Scînteia, aprilie 1963 (Anul 32, nr. 5849-5878)
1963-04-01 / nr. 5849
PROLETARI DIN TOATE S TARILE, UNTIOTA al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXII Nr. 5849 Luni 1 aprilie 1963 4 PAGINI — 20 BANI împletim lupta pentru creştereaproductivităţii muncii cu...— ...grija pentru buna ...preocuparea de a realiza CALITATE a produselor întreprinderea IPROFIL „23 August” din Tg. Mureş şi-a dezvoltat an de an capacitatea de producţie, ajungînd ca în momentul de faţă să fie una din unităţile mari ale sectorului de produse finite din lemn. Anul trecut întreprinderea a fost dotată cu utilaje şi agregate moderne — în valoare de peste 4 000 000 lei — care ne-au dat posibilitate să sporim simţitor productivitatea muncii, să îmbunătăţim, odată cu aceasta, calitatea produselor. Paralel cu dotarea tehnică şi, tocmai pentru ca aceasta să-şi arate din plin eficienţa, noi am luat o serie de măsuri menite să pună în valoare noi rezerve de creştere a productivităţii muncii. După calculele economiştilor din întreprindere, aplicarea celor 47 de propuneri cuprinse în planul de măsuri tehnice şi organizatorice al întreprinderii pe anul în curs va permite o creştere a productivităţii muncii cu 8 la sută faţă de realizările anului trecut. Introducerea benzilor de montaj la secţia de asamblare a mobilei ne-a permis să organizăm mai raţional procesul de producţie în această secţie, să eliberăm un spaţiu de 550 mp, să sporim productivitatea muncii şi să îmbunătăţim calitatea mobilei. Reorganizarea fluxului tehnologic din cadrul unităţii a IlI-a va permite o sporire a capacităţii de producţie a acestei unităţi cu 2 la sută ; în plus se va realiza, pe această bază, o reducere a cheltuielilor de producţie de peste 200 000 lei. Perfecţionarea continuă a tehnologiei este una din preocupările noastre de bază. Trecerea la finisajul cu nitrolac a mobilierului de mare serie, la propunerea unui colectiv din care fac parte tovarăşii Bogdanov Zoltán, maistru, Iosif Vereş, muncitor tîmplar, şi alţii — ne dă putinţa să mărim mult productivitatea la această operaţie şi în special să îmbunătăţim calitatea finisajului. Tot în scopul asigurării unei înalte calităţi a produselor, aplicăm pe scară largă procedee avansate de turnare a lacului, de lustruire a peliculei de lac cu maşini de mare productivitate. Aplicarea lacului pe piese prin imersie ne ajută să scurtăm timpul de executare a acestei operaţii cu 19 minute pe fiecare garnitură. Lupta pentru o tehnologie modernă merge mînă în mînă cu grija de a asigura condiţii cît mai bune pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire al cadrelor de muncitori şi tehnicieni. In acest an, încă din luna ianuarie, au început să funcţioneze 24 de cercuri pentru îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale. O problemă care putea fi rezolvată pînă acum este aceea a transportului interior. Deocamdată această operaţie se execută cu cărucioare tractate manual. Fără cheltuieli prea mari, s-ar fi putut introduce aici un transportor cu lanţ, acţionat mecanic. Operaţia de stivuire se execută şi acum manual, deşi se poate foarte lesnicios să utilizăm mijloace de transport şi stivuit mecanizate, confecţionate cu mijloacele proprii ale întreprinderii. Anul trecut s-au realizat două benzi de montaj la operaţiile de asamblare a toaletelor şi dulapurilor tip „Căliman“. Aceste benzi au dat bune rezultate în creşterea capacităţii de producţie şi mărirea productivităţii muncii. Asemenea benzi nu au fost extinse însă în continuare şi la celelalte operaţii şi produse similare. Ne propunem ca într-un timp scurt să înlăturăm deficienţele de mai sus. Anul trecut noi am reuşit să ne realizăm şi să ne depăşim sarcinile de plan la toţi indicatorii, să îmbunătăţim calitatea mobilei. Rezultatele din primul trimestru nu sînt nici ele mai prejos. Dezvoltînd experienţa obţinută, sîntem hotărîţi să depunem o muncă stăruitoare pentru îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor ce ne revin prin plan. Vom împleti permanent în activitatea noastră preocuparea de a spori productivitatea muncii cu grija de a îmbunătăţi continuu calitatea produselor, incit marca fabricii noastre să-şi sporească în continuare prestigiul în rîndurile cumpărătorilor de mobilă. ION FLOREA Inginer-şef IPROFIL 23 August-Tîrgu Mureş ECONOMII cit mai mari Colectivul fabricii noastre acordă o atenţie deosebită punerii în valoare a noi rezerve interne menite să sporească productivitatea muncii. Odată cu aceasta căutăm să folosim mai raţional materia primă, să reducem continuu cheltuielile de producţie şi să realizăm astfel economii cit mai însemnate. O sursă însemnată de creştere a productivităţii muncii şi, în acelaşi timp, de realizare de economii, s-a dovedit a fi, în condiţiile fabricii noastre, utilizarea largă în producţie a maselor plastice. In cele ce urmează îmi propun să redau unele realizări şi preocupări ale colectivului nostru pe această linie. In planurile noastre tehnice am trecut diferite studii şi cercetări, deoarece la reperele aparatelor de cîntărit se impun condiţii riguroase, ca toleranţe de execuţie şi higroscopicitate. Nu totul ne-a reuşit perfect de la început. In perioada experimentărilor mnele repere n-au dat rezultatele aşteptate. Am conlucrat însă cu colective de cercetători şi cu specialişti de la Combinatul chimic din Făgăraş — furnizorul nostru principal de mase plastice şi pînă la urmă am găsit soluţii corespunzătoare. Cu fiecare an am făcut noi paşi înainte. Acum, în 1963, în fabrica noastră masele plastice se găsesc aproape pe picior de egalitate cu metalul. Este interesant, socotesc, să arăt aici dinamica folosirii maselor plastice în execuția aparatelor de cîntărit. In 1959 ele s-au folosit la 7 repere mici, în 1960 s-au executat 26 de repere, economisindu-se 18 tone metal, iar în 1962 s-a ajuns la 35 repere, printre care se numără unele de mare importanţă. Realizăm de pildă din material plastic carcasa balanţei semiautomate de un kilogram. In urma documentărilor, a probelor şi a numeroaselor materiale experimentate, realizarea carcasei cit şi a talerului acestei balanţe se face fără dificultăţi. Am urmărit produsul în funcţiune. Aprecierile beneficiarilor sunt pozitive. Comportarea cît şi estetica fabricatului sînt superioare celui vechi. Aceste constatări ne-au îndemnat ca şi alte 8 repere, tot la acest produs, să le realizăm din materiale plastice. Ne-a reuşit acest lucru. In afara unui însemnat spor de productivitate, obţinem, pe această bază, economii de metal a căror valoare se ridică la suma de 120 000 lei. Din reperele funcţionale ale aparatelor de cîntărit care se execută din bachelită, fac parte şi amortizoarele balanţelor semiautomate. Vechea construcţie necesită manoperă multă — deci productivitate comparativ scăzută — şi anumite sortimente de metal mai greu de procurat. Prin schimbarea soluţiei au crescut simţitor productivitatea muncii şi, bineînţeles, şi economiile. Productivitatea a crescut cu 20 la sută şi datorită înlocuirii unor repere din metal cu altele din mase plastice la balanţele tehnice de 1,2 kg pentru unităţile medicale, farmacii, laboratoare. Dacă facem o socoteală simplă asupra economiilor realizate prin creşterea productivităţii muncii şi a economisirii metalului în primele luni ale anului 1963 ajungem la circa 220 000 lei. Serviciile noastre de concepţie au în centrul atenţiei extinderea şi de mai departe a folosirii maselor plastice la fabricaţia diferitelor produse. Vin, de asemenea, din sectoarele de producţie numeroase propuneri care sunt studiate cu atenţie şi, în multe cazuri, introduse în practică. De pildă, ajustorul Sebe Florea a propus înlocuirea camelor din oţel la balanţa semiautomată de un kilogram cu unele din bachelită. Propunerea, găsită bună, a fost acceptată. La fel şi tovarăşul Nicolae Paştiu. El a propus — şi s-a acceptat — executarea scalei de la balanţa tehnică de 5 kg din aminoplast prin presare, renunţîndu-se la gravarea pe pantograf. Ţinînd seama de necesitatea de a pune în valoare noi rezerve, vom continua aplicarea în fabricaţie la noi şi noi repere a maselor plastice. Experienţa de pînă acum ne arată că acţionînd în această direcţie vom avea rezultate tot mai bune în creşterea productivităţii muncii, în realizarea de economii. Ing. EUGEN ARMIE Tehnolog şef al uzinei „Balanţa”-Sibiu TfffAFIfffA experienţei UUmUUmUMwi% înaintate în ridicarea plenoudimvitatii muncii Noul complex alimentar din staţiunea balneo-climaterică Olăneşti. (Foto : Agerpres) ntr-o secţie a Complexului pentru industrializarea lemnului Bucureşti-Pipera. (Foto : M. Andreescu) LUCRĂRI AGRICOLE Cu sprijinul mecanizatorilor Colectiviştii din cele 29 de gospodării colective din raionul Balş, cu sprijinul mecanizatorilor, muncesc de zor pentru executarea însămînţărilor de primăvară. Gospodăriile au şi insăminţat suprafeţe însemnate cu ovăz, mazăre, floarea-soarelui şi au mai pregătit pentru semănat cca 1 200 ha. In raion se desfăşoară o muncă intensă pentru plantarea suprafeţei de 450 ha cu pomi fructiferi şi 34 ha cu vie. Pînă acum, au fost executate 150 000 de gropi şi s-au plantat 100 ha cu pomi. G.A.C. din comuna Baldovineşti a plantat 12 ha şi G.A.C. Morunglav 14 ha. (De la N. Rîpeanu, coresp. voluntar). Atenţie deosebită îmbunătăţirii păşunilor CLUJ (coresp. „Scinteii"). — Gospodăria colectivă din Someş-Odorhei, raionul Zălau, dispune în prezent de aproape 600 capete bovine, peste 1 400 de oi etc. La sfîrşitul acestui an, numărul bovinelor va creşte în această gospodărie pînă la 900 de capete. Pe colectivişti îi preocupă foarte mult asigurarea bazei furajere. Printre altele ei şi-au propus ca în acest an să execute defrişări de arborete şi mărăciniş pe 500 de hectare de păşune. Pînă în prezent, prin munca harnică a colectiviştilor şi în special a tineretului, s-au curăţit 120 hectare de păşune. Peste 50 de ha au fost îngrăşate cu îngrăşăminte naturale. Pentru desecarea unei suprafeţe de 20 de ha fineţe şi păşune Pe care bălteşte ape un început, săparea unor şanţuri de scurgere. Vor fi reînsămînţate cu ierburi valoroase importante suprafeţe de păşuni şi fineţe degradate. Pînă la începerea păşunatului s-a prevăzut repararea a 18 podeţe pentru accesul animalelor la păşuni şi a 7 fîntîni. De asemenea, vor fi construite 5 jgheaburi. Sporesc rodnicia ogoarelor HUŞI (coresp. „Scânteii“). Colectiviştii din raionul Huşi transportă zilnic la cîmp cantităţi tot mai mari de gunoi de grajd şi îngrăşăminte chimice pe care le împrăştie pe culturile de toamnă ieşite mai slab din iarnă. Astfel din luna ianuarie şi pînă în prezent colectiviştii din Berezeni au transportat pe cîmp aproape 3 000 tone gunoi , cei din Vetrişoaia 2 800 tone, din Vutcani 2 000 tone, din Schiopeni 1 600 tone etc. In întreg raionul Huşi s-au transportat pînă acum aproape 45 000 tone gunoi pe ogoare. Pînă la începerea semănatului colectiviștii continuă să fertilizeze solul. Oaspeţi ai colectiviştilor Colectiviştii din comunele Adincaia, Măneuţi, Ilişeşti şi Dolhasca, din regiunea Suceava, au avut ieri ca oaspeţi specialişti de la Institutul de cercetări zootehnice din Bucureşti. Oaspeţii au dat colectiviştilor consultaţii ştiinţifice pe teme privind baza furajeră şi alimentarea raţională a animalelor. In numeroase alte comune s-au deplasat conferenţiari şi brigăzi ştiinţifice care au făcut expuneri pe diferite teme şi au răspuns la întrebările colectiviştilor. In campaniil de împădurire BAIA MARE (coresp. „Scinteii“). La ocoalele silvice din raioanele Satu Mare, Cărei, Şomcuta Mare şi altele din regiunea Maramureş a început în aceste zile campania de împădurire. Au fost împădurite pînă acum peste 150 ha. Anul acesta în regiunea Maramureş noile păduri se vor întinde pe o suprafaţă de peste 100 ha. La lucrările de împădurire aduc o mare contribuție colectiviştii, îndeosebi tineretul. Conferinţe regionale ale U. R. C. C. SUCEAVA (coresp. „Scinteii"). In sala „Ciprian Porumbescu“ din localitate s-au desfăşurat ieri lucrările conferinţei Uniunii regionale a cooperativelor de consum Suceava. Delegaţii au analizat activitatea desfăşurată de consiliul uniunii regionale Pe anul 1962, sarcinile pe anul 1963, măsurile luate pentru îndeplinirea lor, în anul 1962, unităţile cooperaţiei de consum din regiune au vîndut populaţiei produse în valoare de peste 1 miliard lei, cu aproape 100 000 000 lei mai mult decit în anul precedent. Pentru îmbunătăţirea continuă a aprovizionării populaţiei, în anul care a trecut, atît prin construcţia de noi localuri, cit şi prin amenajarea sau reprofilarea spaţiilor existente, au fost date în folosinţă 75 unităţi noi de desfacere cu amănuntul. A crescut mult volumul produselor agricole valorificate de către colectivişti pe bază de contract şi achiziţii. In hotărîrile adoptate la conferinţă s-a prevăzut ca pe anul în curs volumul total al mărfurilor desfăcute de către unităţile cooperaţiei de consum să crească faţă de realizările obţinute în anul 1962. ★ BRĂILA (coresp. „Scinteii“). — La Brăila s-au desfăşurat ieri lucrările conferinţei Uniunii cooperativelor de consum din regiunea Galaţi. Din darea de seamă prezentată a reieşit că valoarea mărfurilor vîndute în anul trecut este mai mare cu 110 000 000 lei faţă de 1961. Au fost construite 67 magazine universale, magazine mixte şi bufete. Beneficiul net realizat în anul trecut este de peste 37 000 000 lei. A crescut şi numărul membrilor cooperatori cu circa 170 000, faţă de anul 1958. „Pagini mureşene77 TG. MUREŞ (coresp. „Scinteii“). — Sub îngrijirea Casei regionale a creaţiei populare, la Tg. Mureş a apărut o culegere cu lucrări ale membrilor cercurilor literare din regiune, intitulată : „Pagini mureşene”. Publicaţia cuprinde numeroase lucrări în proză şi versuri înfăţişînd momente din viaţa nouă a muncitorilor forestieri, a colectiviştilor. Mai cuprinde versuri din nioul folclor al regiunii, traduceri etc. escoperii arheologice ALBA IULIA (coresp. „Scinteii”). Colectivul de cercetători al muzeului regional din Alba Iulia a făcut recent două noi şi însemnate descoperiri arheologice. In satul Bucerdea, cu prilejul plantării unei suprafeţe cu pomi pe terenurile gospodăriei colective, a fost identificată o veche aşezare omenească datînd din epoca de bronz. Au fost găsite fragmente de ceramică, pămînt ars, cenuşă, cărbuni şi oase. Cea de-a doua descoperire, făcută în oraşul Alba Iulia în timpul unor lucrări edilitare, se referă la un tezaur de monede imperiale romane. El este considerat unul din cele mai mari tezaure de acest fel, fiind format din 1195 de piese de argint, datînd din anii 230—270 ai erei noastre, adică din perioada de părăsire a Daciei de către romani. In prezent, specialiştii muzeului valorifică prin studii amănunţite cele două descoperiri. Complexe noi pentru deservirea populaţiei Pentru o mai bună deservire a populaţiei, în ultimii ani au fost amenajate numeroase complexe meşteşugăreşti. Deschise în clădiri noi, aceste complexe cuprind ateliere şi centre de comandă cu mai multe ramuri de activitate : croitorie, cizmărie, tricotaje, frizerie-coafură, ceasornicărie, loto, reparaţii şi întreţinere a aparatelor de radio şi televizoarelor etc. Anul acesta vor fi date în funcţiune noi complexe ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Iată cîteva la care în prezent se execută lucrări de finisaj. Ploieştiul va fi dotat cu un complex de deservire amplasat în cartierul Halelor. Pentru o mai bună folosire a spaţiului, centrele de comandă vor fi amplasate la parter, iar atelierele de lucru la etajele I, II şi III. Noua construcţie, prin linia sa modernă, se va încadra armonios în peisajul oferit de blocurile care se vor înălţa în apropiere. Şi în centrul Slatinei se va deschide un complex al cooperaţiei meşteşugăreşti. Aici va funcţiona, pe lîngă centrele de comandă cu activităţi obişnuite, şi un magazin cu produse de artizanat. Unităţi noi vor fi deschise şi în centrul Bîrladului. Ele vor cuprinde în plus un centru de tricotaje-lenjerie-remaiat ciorapi şi un atelier de bijuterie. La Baia Mare îşi va începe activitatea un complex desfăşurat pe aproape 1 000 mp. Aici se vor deschide unităţi de : frizerie-coafură, cosmetică, încălţăminte, marochinărie, croitorie pentru femei, bărbaţi şi copii ş.a. Clădirea noului complex de pe B-dul Republicii va avea o linie arhitectonică asemănătoare cu cea a blocurilor ce o înconjoară. Tot de acest an vor fi terminate lucrările de construcţie a complexelor din Galaţi, Buzău, Timişoara, Găeşti, Şimleul Silvaniei, Simeria, Drăgăşani ş.a. Paralel cu lucrările de finisare la construcţiile începute în 1962, în acest an va începe construcţia a încă 40 complexe de deservire a populaţiei. Majoritatea vor fi înălţate în centrele mari ale ţării, în cartierele muncitoreşti, în staţiuni balneo-climaterice şi în centrele raionale. La Haţeg, Breaza, Roman, Sibiu şi Bicaz, de exemplu, vor fi înălţate complexe de deservire cu ramuri de activitate obişnuite. Pentru o deservire multilaterală a cetăţenilor, se vor crea centre mari de primire în care se vor găsi mai multe activităţi înrudite (croitorie, lenjerie, tricotaje, sau încălţăminte de comandă etc.). Pentru îmbunătăţirea lucrărilor de repara-*ţii şi întreţinere, atelierele de radioteleviziune din cadrul acestor complexe vor avea un spaţiu mai mare, cu cabine pentru încercarea şi controlul aparatelor. Turnu Măgurele va cunoaşte, în viitorul apropiat, o mare dezvoltare. Pentru o mai bună deservire a cetăţenilor, cooperaţia meşteşugărească va construi pe B-dul Independenţei un complex cu parnavalului ter şi două etaje. Noua unitate va cuprinde ateliere şi centre de comandă pentru diferite activităţi. Printre noile complexe ce vor îmbogăţi reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti mai pot fi amintite cele din Reşiţa, Govora, Constanţa, Mangalia, Piteşti, Caransebeş, Cluj, Focşani, Suceava, Huşi, Slobozia etc. GL PETRESCU Sesiune de comunicări ştiinţifice studenţeşti Duminică s-au încheiat la Iaşi lucrările celei de-a 10-a sesiuni de comunicări a cercurilor ştiinţifice studenţeşti de la Universitatea „Al. I. Cuza". In cele două zile, cît a durat sesiunea, au fost prezentate în cadrul celor 10 cercuri ştiinţifice un număr de 90 de comunicări, rod al muncii de cercetare ştiinţifică a studenţilor îndrumaţi îndeaproape de cadrele didactice ale Universităţii. Majoritatea comunicărilor reflectă preocupările studenţilor pentru problemele actuale ale economiei noastre naţionale, ale culturii şi artei. (Agerpres) Pe scena artiştilor amatori La Teatrul „C. I. Nottara” are loc astă seară spectacolul „Partea leului” de C. Teodoru în interpretarea formaţiei de teatru a sindicatului Uzinelor „Griviţa Roşie“. Regia artistică este semnată de Stelian Mihăilescu. La Teatrul pentru tineret şi copii, artiştii amatori ai Casei de cutiură din raionul 1 Mai prezintă piesa „Liturghia de la miezul nopţii” de Peter Karvas. Regia spectacolului aparţine lui Constantin Dinescu. * BRAŞOV (coresp. „Scinteii“). — Ieri, în satele raioanelor Sibiu, Făgăraş, Rupea şi în comunele aparţinătoare oraşului Braşov s-a desfăşurat faza intercomunală a celui de-al Vll-lea concurs al formaţiilor artistice de amatori. Zecile de echipe de artişti amatori , brigăzi artistice de agitaţie, formaţii corale, orchestre de muzică uşoară, echipe de dansuri etc au prezentat un concurs spectacole inedite, apreciate de miile de spectatori aflați în sălile căminelor culturale. Ieri după-amiază, sute de purtători ai cravatelor roşii, fruntaşi la învăţătură şi inactivitatea pionierească, s-au întilnit în sala mare de sport a Palatului Pionierilor din Capitală la „Carnavalul primăverii”. Programul a fost bogat, distractiv şi instructiv. Semnalul de deschidere a Carnavalului l-au dat trompetiştii. Dansul florilor, al puilor de barză au sugerat copiilor sosirea primăverii. Au urmat dansuri populare. Solişti ai ansamblului Sfatului popular al Capitalei au prezentat un program de cintece populare romineşti. Pionierii au participat apoi la un concurs de poezii şi cintece despre patrie, despre partid. Ciştigătorii concursului au fost premiaţi, la fel ca şi purtătorii celor mai frumoase costume ale Car- Aspect din meritor, timpul carnavalului de la Palatul PloiPnin : A. Cartojan) Biblioteci fruntaşe PLOIEŞTI (coresp. „Scinteii"). — în regiunea Ploieşti s-a încheiat concursul bienal „Biblioteca în slujba construcţiei socialiste" la care au participat peste 600 biblioteci orăşeneşti, raionale şi săteşti din regiunea Ploieşti. In ultimul an aceste biblioteci au înregistrat 325 000 cititori, care au împrumutat peste 2 500 000 cărţi. Pentru activitatea bogată desfăşurată în sprijinul întăririi economico-organizatorice a G.A.C. au fost premiate biblioteca raională din Rm. Sărat, biblioteca sătească din Izvoarele, raionul Teleajen, şi bibliotecile comunale din Dărmăneşti, raionul Ploieşti, şi Dumitreşti, raionul Rm. Sărat. La odihna In ultimul timp aproape 40 de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari de la întreprinderea „Electroaparataj” din Capitală şi-au petrecut concediul de odihnă, pe acest an, în staţiunile balneo-climaterice din ţară : Govora, Olăneşti, băile Victoria ş.a. In curînd alţi 105 salariaţi ai întreprinderii vor pleca în concediu la băile Sîngeorz, la Sovata, la Govora etc. (De la Pop Gh. Ion, ajustor la întreprinderea „Electroaparataj” Bucureşti). Metode înaintate de lucru în subteran BAIA SPRIE (coresp. „Scinteii“). — In subteran, la mina din Baia Sprie, metodele avansate de lucru se extind tot mai mult. Studiind bine condiţiile de zăcămînt, numeroase brigăzi de mineri lucrează acum în abataje cu înmagazinare. In felul acesta au fost înlăturate o serie de lucrări de susţinere, de ridicare a rostogolurilor etc. Lucrînd după această metodă, brigăzile conduse de minerii Dumitru Ceapă, Nicolae Şopalca şi altele extrag lunar însemnate cantităţi de minereu mai mult decit atunci cînd lucrau în abataje cu fîşii orizontale sau înclinate. La susţinerea unor lucrări miniere, puţuri, planuri înclinate şi altele, lemnul de stejar a fost înlocuit cu plase de sîrmă. Productivitatea muncii la astfel de lucrări a crescut de la începutul anului cu aproape 51 la sută, iar preţul de cost pe metri liniar de puț a fost redus cu 1 000 lei