Scînteia, iunie 1960 (Anul 29, nr. 4848-4874)
1960-06-01 / nr. 4848
ZIUA COPILULUI ZI A PĂCII Nobila ţintă a educării unui om nou merită toate eforturile tuturor, merită pe deplin străduinţele oamenilor cinstiţi de pretutindeni în lupta lor pentru triumful raţiunii şi păcii pe planeta noastră. Apropierea chipului de copil de porumbelul alb pe afişele şi placardele care condamnă pe tot globul războiul criminal de agresiune este simbolică. Popoarele lumii vor pace, pentru că doresc fierbinte ca fiii şi fiicele lor de orice vîrstă să trăiască, să se bucure de viaţă, să-şi făurească o viaţă frumoasă, omenească. ...Ii vezi purtaţi pe umeri de părinţi la manifestaţiile marilor noastre sărbători. Ii vezi — cîrduri de şorţuleţe azurii — la plimbare, vegheaţi de educatoare pricepute şi afectuoase de la grădiniţă sau cămin. Ii vezi — cînd au trecut anii ? — cu cravată de pionier. Ca mîine — muncitori calificaţi, maiştri, ingineri, medici, profesori, artişti. In anii puterii populare, drumul acesta în viaţă al copilului este asigurat. Un părinte mare, care îi poartă o dragoste caldă şi o grijă de fiecare clipă, îi călăuzeşte cu mînă sigură viaţa spre realizarea deplină a aptitudinilor, a talentului. Asta face pentru copiii din ţara noastră partidul. Concediul şi ajutorul maternal acordat femeii care poartă în pîntecele ei un prunc, maternitatea care asigură noului-născut respectul regulilor de igienă şi supravegherea medicală, creşa şi căminul, taberele la munte şi la mare — aceştia sunt primii paşi în viaţă ai copilului din ţara noastră. De ocrotirea sănătăţii lui se preocupă astăzi de zece ori mai mulţi medici de copii decît în anul 1938. Pe vremuri ne mureau anual zeci şi zeci de mii de copii. Astăzi, ocrotirea mamei şi a copilului este politică de stat. Avem zeci de mii de mame eroine, medaliate şi premiate. Prin 1932—1933, jumătate din numărul copiilor de vîrstă şcolară rămîneau în afara şcolii. Bineînţeles că nu odraslele burgheziei, ci feciori şi fete de muncitori, de ţărani. In anii regimului nostru de democraţie populară s-au construit pentru ei mii de şcoli noi. Analfabetismul a fost lichidat. Copiii oamenilor muncii au astăzi posibilitatea de a învăţa cît de mult. Ca pe vremuri la noi, trăiesc şi astăzi copiii oamenilor muncii în ţările capitaliste. In unele dintre acestea copiii negri nu sunt consideraţi copii — discriminarea rasială nu iartă nici măcar şcoala! —aşa cum părinţii lor nu sunt consideraţi oameni. In alte ţări cu acelaşi „mod de viaţă“, încă din anii cînd la noi cresc ca nişte flori la cămin sau la grădiniţă, copiii sunt sortiţi să se veştejească muncind din greu pentru o bucată amară de pîine. In Iran, fetiţe de 5 ani, unele bolnave de tuberculoză, lucrează în ateliere de covoare. In Spania nu învaţă 300.000 de copii. 100.000 de copii spanioli trăiesc din cerşit. Sunt în lume 250.000.000 de copii care nu merg la şcoală — arată U.N.E.S.C.O. Copiii noştri îşi trăiesc din plin copilăria. Ziua lor de mîine, ziua de mîine a întregului nostru popor o naşte ziua de azi a transformărilor uriaşe, înscrise pe răbojul larg al construcţiei socialiste după măreţul plan vestit de proiectul de Directive ale partidului. Şi în acest plan ei citesc — ca într-o carte minunată — care va fi viaţa lor mîine, cînd atîtea noi şi mari victorii se vor adăuga celor de azi. Ei vor creşte în familii cu un nivel de trai tot mai ridicat. Pînă prin 1962—1963 nu va mai exista în ţara noastră copil care să nu meargă la şcoala de 7 ani, în această perioadă începînd, totodată, trecerea treptată la învăţămîntul general de 8 ani. Investiţiile acordate din fondurile statului pentru lărgirea bazei materiale a învăţămîntului de toate gradele vor creşte de peste două ori faţă de perioada 1954—1959. Se vor construi circa 11.000 noi săli de clasă în sate şi circa 4.000 noi săli de clasă în şcolile de cultură generală din oraşe şi centre muncitoreşti. Generaţia cea nouă, schimbul nostru de mîine, va fi — din grija părintească a partidului şi guvernului — şi mai bine pregătită, pentru a înălţa mereu mai sus edificiul socialist. Eforturile pentru creşterea noii generaţii trebuie să fie, deci, unanime. Răspunderea pentru cetăţeanul de mîine revine tuturor deopotrivă — şcolii, familiei, societăţii, înaltă este misiunea de a educa sistematic, ştiinţific, un tineret cult, entuziast, fortificat fiziceşte. Cade îndeosebi în sarcina organizaţiilor U.T.M. îndrumarea atentă a organizaţiilor de pionieri, educarea tuturor elevilor în cadrul şcolii, ca un preţios ajutor dat colectivelor de profesori. Trebuie educaţi oameni cu o conştiinţă şi pregătire pe măsura grandioaselor perspective deschise poporului nostru. Să nu uităm că aceştia sunt viitorii constructori ai comunismului, că ei vor duce la îndeplinire planul de 15 ani în ţara noastră şi-l vor continua cu înfăptuirea altor planuri şi mai îndrăzneţe. De aceea, copiii noştri au mult de învăţat pentru a deveni oameni întregi, care să-şi iubească cu înflăcărare patria socialistă, partidul care conduce poporul pe drumul unei vieţi fericite. Roade îmbucurătoare în educaţia copiilor noştri se pot obţine doar printr-o permanentă întărire a legăturii lor cu viaţa, cu munca practică. La formarea caracterului lor, a concepţiei lor despre viaţă, aduc o contribuţie importantă şi frumoasele acţiuni de muncă patriotică. De pedagogi şi pedagogie este nevoie mereu şi pretutindeni — şi în clasă, şi acasă, şi pe stradă. Pedagogi trebuie să fim cu toţii. Un sfat bun la timp, o observaţie potrivită, exemplul personal al vîrstnicilor lasă urme de neşters în modelarea caracterului copilului. Inscripţia „Atenţie, copii !“ este potrivită nu numai pentru maşinile care transportă pe micuţii pasageri în excursie, sau prin oraş. Ea trebuie să fie veşnic prezentă în sufletele, în mintea noastră, ca o răspundere de cea mai mare însemnătate a fiecăruia dintre noi. Cum îi vom creşte, aşa îi vom avea ! — şi copiii noştri trebuie crescuţi în spiritul patriotismului socialist, al dragostei de muncă, al respectului faţă de oameni, faţă de avutul obştesc — în spiritul moralei comuniste. Omenirea, copiii — trebuie să trăiască! Vocile isterice ale instigatorilor la război şi uruitul avioanelor tîlhăreşti de spionaj ale imperialiştilor trebuie reduse la tăcere, ca imnul păcii să triumfe pe întreg pămîntul. Copiii de pretutindeni, ca şi părinţii lor, au nevoie de linişte, de siguranţă. !»«! La cercul micilor naturaliști de la Palatul Pionierilor din Capitală. PROLETARI DEM TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA * Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXIX Nr. 4848 Miercuri 1 iunie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Hale moderne pentru țesătoria de relon Ţesătoria de relon „Tudor Vladimirescu“ din Bucureşti s-a înnoit de ieri cu două hale moderne de imprimat relon. In aceste hale a început montarea maşinilor automate de imprimat. Totodată, în hala ţesătoriei a început montarea unui nou lot de războaie speciale pentru teron. Linia de înaltă tensiune Tîndărei-Slobozia Ieri s-au terminat lucrările de construcţie a liniei electrice de înaltă tensiune Ţîndărei-Slobozia pe o distanţă de 32 km. Această linie va alimenta cu energie electrică oraşul Slobozia şi gospodăriile de stat din Marculeşti şi Ograda. Concert simfonic pentru tineret Ieri seară, orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat „George Enescu“ a prezentat în sala Ateneului R. P. Române un concert simfonic pentru tineret. Programul a cuprins Fragment din suita „Munţii Apuseni" de Marţian Negrea, Concertul pentru două violoncele şi orchestră de Flandel, Simfonia VI-a „Patetica” de Ceaikovski. Concertul a fost dirijat de Mircea Basarab. Pentru gospodărirea cartierelor Ieri deputaţii Andrei Nicolae, strungar, Adriana Murgoci, profesoară, Hie D. Ion, tîmplar, şi Constantin Boda, lăcătuş, din raionul V. I. Lenin au prezentat dări de seamă asupra activităţii iar din ultimul timp. Alegătorii, veniţi în număr mare, şi-au exprimat dorinţa să sprijine intr-o măsură şi mai mare acţiunile iniţiate de sfatul popular pentru mai buna gospodărire a cartierelor. In cele 1£5 adunări de dări de seamă ce au avut loc pînă acum in acest raion au participat peste 12.000 cetăţeni care au făcut numeroase propuneri privind probleme edilitare, culturale, sanitare, de învăţămint etc. Educaţia sanitară a populaţiei săteşti VIŞEU (coresp. „Scînteii“). Secţia de sănătate şi prevederi sociale a raionului Vişeu, împreună cu comitetul raional al femeilor, acordă atenţie educării sanitare a populaţiei. In acest scop s-au format colective de medici şi activişti culturali, care se deplasează la sate. Prima brigadă de acest fel s-a deplasat ieri in comuna Baia Borșa. îmbunătăţirea deservirii la domiciliu cu butelii de aragaz Datorită complectării parcului auto cu vehicule de capacitate mai mică, în Capitală desfacerea la domiciliu a buteliilor de gaze lichefiate (aragaz) se va face mai operativ. Astfel, pentru comenzile făcute între orele 7—11, deservirea se va face în aceeaşi zi, iar pentru comenzile dintre orele 11—20, buteliile vor fi livrate la domiciliu a doua zi de dimineaţă. Totodată s-a luat măsura ca în cartierele cu puţine telefoane publice, comenzile să fie făcute direct personalului maşinilor de livrări care deservesc aceste cartiere. Şi aceste comenzi vor fi executate în condiţiile arătate mai sus. IN ÎNTÎMPINflREfl CONGRESULUI PARTIDULUI Si construim repede, bine si ieftin! O brigadă fruntaşă de pe şantierul blocurilor de locuinţe din Bulevardul Dinicu Golescu din Capitală, brigada de fierari-betonişti condusă de Andrei Stoica. Gospodărind cu grijă materialele cu care lucrează, brigada a realizat în 4 luni din acest an economii de peste 14 tone oţel beton, în fotografie: Dumitru Creţu, Andrei Stoica, Dumitru Bondoc, Costache Marin, Mîrică D. Ion, Ştefan Predulescu şi Ion Stancu, studiind planul noilor lucrări pe care urmează să le execute brigada. (Fotó: M. Cioc) Se anunţă o pasionantă întrecere ONEŞTI (prin telefon). Printre constructorii de la Oneşti-Borzeşti a căpătat extindere iniţiativa brigăzii de fierari betonişti condusă de Gheorghe Bucelea, „să reducem cu cel puţin 2 la sută consumul planificat de materiale". Astăzi această iniţiativă este cea mai răspîndită de pe şantier. O aplică cu succes peste 1200 muncitori cuprinşi în 156 de brigăzi. Printre acestea se numără şi brigada condusă de Gheorghe Coteţ. Această brigadă nu s-a mulţumit numai să aplice iniţativa brigăzii lui Bucelea ci a hotărît s-o şi ducă înainte, să reducă şi mai mult consumul planificat de materiale. Mutre cei doi fruntaşi a început o întrecere pasionantă. Rezultatele primei etape încheiate la 1 Mai au înclinat puţin balanţa în favoarea lui Gheorghe Coteţ. De cînd aplică iniţiativa lui Bucelea, instalatorii de sub conducerea lui Gh. Coteţ au reuşit să reducă la conductele pe care le montează consumul planificat de materiale cu 2,85 la sută, realizind economii în valoare de 50.622 lei. Victoria a fost consfinţită prin înmînarea drapelului de brigadă fruntaşă pe şantier brigăzii lui Gheorghe Coteţ. Trebuie spus că nici brigada lui Gh. Bucelea nu s-a lăsat mai prejos. Zilele acestea, făcînd un calcul mai chibzuit al posibilităţilor de economisire a materialelor, Gheorghe Bucelea şi brigada sa s-au angajat ca în cinstea Congresului partidului să reducă cu cel puţin 3 la sută consumul planificat de materiale. Pe lingă economiile de materiale, în centrul preocupărilor constructorilor se află scurtarea termenelor de dare în funcţiune a obiectivelor. Constructorii care înalţi uzina de sodă au terminat cu 75 zile înainte de termen secţia minoclorbenzen (care a şi început să producă) şi cu 60 de zile mai devreme secţia de textan. Uzina de sodă, planificată să fie gata în trimestrul iii al anului acesta, va fi gata pentru probă în cursul acestui trimestru, instalaţia de cracare catalitică nr. 2 a rafinăriei va fi terminată pînă la 20 iunie , cu o jumătate de an înainte de termenul planificat. Mult avansate sunt şi lucrările la uzina de cauciuc sintetic, pe şantierul de locuinţe muncitoreşti. La Comitetul de partid al complexului de pe şantierele Oneşti-Borzeşti s-au întrunit recent muncitori fruntaşi, ingineri şi tehnicieni constructori de pe şantier, secretari ai organizaţiilor de partid, activişti de sindicat şi U.T.M. Ei au trecut in revistă realizările de pînă acum. In acelaşi timp, au analizat sarcinile ce le stau in faţă. Cu acest prilej, tovarăşii Bucelea şi Coteţ şi-au exprimat dorinţa de a stabili un contact mai strîns cu constructorii de pe un alt şantier al ţării cu care să se întreacă în cinstea Congresului partidului. Propunerea lor a fost îmbrăţişată cu căldură. Reprezentanţii constructorilor de la Oneşti, după ce s-au consultat cu tovarăşii lor de muncă de la Chiscani, au hotărît să-i cheme la întrecere propunîndu-şi drept obiective, între altele, scurtarea termenului de dare în producţie a construcţiilor, reducerea consumului planificat de materiale, realizarea tuturor lucrărilor de bună calitate, reducerea preţului de cost. Şantierul ONEŞTI - Şantierul CHISCANI EMO TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului ARTURO FRONDIZI Preşedintele Republicii Argentina Buenos Aires Cu prilejul marii sărbători a Republicii Argentina, cea de-a 150-a aniversare a■ Revoluţiei pentru independenţa naţională, vă rog să primiţi, Excelenţă, calde urări pentru progresul şi prosperitatea poporului argentinian prieten şi pentru fericirea dv. personală. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURErr Preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române Bucureşti In numele poporului şi guvernului argentinian şi în numele meu personal mulţumesc profund pentru amabilele dv. felicitări şi urări pe care aţi binevoit să mi le transmiteţi cu prilejul sărbătorii naţionale a ţării mele. ARTURO FRONDIZI Preşedintele Naţiunii Argentina Utilaje de calitate şi la timp pentru marile construcţii ----------------------Cu cinci zile dT|| iiiir înainte de ter-CHIU IwAnC men, uzina metalurgică din Satu Mare a expediat ultimele piese ale primului din cele două mari cuptoare Martin care se construiesc în Hunedoara. Pentru calitatea ireproşabilă a execuţiei primului cuptor, conducerea combinatului siderurgic din Hunedoara şi Ministerul Industriei Grele au felicitat colectivul uzinei „Unio". Muncitorii şi tehnicienii de la „Unio" s-au angajat să livreze şi piesele pentru cel de-al doilea cuptor cu o lună de zile inainte de termen. Pentru aceasta muncesc acum cu deosebită însufleţire brigăzile de lăcătuşi mecanici conduse de Enache Dumitru, Horn Iosif şi Bereczki Iosif. FAGARAS Deşi relativ tînără, fabrica de utilaj chimic din Făgăraş a produs şi livrat an de an industriei chimice cantităţi importante de utilaj. In acest an întreprinderea trebuie să asigure utilaj chimic în cantităţi sporite pentru noile obiective industriale de la Năvodari, Roznov, Borzeşti, Govora, Turda, Rîşnov ş.a. Harnicul colectiv al fabricii de utilaj chimic din Făgăraş a realizat şi depăşit decadă cu decadă şi lună de lună sarcinile de plan, expediind in termen toate comenzile pentru întreprinderile chimice. Suceava ! Vom da fabric în producţie cu 6 luni mai devreme In hala de fabricaţie, la centi termoelectrică, la silozul de zahăr alimentarea cu apă şi la alte puncte lucru, muncitori şi tehnicienii de şantierul fabricii de zahăr „Sire din Bucecea se întrec pentru vndenirea angajamentului de a da falii în producţie cu o lună de zile îna, de termenul stabilit. Planul de educţie pe luna mai a fost îndeplin numai 24 de zile. Rezultate însemnate au obţinut structorii care lucrează la hala de bricate şi la lucrările de alimentar fabricii cu apă potablă şi industri din rîul Siret. Valoarea tuturor materialelor ecomisite in luna mai se ridică la sut de 317.000 lei. Govora ! Termenul de da în folosinţă va fi grăbi Pornind întrecerea socialistă în c stea Congresului, constructorii şi motorii de pe şantierul Govora au hol rit să scurteze termenul de predare uzinei de sodă caustică şi să dea malarjă de sodă caustică la noiembrie în loc de 31 decembi 1960. Pînă in prezent la secţia de cai ficare au şi fost montate 30 la sit din utilaje, iar la secţia de evapora se montează utilajele liniilor tehnolgice, paralel cu executarea construţiiior metalice. Petroşani Fiecare apartametta preţul de 35.000 lei In acest an, colectivul şantierul nr. 6 Petroşani construieşte, infară de alte obiective social-culturale şi industriale, un număr de 58 apartamente pentru oamenii munci Aceste apartamente constituie numai o parte din numărul de locuinţe ce vor fi date in folosinţă minimilor din Valea Jiului. Colectivul şantierului şi-a fixe ca sarcină principală să realieze apartamente de bună calitate şi la un preţ de circa 35.000 lei. Folosirea pe scară largă a materialelor din resurse locale, utilizarea cenuşei termocentrală■ tencuieli şi mortare au dus la obţinerea unor economii importante. Organizaţia de bază a sprijinit efectiv aplicarea unor iniţiative Iniţiativa zidarului comunist Petri Găvan, de a realiza la fiecare metri pătrat de tencuială o economie din leu, a fost extinsă pe intregul şantier Organizaţia de bază a indrumat comitetul sindical să popularizeze şi iniţiativa instalatorului Stefan András care, pentru micşorarea consumului de fitinguri, foloseşte larg sudura la instalaţiile sanitare Mai sunt insă multe rezerve, mai ales in direcţia reducerii preţului de cost. Suntem convinşi că extinzind experienţa avansată de pe şantierul nostru, ca şi cea de pe alte mari şantiere vom obţine succese însemnate in îndeplinirea prevederilor din Directivele partidului, cu privire la construirea unui număr tot mai mare de locuinţe, de bună calitate şi la un preţ de cost redus. MARIN DOBRICA secretarul organizaţiei de bază P.M.R., şantierul nr. 8 Petroşani PROIECTIL DE DIRECTIVE IN DEZBATEREA OAMENILOR MUNCII g^iir.aiwziTirii.T.riTrim—mn. na iii ■■■■■■.. — -■■a,,, ■■-títtíimíi.ii r.i^-a Constructorii de mașini de la „23 August“ își spun cuvîntul lllllllllllllllllllllllllllllltllllllllllllllllllllllllllllllli’ La uzinele „23 August“ din Capitală domneşte o deosebită Însufleţire. începînd din 26 mai, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni din această mare uzină constructoare de maşini au dezbătut, in cadrul unor entuziaste adunări pe secţii prevederile proiectului de Directive. Este o părticică din marea dezbatere populară premergătoare Congresului, care se desfăşoară in toată ţara pe baza hotăririi ultimei plenare a C.C. al P.M.R. Colectivul uzinei îşi aduce contribuţia activă la industrializarea ţării, producînd utilaje siderurgice, chimice, de înaltă tehnicitate, motoare, locomotive, va•iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii. ...SECJIA MOTOARE. Discuţiile sint in toi. Vorbeşte clustorul Constantin Zaharia : — Lucrez de 23 de ani în uzină. Îmi amintesc de unde am plecat, unde sintem azi şi-mi Creşte inima cînd văd încotro ne călăuzeşte partidul, ce departe vom ajunge într un viitor apropiat. E un drum măreţ. Industria construcţiilor de maşini, aşa cum se arată în proiectul de Directive, produce anul acesta de peste 2 ori mai mult decît in 1955. A crescut nivelul nostru de trai. Au fost mărite salariile, pensiile. Numai în ultimul an, peste 110 familii ale muncitorilor uzinei s-au mutat in locuinţe noi. Avem la îndemînă un spital nou, înzestrat cu aparatură modernă, creşă şi cămin pentru copii etc. Şi cite nu se vor mai realiza pentru noi şi familiile noastre în urma înfăptuiriiprevederilor proiectului de Directive. Depinde insă de noi, de munca noastră, ca rodul realizărilor să fie cit mai bogat. Un spirit combativ, hotărirea de a tinde spre tot mai mari înfăptuiri, de a descoperi mereu noi rezerve ale producţiei au străbătut de la un capăt la altul dezbaterile. „ Prevederile proiectului de Directive deschid mari perspective in faţa industriei constructoare de maşini, a spus tov. Alexandru Ceh, maistru, secretar al organizaţiei de bază nr. 18. Secţia noastră produce motoare felurite. Faţă de 1958, producţia a crescut anul trecut cu 17 la sută, iar în trimestrul I al acestui an cu 20 la sută, comparativ cu aceeaşi perioadă a a goane, etc., îndeplinind lună de lună sarcinile de plan. în primele 4 luni, pe întreaga uzină au fost date economii peste plan de aproape 2.500.000 lei. Realizările obţinute pină acum sub conducerea partidului, minunatele perspective de dezvoltare a economiei naţionale şi ale întreprinderii, sarcinile de viitor au fost discutate cu ‘însufleţire de sute şi sute de participanţi La adunările consacrate dezbaterilor pe marginea proiectului de Directive. E greu de redat in cadrul unui reportaj întreaga bogăţie a iniţiativei maselor, întruchipate in nenumăratele propuneri şi sugestii făcute cu acest prilej. .iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinn nului trecut. Nu stă insă in firea noastră să ne mulţumim azi cu ceea ce am făcut ieri. Realizările sunt, intr-adevăr însemnate. Dar ele pot să fie mult mai mari. In secţia noastră sunt destule posibilităţi pentru a produce motoare de calitate mereu mai bună. In acest scop , putem rndica indicii de utilizare a maşinilor, putem folosi mai chibzuit materia primă şi materialele. Aşa este cum spune tovarăşul Cek! a intrat în discuţie Teodor Has, inginer şef al uzinei pentru fabricaţia de motoare. Avem posibilităţi mari pentru a produce motoare de calitate. Printr-o proiectare judicioasă, de pildă, noul tip de motor de mare putere realizat de noi are o greutate de două ori şi jumătate mai mică decit a motorului de numai 450 C.P. Acest lucru, ca multe altele, dovedeşte că sarcina stabilită în proiectul de Directive, de ridicare permanentă a eficacităţii tehnico-economice a maşinilor produse, este pe deplin posibilă. Numeroşi alţi vorbitori, printre care ajustorul Petre Goldiac, trasatorul Ion Cristea, găuritorul Ştefan Popa şi alţii au arătat în mod concret în cadrul dezbaterilor cum au realizat şi vor realiza creşterea productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii şi obţinerea de economii. - De multe ori anul trecut - a spus tovarăşul Cristache Antonache, maistru, nouă ne roşea obrazul cînd venea vorba de SECŢIA FORJA. - Unde lucrezi ? te-ntreba cite un cunoscut din altă secţie, era forjă ! - ni răspundea. - Aha, acolo unde lucraţi parcă îmbrobodiţi la ochi ! Ce era să zici ? Roşeai şi tăceai. Ni se dusese faima de cite rebuturi făceam. Cauza? Unii muncitori, şi în special cei mai tineri, nu stăpineau îndeajuns tehnologia de forjare. Cum am ieşit la liman ? Cu sprijinul organizaţiei de bază s-au alcătuit patru colective de ridicare a calificării. Peste 300 de muncitori au căpătat şi capătă aici cunoştinţe temeinice. S-a trecut apoi la raţionalizarea unor procese de producţie. Astfel am ajuns anul acesta să reducem procentul de rebuturi de la 0,40 la sută, cit avem toleranţa admisă, la 0,16 la sută. Sintem hotăriţi să nu ne oprim aici. Pentru aceasta, propunem conducerii uzinei să ia cit mai curînd măsuri pentru sporirea capacităţii atelierului de de-bitare, iar in perspectiva de dezvoltare a uzinei să şi îndrepte atenţia şi asupra ridicării gradului de tehnicitate a maşinilor din secţia forjă. Anul trecut - şi a început cuvintul ajustorul Marin Şerban, secretar al organizaţiei de bază din SECŢIA SCULARIE - am realizat sarcinile ce ne reveneau în 11 luni. Economiile date peste plan au fost de 300.000 lei, faţă de 251.000 cit ne luasem angajamentul. S-ar crede poate că n-am avut de învins greutăţi. Au fost destule. Cum am izbutit atunci să ne depăşim sarcinile ? Iată cum. ION SPALATELU (Continuare în pag. 6-a, col. 1-2) "•immiimniniminiiuummimiiiiimmimimi