Scînteia, octombrie 1961 (Anul 30, nr. 5305-5334)
1961-10-02 / nr. 5305
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! Anul XXXI Nr. 3305 Luni 2 octombrie 1961 4 PAGINI - 20 BANI Lucrările agricole de toamnă— la timp şi de calitate! RECOLTEAZĂ, ARA $1 SEAMĂNĂ UN RITM SUSŢINUT TIMIŞOARA (coresp. „Scînteii"). — în săptămîna care a trecut oamenii muncii de pe ogoarele regiunii Banat au lucrat din plin la recoltarea culturilor tirzii, la pregătirea terenurilor şi însămînţarea cerealelor de toamnă. Pînă acum porumbul a fost cules de pe aproape 40 la sută din suprafaţa cultivată, iar recoltatul florii-soarelui şi al cartofilor este pe terminate. Mecanizatorii au reuşit să are în această săptămînă peste 26.800 ha. Succese însemnate s-au obţinut şi la semănat. Pînă acum s-au însămînţat cu orz mai bine de 16.000 ha., iar cu grîu şi secară peste 6.500 ha. In raionul Tg. Jiu Alături — imediat după recoltat In ultima săptămînă și în raionul Tg. Jiu s-a intensificat recoltarea porumbului. Celelalte lucrări de toamnă se desfășoară însă încet. Iată cîteva date care confirmă această stare de lucruri. Dacă pînă în ziua de 25 septembrie se recoltase porumbul de pe 14.875 ha., eliberîndu-se terenul de coceni pe 11.330 ha., alături pentru însămînţări se executaseră doar pe 652 ha. In plină campanie de toamnă, multe pluguri nu sunt folosite. La marginea comunei Bîrseşti, de exemplu, își are sediul brigada a 8-a de tractoare a S.M.T. Bibești. Din 10 tractoare cîte are brigada, doar unul ara zilele trecute în comuna Telești. Celelalte 9 tractoare stăteau aliniate, iar plugurile lor erau date cu vaselină — dovadă în plus că nici nu au intrat pînă acum în brazdă pentru a executa arături de toamnă. Tractoristul Gheorghe Nica era învoit, iar ceilalţi, în frunte cu şeful brigăzii, Grigore Tătaru, se ocupau de alte lucrări, in loc să ţină legătură cu unităţile socialiste pe care le deservesc şi, pe măsura eliberării terenurilor de coceni, să execute şi arături. Ion Basaraba, şeful secţiei agricole a sfatului popular raional, susţine, chipurile, că în acest raion este obiceiul să se însămânţeze mai tîrziu. După cit se vede, tovarăşii din secţia agricolă au şi o „justificări teoretică pentru tărăgănarea inadmisibilă a lucrărilor agricole. Tractoriştii ţin o slabă legătură cu gospodăriile colective şi întovărăşirile ce le deservesc. Ei aşteaptă să se elibereze suprafeţe întinse ca apoi să înceapă arăturile şi nu ară pe măsura recoltării şi eliberării terenurilor de coceni. Timpul este destul de înaintat. Lucrările agricole de toamnă şi îndeosebi arăturile pentru însămînţări, trebuie să se bucure de toată atenţia şi în raionul Tg. Jiu. Există toate posibilităţile ca decalajul creat între recoltare, eliberarea terenului de coceni şi arături pentru însămînţări, să fie lichidat. Membrii gospodăriei colective „Flacăra Roşie“ din satul Creţuleşti, raionul Răcari, s-au pregătit din vreme pentru însămînţările de toamnă. Acum, ajutaţi de mecanizatorii din S.M.T., ei dau zor la semănatul griului. (Foto Agerpres) Din scrisorile sosite la redacţie Unii fac comenzi, alţii amină! Comerţul face comenzi. Întreprinderea industriali produce şi livrează. Aşa este firesc. Între I.C.R.M.-Oradea şi IPROFIL Balta Sărată-Caransebeş, relaţiile sînt insă de altă natură. Primii, fac comenzi, iar ceilalti... amînă. Amină livrarea. La două luni după înaintarea comenzii (făcută în noiembrie 1960) pentru nişte produse din lemn, urmată de cîteva reveniri, întreprinderea furnizoare a răspuns : „Nu vi s-a onorat comanda din cauze depăşirii cererii pe trimestrele I şi II a.c. Dacă stăruiţi în livrarea pe trimestrele III şi IV a.c. vă solicităm o nouă comandă cu specificarea că acceptaţi livrarea". Fireşte, orădenii s-au grăbit să accepte invitaţia, convinşi fiind că sunt printre primii cel puţin pentru cea de-a doua jumătate a anului. În iulie furnizorul găseşte alt motiv de amînare : „...întreg planul de desfacere pe anul 1961 a fost contractat şi nu mai putem contracta nici o cantitate în afara planului". Produsele fiind cerute de populaţie, I.C.R.M.-Oradea continuă să le solicite insistent. Dar, la aceste cereri IPROFIL Balta Sărată-Caransebeş răspunde : „...Vă îndrumăm să emiteţi de indată comanda fermă pentru anul 1962, ca să nu rămîneţi în aceeaşi situaţie ca şi in anul 1961 !“ Desigur, comanda va fi emisă din nou. Să sperăm însă că nu se va mai întîmpla ca unii să facă comenzi şi alţii să ...amine. DANIEL ZALAN și L. MARCUS coresp. voluntari Fruntaşi la semănat IAŞI (coresp. „Scînteii“). Membrii gospodăriei colective „Flamura Roşie“ din comuna Tîrzii, raionul Huşi, au de însămînţat în acest an 350 ha. cu grîu, orz şi secară masă verde. Fiind convinşi de faptul că semănatul la timp le aduce sporuri de recoltă, ei au luat şi în acest an măsurile cuvenite pentru ca această lucrare să se termine la timp. Ei au recoltat porumbul şi floareasoarelui şi au făcut de îndată arătură adîncă. După ce pămîntul s-a aşezat, colectiviştii au început semănatul griului. S-au şi însămînţat 50 ha. S-au evidenţiat tractoriștii Panainte Constantin și Chirica Ion și colectivistul Radu Ion. Realizări ale petroliştilor PLOIEŞTI (coresp. „Scînteii“). — Reparaţii la timp şi de bună calitate a utilajelor — acesta este angajamentul petroliştilor din schelele ce aparţin trustului de foraj-extracţie din Tîrgovişte. în cadrul întrecerii socialiste ce se desfăşoară aici, cele 67 brigăzi de intervenţii şi reparaţii din schelele Moreni, Gura Ocniţei, Ochiuri obţin succese de seamă. Brigada condusă de Aurel Nicolae din schela Moreni a redus în ultima lună timpul calendaristic la sondele reparate cu 8,7 şi preţul de cost cu 13,7 la sută, iar brigada condusă de Ion Brătescu din schela Gura Ocniţei a obţinut de la începutul anului economii la reparaţii în valoare de peste 82.000 lei. Atenţie deosebită au acordat petroliştii de aici şi reactivării sondelor. Astfel, în cursul acestui an, au fost reactivate 56 sonde vechi, în fruntea acestei acţiuni se situează brigada de tineret din schela Gura Ocniţei, condusă de comunistul Ion Dinescu. Blănuri din fire sintetice Direcţia generală a industriei tricotajelor şi confecţiilor din cadrul Ministerului Industriei Uşoare a avizat de curind un nou produs — blănuri realizate pe maşini de tricotat Roschel. Blănurile din fibre sintetice (tip relon) au fost realizate la fabrica de tricotaje ,,S Martie” din Piatra Neamţ. încă anul acesta vor fi produse primele cantități industriale de blănuri tricotate pentru mesade şi pentru haine de copii. Pentru anul viitor, se prevede realizarea unor cantități importante din noul produs. Activitate pionierească ORADEA (prin telefon). — La Casa pionierilor din Oradea s-a deschis festiv noul an de activitate. In aceeaşi zi, 50 de pionieri membri ai cercului micilor turişti au făcut o excursie în vecinătatea oraşului, iar micii naturalişti s-au îngrijit de „colţul viu". A început activitatea și in alte cercuri ale Casei pionierilor. Brigăzi de medici la sate Două brigăzi de medici cu bogată experienţă de muncă în circumscripţiile din Capitală şi regiunea Bucureşti au plecat zilele acestea în regiunile Dobrogea şi Argeş, unde vor îndruma timp de 10 zile activitatea circumscripţiilor sanitare rurale. In acest interval, brigăzile vor urmări felul, cian e organizată asistenţa în circumscripţie, cum se face tratamentul şi profilaxia bolilor cronice, cum se stabileşte diagnosticul, cum este folosită aparatura modernă de investigaţie, precum şi metodele de îmbogăţire continuă a cunoştinţelor profesionale. Constatările pe teren ale brigăzilor vor contribui la elaborarea unor măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea asistenţei medico-sanitare la sate. ieri a Început un nou an universitar în peisajul citadina •^•reintrat, ieri, tumultuos, entuziasmul caracteristic începutului de an universitar. Porţile instituţiilor de învăţămînt superior din toate centrele universitare ale patriei s-au deschis larg şi peste 70.000 tineri şi-au ocupat locurile în amfiteatre. Aproape 20.000 dintre ei privesc totul cu emoţia şi curiozitatea pe care o încerci cînd începi o muncă nouă, importantă ; în această clipă ei şi-au spus pentru prima dată „sunt student“. Este împlinirea unui mare vis, pentru care au trebuit să treacă un examen exigent şi începutul unui drum greu, dar frumos, spre însuşirea ştiinţei şi tehnicii înaintate. Colegii se revăd, se leagă noi cunoştinţe , urările şi planurile de viitor se încrucişează în atmosfera plină de veselie care a cuprins coridoarele şi sălile de curs ale facultăţilor, căminele studenţeşti. Partidul şi guvernul au creat tinerilor din universităţi condiţii din cele mai bune pentru a deveni specialişti de nădejde al economiei şi culturii noastre socialiste. Anul acesta se dau în folosinţă noi cămine cu peste 11.000 de locuri, numai la Bucureşti, in aceste zile peste 4000 de tineri vor păşi peste pragurile noilor complexe sociale studenţeşti construite pe Splaiul Dîmboviţei. S-au creat facultăţi noi, laboratoare moderne utilate cu tot ceea ce e nevoie pentru desfăşurarea procesului de învăţămînt. Sub bolta bătrînului •“■^amfiteatru al Institutului politehnic din Bucureşti răsună clipe în şir aplauzele. Profesori şi studenţi rostesc de la tribună cuvinte pline de recunoştinţă adresate partidului, pentru condiţiile minunate create învăţămîntului superior. Printre noii studenţi se află şi o fată cu corespondenţii noştri ^■''regionali ne-au transmis veşti despre sărbătoarea deschiderii noului an în celelalte unsprezece centre universitare din ţară. Ca şi la Bucureşti, profesorii şi studenţii din Iaşi, Cluj, Timişoara, Tg. Mureş, Galaţi, Braşov, Petroşeni etc. au participat la adunări festive în care au relevat condiţiile bune de studiu şi trai ce le-au fost create, şi au mulţumit partidului pentru grija pe care o acordă pregătirii cadrelor de specialişti. Şi la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj studiază mii de tineri. Corespondentul nostru a stat de vorbă printre alţii cu Viorel Bidian şi Ana Darvaşi. — Suntem mîndri că după absolvirea şcolii medii ni s-au deschis porţile universităţii, au spus el, bucle negre; noii ei colegi încă n-o cunosc prea bine, dar dacă o să-i întrebaţi pe muncitorii de la Şantierele navale din Galaţi despre Georgeta Burghiu, o să vă povestească multe despre ea. O să vă spună, de pildă, că este un destoinic strungar, care a făcut cinste colectivului. In curte, lingă Facultatea de metalurgie, s-au întîlnit prieteni vechi. Cîţiva dintre ei sînt „boboci“ dar se cunosc de mult cu cîţiva studenţi din anii 2 şi 3. Doar au lucrat împreună la Combinatul siderurgic din Hunedoara. Acum fac schimb de impresii. — Nu, trebuie să vă fie teamă, le spune proaspeţilor studenţi, Minică Neagoe, din anul II. Şi aici, ca şi acasă, la Hunedoara, totul se cucereşte prin muncă. Acesta este secretul. ...Aula Facultăţii de ştiinţe juridice, din Capitală cunoaşte şi ea clipe de sărbătoare. Viitorii chimişti sau filologi, matematicieni, geologi, istorici, sau fizicieni îşi manifestă hotărîrea lor nestrămutată Avem condiţii de studiu minunate : laboratoare, biblioteci, cămine şi cantine moderne. Cu sprijinul cadrelor didactice, alături de studenţii din anii mai mari ne vom folosi de ele pentru a învăţa temeinic. Dorinţa noastră este să devenim cadre cu o înaltă calificare. — Gîndurile tuturor studenţilor se îndreaptă în aceste clipe spre partid — a spus printre altele, corespondentului nostru studentul ieşean Marin Leonard, din anul V al Facultăţii electrotehnice. Ne exprimăm întreaga recunoştinţă pentru grija şi atenţia cu care partidul înconjoară tineretul studios. Nu vom precupeţi nici un efort pentru a răspunde prin rezultate bune la învăţătură acestei griji. Pentru oraşele Bacău şi Baia Mare sărbătoarea de a deveni cadre de specialişti bine pregătiţi. Statul a cheltuit in acest an peste 40 milioane lei pentru mai buna dotare a laboratoarelor, pentru asigurarea unor condiţii de viaţă şi studiu cit mai bune studenţilor universităţii. Amintim doar că s-au creat două laboratoare de izotopi la Facultatea de matematică şi fizică, că se va înfiinţa, nu peste mult timp, un centru de calcul matematic etc. În aulă intră doi stu■'■denţl grăbiţi. Ei vin direct de la gară, abia au avut timp să-şi lase bagajele la poarta noului cămin „6 Martie“ în care vor locui. Sînt amîndoi viitori geologi. Ion Sglimbea, fiu de colectivişti din Hălmeag, e acum în anul III. în carnetul lui de student sunt numai note bune şi foarte bune. Ce a făcut în vacanţă ? A ajutat colectiviştii din sat, apoi 15 zile a fost într-o excursie prin Uniunea Sovietică. Prietenul lui, Gh. Stancu, a fost la Costineşti pe malul mării. Acum, împreună sărbătoresc prima zi a noului an universitar, de ieri a avut o semnificaţie deosebită. Au devenit centre universitare în care s-au deschis institute pedagogice de trei ani. într-o atmosferă sărbătorească, studenţii patriei au păşit ieri in noul an universitar. Adresîndu-se celor din anul I, studenţii de la Institutul politehnic din Bucureşti au scris cîteva versuri. Parafrazind un vechi proverb le spuneau că la numărătoarea de ieri s-au prezentat cu toţii , „bobocii“ să aibă însă grijă ca în toamna viitoare să nu lipsească vreunul. Este o chemare prietenească la muncă dusă cu seriozitate, cu entuziasm. In egală măsură valabilă pentru toţi studenţii. FLORICA DINULESCU VASILE TINCU * Noii studenţi, foşti muncitori la Hunedoara se intilnesc cu actualii lor colegi de studenţie din iomii mai mari, cu care au lucrat împreună la locul de muncă. (Foto Gh. Vinţili) Noi unităţi comerciale TG. MUREŞ (coresp. „Scînteii"). Paralel cu terminarea a noi blocuri de locuinţe, în oraşul Tg. Mureş se deschid şi noi unităţi comerciale. Duminică dimineaţa la parterul blocului de locuinţe din piaţa Stalin colţ cu strada Mikszáth s-a deschis un modern lacto-bar. Noua unitate este înzestrată cu instalaţii moderne, mobilier din mase plastice, iluminaţie fluorescentă. Zilele acestea, în vecinătatea acestei unităţi s-a deschis un magazin modern pentru desfacerea produselor de legume şi fructe. Şezătoare literară GALAŢI (coresp. „Scînteii”). — De cîteva zile un grup de scriitori vizitează diferite oraşe, întreprinderi şi instituţii din regiunea Galaţi. Cu acest prilej ei se întîlnesc cu cititorii, discută şi organizează şezători literare. O asemenea şezătoare literară a avut loc duminică dimineaţa în sala cinematografului M. Eminescu din oraşul Galaţi. Au luat parte sute de oameni ai muncii şi elevi din oraş. Scriitorii au citit din poeziile şi proza lor. Astfel de şezători au mai avut loc la şantierul naval din Galaţi şi în oraşul Brăila. Brigada dalista era condui da Elena Sora de la intreprinderea textilă „Dorobanţul“?! Ieşti este cunoscută in intreag fabrică pentru firele de but calitate pe care le realizează pentru economiile pe care obţine. Intr-o singură lună, bigada a economisit peste 1 kg. lună merinos. In clişet (de la stingă la dreapta): Arcsim, Maria Spanell, Elet Sora, Ştefana Vasile şi Marlean. (Foto M. Cio La Reşiţa ! Indici îna la noul furnal REŞIŢA (coresp. „Scînteii"). In seara aceea de august, cind naiul de 700 m.c. de la Reşiţa a prima şarjă de fontă, prim jurnal Aurel Barna, spunea: „Vom proi tot mai mult metal cu el. Vom de indicele de utilizare proiectat, făcut noi asta la vechile lui dar mi-te la ăsta care merge mat". După zilele începutului, schimburile de la jurnal s-a pi o întrecere însufleţită avlnd ca cidire principale depăşirea vndii de utilizare planificat şi obţin unei tente de bună calitate. Atunci, n-au trecut nici două Iar Jurnaliştii au raportat un succes sebil. In luna septembrie ei au indicelede utilizare maxim văzut de proiectanţi pentru preluni de funcţionare a furnal Dar topitorii de aici nu s-au deci mulţumiţi cu acest lucru. In ziua 25 septembrie ei au atins un in de utilizare şi mai înalt, realizînd 260 kg. mai multă tontă pe metru volum util de furnal, față de cele proiectat. Un nou bloc va fi gata in cui pe șoseaua Mihai Bravu din Citală. (Se montează scheletul met pentru finisare). DE PESTE HOTARE IN UNIUNEA SOVIETICA, Incepind de la 1 octombrie se efectuează o a doua reducere de impozite pe salariile muncitorilor si funcţionarilor, In conformitate cu legea adoptată de Sovietul Suprem al U.R.S.S. în mai anul trecut. (amănunte in pagina HI-a) BAZA AERIANA militară franceză de la Marrakech a fost transmisă in mod oficial, la 30 septembrie, autorităţilor marocane, in confortate cu acordul franco-marocan septembrie 1960, punindu-se ai capăt prezenţei trupelor francez Maroc. PATRIOŢII ANGOLEZI au predat o serioasă Infrîngere trup colonialiștilor portughezi, nu a unei noi ofensive, silindu-le să retragă din regiunile Carmona, Gage și Bembe. Comorile lui moş Antoi In biroul de sclndură improvizat Intr-o baracă la marginea unui sat din munţii Maramureşului a intrat intr-o dimineață un bătrinel. Sucindu-şi pălăria pufin cam uzată intre degetele noduroase, se prezentă vădit stingherit : — Eu mi-s Anton Midloş, de prin părfile astea. Antoh baci, îmi zic ăi mai tineri. D-apoi eu aș vrea să grăiesc musai cu cine-i mai mare aici. De la o masă de stejar acoperită de o hîrtie roșie se ridică un tinăr. — Eu sunt geologul șef — se recomandă el. Care-i baiul ! — Nu-i nici un bai — răspunse bătrinul. Se zice prin sat că vreji să găsiţi pe la noi ceva minereuri. Apoi eu am colindat pe aici toate dealurile. M-am sfătuit cu cei din sat şi m-au trimis la dumneavoastră. Am găsit un minereu — „Convei", cum ii zicem noi. Poate o fi şi altceva. Venifi numai, mintenaş sau ori cind veţi vroi, cu mine... Împreună cu Anton baci au pornit-o la drum chiar in dimineaţa aceea doi geologi. Sub frunzişul îngălbenit al toamnei, pe coama unui deal, aşa cum le arătase bătrinul, geologii au dat de un afloriment, semn al existenţei în inima muntelui a unui filon bogat în minereuri. Intimplarea aceasta s-a petrecut cu un an in urmă. Pe locul arătat atunci de Anton baci se află acum un șantier. Pădurea s-a dat la o parte, s-au construit drumuri de piatră, au apărut mașini. Minerii de la explorări au săpat aici un puf adine. Din cînd In cînd răzbate pînă de vale in sat vuietul pusrcăturilor. Se sapă galerii, se delimitează, cum se spune, zăcămintul. Ii curind vor ieşi la suprafaţă din nou, mină primele tone de minereu. L-am cunoscut şi eu de curind pe Anton baci, prietenul geologilor. Venise la ei, ca şi atunci, cu un săculeţ înflorat, plin cu pietre. — Apăi eu cred, tovarăşi, că ceva bun o fi în pietrele ieslea. Geologii au examinat cu atenţii pietrele, au schimbat citeva privit intre ei şi iată-ne acum la drum impreună cu Anton baci. Am străbătu mai mulţi kilometri pe albia unui pirîiăş de munte. Bătrinul se opreşte deodată lingă peretele unei stinci Loveşte voiniceşte cu tirnăcopul pe reţele de piatră acoperit de muşchi Geologii îl imită, cu nelipsitele la ciocane. Pietrele rupte din stincă sun la fel cu acelea aduse de Anton baci Geologi.' notează locul pe hartă. —E foarte bun, Anton baci ! spune unul dintre ei. — Apă' al nost' este, al tuturor. Şi-mi pare bine că v-am fost de totus, zise bătrinul legind mulţumit săculeţele geologilor pline cu probe de minereu. M-am gindit atunci care va fi in viitor înfăţişarea acestor locuri îndepărtate ale tării : drumuri noi pietruite in mijlocul pădurilor de fag şi stejar, galerii betonate in subteran, liniile zvelte ale funicularelor, freamătul marilor flotaţi şi al uzinelor chimice. Anton baci, prietenul geologilor, şi-a dăruit din inimă patriei comorile numai de el ştiute. RADU APOSTOL coresp. „Scînteii”