Scînteia, octombrie 1960 (Anul 29, nr. 4953-4978)
1960-10-01 / nr. 4953
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Anul XXX Nr. 4953 Simbătă 1 octombrie 1960 [16 PAGINI — 30 BANI LA ÎNCEPUT DE AN UNIVERSITAR Astăzi, în universităţi şi institute de învăţămînt superior este o zi de adevărată sărbătoare, începe noul an de studiu. Reintilnirea cu amfiteatrele, cu sălile de curs provoacă emoţie şi bucurie studenţilor din anii mai mari, care-şi revăd acum colegii, profesorii, precum şi celor din anul I — „bobocilor“ — care încep acum o muncă nouă. Pe mulţi din ei ziua aceasta îi afla — in alţi ani — în fabrici şi uzine, pe ogoare sau pe şantiere de construcţii. Gîndul lor se îndreaptă astăzi şi spre tovarăşii lor de muncă, care i-au trimis să înveţe pentru a deveni specialişti cu înaltă calificare. Partidul şi guvernul, toţi oamenii muncii din patria noastră, părinţii înconjoară cu dragoste şi atenţie tineretul studios, se îngrijesc să-i asigure condiţii din ce în ce mai bune de studiu şi de viaţă. Viitorii ingineri, economişti, medici, profesori au toate posibilităţile de a-şi însuşi ştiinţa şi tehnica cea mai avansată, de a se pregăti multilateral şi, odată cu absolvirea facultăţii, de a contribui la rezolvarea problemelor complexe ale producţiei industriale şi agricole, la înfăptuirea revoluţiei culturale. Astăzi, în cele 130 de facultăţi (faţă de 34 cite erau în anii 1938 — 1939) peste 90 la sută din totalul studenţilor sînt proveniţi din rîndurile clasei muncitoare, ţărănimii muncitoare, intelectualităţii. Pe băncile facultăţilor, în laboratoare şi biblioteci studiază un mare număr de tineri muncitori veniţi direct din producţie, căliţi şi trecuţi prin şcoala vieţii şi a muncii Au fost reamenajate şi construite zeci de localuri pentru învăţămîntul superior şi numeroase laboratoare, înzestrate cu aparataj modern. Un mare număr de studenţi primesc burse, locuiesc in cămine şi iau masa la cantine, special amenajate pentru ei. Pregătirea de cadre calificate de toate gradele este o problemă de însemnătate capitală pentru economia şi cultura patriei noastre, pentru desăvirşirea construcţiei socialismului. Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. prevăd o largă dezvoltare a învăţămîntului superior şi mai ales a învăţămîntului tehnic superior. Şi este şi firesc să fie aşa, deoarece dezvoltarea impetuoasă a economiei socialiste, scoaterea la iveală şi punerea în valoare a uriaşelor bogăţii ale ţării în vederea creşterii continue a producţiei de bunuri materiale şi culturale necesită formarea unui mare număr de specialişti cu înaltă calificare. Raspunzînd cu însufleţire acestor cerinţe ale dezvoltării ţării noastre, un mare număr de tineri se îndreaptă spre învăţămîntul tehnic superior, se pregătesc să devină specialişti în diferite ramuri ale industriei şi agriculturii. Paralel cu învăţămîntul de zi, va fi dezvoltat şi perfecţionat în continuare învăţămîntul seral şi fără frecvenţă pentru a forma cadre cu pregătire superioară din rîndul tinerilor muncitori care lucrează nemijlocit în producţie. In curlnd vor începe examenele de admitere, iar anul de studiu se va deschide la sfîrşitul acestei luni. O atenţie deosebită va trebui să se dea ridicării nivelului ştiinţific al acestor forme de învăţămînt, creării unor condiţii de pregătire cit mai bune pentru tinerii studenţi-muncitori. Şcoala noastră superioară are menirea de a-i înarma pe studenţi cu cunoştinţe ştiinţifice, de a-i forma ca buni şi activi constructori ai socialismului. Principala ei sarcină este ca, odată cu pregătirea teoretică a studenţilor, să asigure o strînsă legătură a procesului de învăţămînt cu cerinţele industriei, agriculturii şi culturii noastre socialiste. Stabilirea unei strinse conlucrări între facultăţi şi întreprinderile productive, dezvoltarea activităţii ştiinţifice a studenţilor, însuşirea tehnicii înaintate care se introduce în ţara noastră şi cunoaşterea celor mai noi descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii sovietice şi mondiale — sunt numai cîteva din căile care contribuie la buna pregătire a studenţilor. Intelectualul zilelor noastre nu se poate limita numai la cunoaşterea problemelor stricte ale propriei sale specialităţi. însuşirea învăţăturii marxist-leniniste asigură, intelectualilor o concepţie justă despre natură, viaţă, societate, le dă posibilitatea aprofundării oricărei ramuri a ştiinţei. Totodată, ei sunt înarmaţi cu cunoaşterea şi înţelegerea temeinică a politicii partidului şi statului nostru. Profesorii şi conferenţiarii, organizaţiile de partid din facultăţi, colectivele catedrelor au datoria să asigure cursurilor un înalt nivel ştiinţific şi ideologic, să ducă o luptă hotărită împotriva rămăşiţelor mentalităţii şi moravurilor burgheze, combătînd concepţiile burgheze în ştiinţă. Activitatea ştiinţifică şi educativă a oamenilor de ştiinţă, profesorilor, lectorilor şi asistenţilor din facultăţi se bucură de preţuirea şi sprijinul permanent al partidului şi guvernului, al întregului popor muncitor. Lor le este încredinţată misiunea nobilă şi de cea mai mare răspundere de a creşte şi educa noile generaţii de intelectuali Ei sunt chemaţi să facă totul pentru formarea tinerilor intelectuali ca oameni adevăraţi, capabili să contribuie la progresul ştiinţei şi tehnicii, pe care să le pună in slujba uşurării şi înfrumuseţării vieţii poporului, in slujba păcii De acest spirit este pătrunsă şi propunerea guvernului ţârii noastre la sesiunea Adunării Generale a ONU, de a se include pe ordinea de zi discutarea punctului intitulat: „Măsuri pentru promovarea in rindurile tineretului a ideilor păcii, respectului reciproc şi înţelegerii intre popoare". In ţara noastră, statul democrat-popular a creat studenţilor posibilităţi largi de învăţătură şi condiţii de trai din ce in ce mai bune. Răspunzînd acestui sprijin studenţii au ca principală îndatorire învăţătura. Ei sunt chemaţi să-şi însuşească cu pasiune ştiinţa şi tehnica înaintată, să participe cu entuziasm la desăvirşirea construcţiei socialismului. Creşterea şi pregătirea tineretului studios pentru viaţă, educarea lui în spiritul patriotismului socialist, al devotamentului neţărmurit pentru Partidul Muncitoresc Român, al prieteniei faţă de tinerii de toate naţionalităţile, al dorinţei arzătoare de pace, preocupă în cel mai înalt grad organizaţiile de partid, pe profesori şi asistenţi, organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile studenţilor din facultăţi. Acum, la început de an universitar, întregul popor muncitor doreşte cadrelor didactice şi studenţilor spor la muncă şi succes deplin în activitatea lor plină de răspundere, pusă in slujba înfloririi patriei şi apărării păcii! TELEGRAMĂ 'Tovarăşului MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez ‘Tovarăşului LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze ‘Tovarăşului CIU DE Preşedintele Comitetului Permanent al Adunăr ‘ Reprezentanţilor populari din întreaga Chină Tovarăşului CIU EN-LAl Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Romine, al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romíne şi ai poporului român, vă transmitem calde felicitări cu ocazia celei de-a 11-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de realizările remarcabile pe care harnicul popor chinez le-a obţinut sub conducerea Partidului Comunist Chinez in dezvoltarea economiei şi culturii, în făurirea vieţii sale noi, socialiste şi urează Republicii populare Chineze noi şi mari succese in construirea socialismului Ne exprimăm convingerea că relaţiile de prietenie, colaborare şi intr-ajutorare frăţească dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, pe baza principiilor internaţionalismului proletar, in interesul popoarelor noastre, al întăririi forţei şi unităţii lagărului socialist, in frunte cu Uniunea Sovietică, al triumfului principiilor coexistenţei paşnice şi al victoriei cauzei păcii in întreaga lume. GHEORGHE CHIVU STOICA ION GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ preşedintele Consiliului MAURER prim secretar de Miniştri al Republicii preşedintele Prezidiului al Comitetului Central Populare Romine Marii Adunări Natioal Partidului Sale a Republicii Muncitoresc Romín Populare Romine Primirea ministrului Franţei la Bucureşti de câtre preşedintele Consiliului de Miniştri, Chivu Stoica Vineri 30 septembrie 1960, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române, Chivu Stoica, a primit în audienţă pe noul trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, Pierre Paul Bouffanais. La audienţă a asistat ministrul Afacerilor Externe, Avram Bunaciu. Spre cîmpia Bărăganului De la secţia de reparaţii şi fabricaţii a întreprinderii pentru exploatarea utilajului greu terapier şi de foraje (I.U.T.) din Capitală au plecat ieri mai multe autocamioane organizate în convoi cu destinaţia Jegălia, raionul Feteşti. Ele transportă 303 m. de conductă metalică cu diametru de un metru, confecţionată şi izolată prin bitumizare, în cadrul întreprinderii. Această conductă se foloseşte la extinderea sistemului mecanizat de irigare, din sudul Bărăganului. Mecanizarea muncilor forestiere TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii"). In noul sezon forestier care a început, in diferite locuri de exploatare din regiune au fost introduse numeroase mecanisme noi. Cu ajutorul lor se triplează cantitatea de buşteni exploatată prin mijloace mecanice, faţă de anul trecut. Prin introducerea noilor mecanisme se prevede realizarea a 4.000.000 lei economii la preţul de cost. Modernizări de drumuri I Ieri au fost terminate lucrările ' de asfaltare a şoselei naţionale " Bucureşti - Călăraşi. La lucrări I au ajutat sute de cetăţeni prin , , muncă patriotică. Totodată, s-au terminat lucrările de modernizare a şoselei naţionale Drăgăşani - Măciuca şi drumul ce străbate oraşul Drăgăşani. Magazin alimentar cu autodeservire Pe strada Kossuth nr. 5 din Cluj s-a deschis ieri un mare şi modern magazin alimentar cu autodeservire. Magazinul este inzestrat cu utilajele şi mobilierul necesare păstrării in bune condiţiuni a mărfurilor şi deservirii corespunzătoare a cumpărătorilor. In cele patru raioane principale se pot găsi produse de panificaţie, preparate de carne, brinzeturi, conserve, coloniale, băuturi, preambalate etc. Cerc de artă plastică în uzină La clubul uzinelor „Republica“ din Capitală şi-a inceput activitatea un cerc de pictură al artiştilor amatori. Printre membrii cercului se află : Ştefan Câprneanu, muncitor la laminorul de 3 ţoli, frezorul Florea Gheorghe, lăcătuşul Florian Lupan şi alții. Artiștii plastici amatori vor lucra sub îndrumarea unui instructor. Inovaţiile muncitorilor gălăţeni GALAŢI (coresp. „Scinteii"). In primul semestru al acestui an muncitorii, tehnicienii şi inginerii din întreprinderile gălăţene au propus 916 inovaţii, dintre care multe au fost aplicate în producţie. Cele mai bune rezultate au fost obţinute la uzinele „Nicolas Cristea“ şi la fabrica de plase pescăreşti. La cabinetul tehnic al uzinei „Nicolae Cristea", care a primit şi steagul de cabinet fruntaş pe oraş, au fost înregistrate in primul semestru al anului 161 propuneri de inovaţii , cu 107 mai multe decit în aceeaşi perioadă a anului trecut. Aplicate în producţie, ele au contribuit la realizarea, în primul semestru, a celor 3.380.000 lei economii la preţul de cost. Printre inovatorii fruntaşi se numără ing. Ion Simionescu şi muncitorii Adrian Popa, Gheorghe Iordache şi Gheorghe Tăbăcaru. SUB SEMNUL SINCEREI PRIETENII întrevederile tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la O.N.U. (Corespondenţă telefonică). Ca niciodată în trecut, actuala sesiune a Adunării Generale a O. N. U. prilejuieşte în afara lucrărilor propriu-zise şi o serie de contacte personale, în filmii între delegaţii din diferitele ţări, în cursul cărora au loc schimburi de vederi, atît asupra problemelor sesiunii cit şi în legătură cu relaţiile reciproce. Faptul că la această sesiune participă numeroşi oameni de stat cu cea mai mare răspundere şi autoritate, face ca astfel de contacte şi internii să capete de asemenea, o importanţă deosebită, fiind urmărite cu interes de opinia publică. In cursul acestei săptămâni, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut întrevederi cu tovarăşul N. S. Hruşciov şi cu alţi conducători ai ţărilor socialiste. O îndelungă şi amicală convorbire a avut tot Gheorghe Gheorghiu-Dej cu premierul cuban Fidel Castro, în timpul dineului oferit de premierul Nehru, în cinstea delegaţiilor participante la sesiune. In cursul convorbirii, Fidel Castro s-a interesat de evoluţia economiei ţării noastre. El a pus întrebări privind economia forestieră, industria petrolieră, organizarea şi rezultatele obţinute în domeniul agriculturii. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej a răspuns pe larg la aceste întrebări şi s-a referit la rezultatele obţinute pînă în prezent şi la prevederile planului de şase ani în industriile siderurgică, petrolieră, chimică, cit şi în domeniul agriculturii. Fidel Castro a subliniat că aceste realizări prezintă un mare interes. La rîndul său, tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat da lupta poporului cuban în apărarea independenţei ţării şi pentru dezvoltarea economiei. Şeful delegaţiei Republicii Populare Române s-a ocupat de perspectivele dezvoltării schimburilor economice între cele două ţări. Tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că la Havana vor sosi experţi economici romîni, care vor discuta concret asupra acestei probleme. Premierul Fidel Castro a declarat că a auzit de frumuseţile ţării noastre şi s-a interesat de diferite aspecte ale peisajului românesc. a R. P. Romíné de Joi seara, sediul misiunii permanente a Republicii Populare Romíne de pe lingă ONU, a găzduit oaspeți remarcabili. Tov Gheorghe Gheorghiu-Dej a oferit un dineu în cinstea reprezentanților noilor state independente care au devenit de curind membre ale O.N.U. La dineu au participat delegați din: Ciad — Toura Gaba, ministru de externe ; Republica Africa Centrală — Maurice Dejean, ministru de externe; Senegal — Doudou Ihian, ministru de externe; Togo — Paulin Freitas, ministru de externe; Dahomey— Francois Aplogan, ministru de finanţe; Mali — Mamadou Aw, ministru al economiei; Somalia—Agi Farah Ali Omar, ministru al economiei; Cipru — Zenon Rossides, ambasador ; Republica Malgaşă — Louis Rakotomaiala, ambasador. De asemenea, au luat parte El a declarat că acceptă invitaţia de a vizita în cursul anului viitor Republica Populară Română şi l-a invitat pe tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej să viziteze Cuba. In timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări, pe lingă O. N. U. Ferdinand Oyono, reprezentantul permanent al Camerunului la O.N.U. ; Mathieu Ekra, membru în parlamentul Coastei de Frăeş, şi Albert Baima, director al departamentului politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare. La dineu au participat tovarăşii : Ştefan Voitec, Leonte Răutu, Eduard Mezincescu, Silviu Brucan, precum şi tovarăşii Bazil Şarban, Mihail Magheru, Mircea Manta şi Stanciu Stoian. In cadrul întâlnirii care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tot Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceilalţi membri ai delegaţiei române s-au întreţinut amical cu oaspeţii. In timpul mesei au fost rostite, toasturi pentru prietenia dintre poporul român şi popoarele ţărilor noi, membre ale ONU, pentru dezvoltarea unor relaţii multilaterale între Republica Populară Română şi aceste ţări, din colonii pentru libertate şi Independenţă s-a bucurat şi se bucură de cea mai adîncă simpatie, a poporului şi guvernului român. In ce priveşte relaţiile de viitor între ţările noastre, desigur, aceasta este o problemă care depinde de ambele părţi. Din partea Republicii Populare Romine există dorinţa de a stabili legături diplomatice cu ţările dvs. şi de a se dezvolta relaţii economice şi culturale, închin acest toast pentru prietenia dintre popoarele noastre şi pentru ca relaţiile dintre ţările noastre să se dezvolte. Dorim guvernelor ţărilor şi popoarelor dvs. deplină înflorire materială şi spirituală, şi cu r'.ă fericire. Toastul a fost primit cu aplauze. Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togo-ului, a mulţumit călduros pentru cuvintele adresate de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej guvernelor şi popoarelor ţărilor africane recent admise în ONU. El a spus că această întilnire nu este numai o manifestare de prietenie, ci totodată expresia unor relaţii frăţeşti. Toţi invitaţii se simt deosebit de bine în mijlocul delegaţiei române. Paulin Freitas a comparat noile ţări, independente cu un copil nou născut care are nevoie de sprijin. Vorbitorul a subliniat necesitatea unui sprijin fără condiţi politice. Aceste ţări — a spus el — îşi îndreaptă privirile spre toate ţările lumii, inclusiv Republica Populară Română şi toate ţările socialiste. In acest spirit noile ţări independente sunt gata să colaboreze cu toate ţările. Paulin Freitas a exprimat din nou mulţumirea de a fi împreună cu delegaţia romînă şi a toastat în sănătatea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, a guvernului şi poporului român şi pentru dezvoltarea prieteniei dintre Republica Populară Romînă şi ţările africane. Şeful delegaţiei Republicii Cipru, Zenon Rossides, a vorbit despre prietenia dintre poporul cipriot şi poporul român, spre binele ambelor popoare. Ca şi statele africane — a spus el — Cipru şi-a cîştigat recent independenţa cu preţul unei lupte grele şi doreşte să dezvolte relaţii de prietenie cu toate ţările lumii. La aceste cuvinte tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a amintit că în momentele cînd în Cipru curgea sînge pentru independenţă, poporul român şi-a manifestat sprijinul şi solidaritatea cu lupta poporului cipriot. In tot timpul dineului a domnit o atmosferă foarte cordială. B. STOIAN Dineul oferit la sediul misiunii permanente De la stingă la dreapta : Stefan Voitec, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togo-ului, Gheorghe Gheorghiu-Dej și Albert Balima, director al departamentului politic din Ministerul Afacerilor Externe al Voltei Superioare. (Telefoto din NEW YORK) Toastul rostit de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej In toastul său, tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, adresîndu-se invitaţilor, a spus printre altele: Permiteţi-mi, prieteni, ca in numele guvernului român şi în numele meu personal să adresez prin dvs. guvernelor şi popoarelor dvs. cele mai bune urări de prosperitate, întrebuinţez cuvintul prieten pentru că noi considerăm că dvs. sinteţi mai mult decit invitaţii noştri, sinteţi prietenii noştri. Ţara noastră, poporul şi guvernul român au urmărit cu multă simpatie şi au sprijinit lupta popoarelor dvs. pentru libertate şi dreptul la o organizare statală de sine stătătoare şi ne bucurăm din inimă de faptul că aţi obţinut cu preţul luptei Independenţa. Lupta tuturor popoarelor IN PAG. Ill-a Sprijin hotărî! politicii de pace a statului nostru (ADUNĂRI ALE OAMENILOR MUNCII) Expresia năzuinţelor de pace şi muncă paşnică ale întregului popor Cu inima plină de legitimă mândrie poporul nostru a ascultat la radio cuvîntarea rostită de către tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea O.N.U. Vocea care venea de peste mări şi ţări, era, aşa cum o cunoaştem de ani şi ani, limpede, caldă, convingătoare. In cel mai înalt for internaţional şi în faţa reprezentanţilor a 96 de state, cel mai iubit fiu al poporului nostru a făcut cunoscută lumii în Sînt muncitor şi în acelaşi timp student, asemenea altor zeci şi zeci de mii de tineri Lucru firesc azi in ţara noastră. In numele viitorului nostru luminos a răsunat cu putere mesajul de pace rostit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej de la tribuna ONU. M-a impresionat în mod dosebit propunerea guvernului ro-Acad. Zaharia Stancu trezi, cu înţelepciune şi fermitate, poziţia constructivă pe care o are poporul nostru şi statul nostru democrat popular în problemele centrale ale vieţii contemporane — dezarmarea generală şi totală, lichidarea definitivă şi radicală a orînduielilor colonialiste. Cuvîntările condu-Tudor Ristea strungar, student la Facultatea de mecanică mân cu privire la măsurile pentru promovarea în rînduile tineretului a ideilor păcii şi înţelegem între popoare. Ştim cu toţii că mai sunt cătorilor ţărilor socialiste la O.N.U. ne arată că lupta pentru înfăptuirea dezarmării totale şi consolidarea păcii, lupta pentru lichidarea colonialismului trebuie continuate cu şi mai multă energie şi perseverenţă pînă la victoria finală. Poporul nostru, în întregime, sprijină partidul şi guvernul şi este cu inima lingă delegaţia sa la sesiunea ONU, şi Ungă iubitul nostru tovarăş Gheorghe Gheorghiu-Dej, ţări unde sufletele tinerilor sunt otrăvite cu veninul uni faţă de alte rase şi popoare, unde încă din şcoli se cultivă dispreţul faţă de munca paşnică. Sprijin cu căldură propunerea delegaţiei noastre căci de felul cum e educat azi tineretul depinde în mare măsură zădărnicirea unor noi războaie. Citeam cuvintarea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej şi mă gândeam: iată cu cită forţă răsună glasul poporului nostru în faţa reprezentanţilor celorlalte popoare, iată cît de mult a crescut greutatea cuvântului României în lume ! Au de o mie de ori dreptate tovarăşul N. S. Hruşciov, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej cînd spun că după fapte şi nu după vorbe se vede cine este cu adevărat pentru pace şi cine caută doar Am citit cu satisfacţie şi mândrie patriotică cuvîntarea rostită la ONU, de tovarăşul Gheorghiu- Dej De la tribuna înaltului for, poporul român şi-a afirmat punctul de vedere constructiv în problemele esenţiale ale contemporaneităţii. Conducătorul delegaţiei R P. Româno s-a pronunţat cu hotărîre în sprijinul istoricei propuneri sovietice privi-M. Schutz lăcătuş, fabrica „Rulmentul“ Oraşul Stalin să-şi ascundă planurile prin cuvîntări făţarnice. Oare dorinţa de pace împinge guvernul american să trimită avioane de spionaj în Uniunea Sovietică şi să uneltească împotriva viteazului popor al Cubei ? Abia s-au vindecat rănile pricinuite de războiul hitlerist şi iată că Ger-Acad. G. Oprescu toate la desfiinţarea neîntîrziată a ruşinosului sistem colonial, înflorirea civilizaţiei, îmbogăţirea patrimoniului culturii universale presupun contribuţia creatoare a tuturor popoarelor lumii. Pe ce temei îşi îndreptămania occidentală a fost transformată in principalul focar de război in lume, iar generalii revanşarzi de la Bonn cer in gura mare să li se dea arme nucleare. Oare tot pentru a întări pacea ? Privirile noastre se îndreaptă spre sesiunea Adunării Generale a ONU, cu dorinţa fierbinte ca ea să îndreptăţească aşteptările popoarelor şi să ceară încetarea tuturor uneltirilor care pun în primejdie pacea lumii. ţese colonialiştii pretenţia de a încătuşa forţa creatoare a unor întregi popoare, împiedicîndu-le să se bucure de cuceririle geniului uman, să aducă contribuţia lor originală la progresul omenirii ? Raţiunea şi conştiinţa epocii noastre, voinţa popoarelor lumii cer să se pună capăt pentru totdeauna sistemului anacronic al colonialismului. .