au fost 38 de fa­­milii. In actul de constituire al cooperati­vei stă scris negru pe alb : 14 familii țărani săraci; 23 familii țărani mijlocași ; o familie țărani fără pămînt. Fostul președinte al comite­tului de inițiativă, Nicolae Ciuh­an, știe precis și acum cu cit s-a înscris fiecare in cooperativa agricolă. Unii au posedat cite 2—3 ha, dar alții — și nu puțini la număr — și cite 0,50 ha. Toată avuția cooperativei la înființare era de 11 perechi de boi, 15 care, 15 pluguri și tot atîtea grape și o suprafață arabilă sub 200 ha. încă din primele zile de la înființarea cooperativei agricole, oamenii au țintit cu toții spre dezvoltarea pro­prietății obștești. „Viata ne-a arătat ce înseamnă cu ade­ AUREL FRIGIOIU (Continuare In pag­a Ili-a.i­j DE LA ÎNCEPEREA cooperativizării AGRICULTURII IN TARA NOASTRA Sunt pregătite toate sistemele de irigații să aducă apa la rădăcinile plantelor? Particularitățile acestei primăveri, caracterizată prin cantități reduse de preci­pitații, reclamă, cu acuitate, măsuri deosebit de energice pentru punerea grabnică în stare de funcționare a tutu­ror sistemelor de irigații. De altfel, în fața organului județean de partid, condu­cerea X.E.E.S.I.F. Dolj s-a angajat să acționeze în așa fel încît pînă la sfîrșitul lunii februarie, începutul lunii martie, toate sistemele de irigații să fie revizuite, reparate spre a fi folosite la întreaga capacitate. Iată însă că, la data scadentă, angajamentele asumate de conducerea I.E.E.L.I.F. Dolj și cele ale sistemelor de iri­gații nu au, pretutindeni, acoperire în fapte, așa cum ar fi normal. Pînă zilele tre­cute, decolmatarea canale­lor — una dintre cele mai importante lucrări — se rea­lizase într-un volum de 299 210 mc, față de 357158 mc cît prevede programul. Reține atenția faptul că, deși la prima vedere lucrarea pare a fi intrat în stadiul final, pînă de curînd, marea majoritate a sisteme­ln lor de irigații, decolmatarea canalelor nu era pretutin­deni încheiată. Aceasta ex­plică în mare măsură și ră­­mînerea în urmă la repara­tul pereelor — lucrare care nu poate fi executată decît acolo unde s-a încheiat de­colmatarea canalelor. Or, pînă acum două zile, repa­ratul pereelor se efectuase abia pe 40 500 mp față de 116 405 mp cît s-a progra­mat. In ceea ce privește sta­țiile de pompare, tot pînă acum două zile, din 454 fu­seseră reparate 406, iar agre­gatele de pompare din 1­830 se aflau gata de a fi puse In funcțiune 1­749. Repararea conductelor de aluminiu — pentru care au fost asigurate condiții la toate sistemele de irigații — încă nu s-a încheiat. Din 54174 se reparaseră, pînă acum două zile, doar 48160 conducte de aluminiu. O si­tuație nesatisfăcătoare per­sistă și în­ ceea ce privește repararea aspersoarelor. Ne­­acționîndu-se cu operativita­tea care se impunea, pînă de curînd au fost reparate 49 500 față de 53 522 asper­­soare prevăzute in program. Numărul motopompelor și A.P.T.-urilor reparate era, cu două zile în urmă, de 503 din cele 632 programate. Situația operativă rapor­tată la I.E.E.L.I.F. Dolj pu­ F. AUREL (Continuare in pag. a IlI-a) *

Next