Scînteia, septembrie 1963 (Anul 32, nr. 6002-6031)
Nr. 6001 Micii căluşari... Echipele de dansuri ale căminelor culturale din Onica şi Dobrun, raionul Balş, regiunea Oltenia, în viitoarea jocului. (Foto : Gh. vintilă) UŞILE VIITORULUI (Urmare din pag. III-a) taţie pentru cursanţii celor 18 cercuri de învăţămînt şi pentru agitatori , o odaie curată şi comodă, cu o hartă mare pe care e ţinută evidenţa ultimelor evenimente mondiale, cu material documentar ţinut la zi, care îi înarmează pe agitatori, mai ales cu calcule privind producţia Gălăuţaşului. TOVARĂŞI, mergem in grupe DE CÎTE 50 sa vedem cum arata Gălăuţaşul. Cei 250 de participanţi la consfătuirea organizată de Comitetul raional de partid Topliţa au plecat să viziteze complexul. Scopul vizitei era acela de a vedea cum e organizată agitaţia vizuală. De fapt însă, vizitînd pe rînd halele, îţi dai seama ca agitaţia vizuală e mai mult decît pare la prima vedere: nu e vorba numai de cîteva panouri şi lozinci, ci de întreg cadrul material pe care-l oferă complexul pentru educaţia oamenilor, în primul rînd prin forţa exemplului. Ca să ne convingem de asta să presupunem că dumneavoastră, cititorii, v-aţi constituit in grupe de cîte 50, ca participanţii consfătuirii raionale, şi că vizitaţi halele, însoţiţi de un reporter. VEDEŢI ACEASTA TĂBLIŢĂ? Cînd electricienii de întreţinere pleacă din camera lor, el lasă înscris pe tăbliţă locul unde au plecat şi ora. Trecem acum prin secţii: în fiecare secţie se află „oglinda zilei“, o tablă pe care maistrul scrie zilnic evidenţiaţii şi eventualii codaşi. Graficele individuale şi pe brigăzi oglindesc şi câştigurile oamenilor. Gazetele de perete, făcute simplu şi practic, fără fapt Inutil, se schimbă toate odată la secerile, In aşa fel Incit orice eventuală Intîrziere ar sări în ochii aceluia care trece prin hală. Un tabel al absentelor nemotivate e afişat şl In afara zidurilor întreprinderii, astfel ca sa poată fi urmărit şi de familiile din comună. A fost un stimulent suplimentar pentru scăderea absenţelor cu peste o treime faţă de anul trecut. Pe măsură ce străbatem complexul, vedem că întreg mecanismul de oglindire, popularizare şi critică funcţionează punctual şi precis, ca ceasurile electrice din perete. AŞA E FIRESC SA FIE, desigur. Un ceas e făcut ca să meargă — şi cînd merge nu vedem în asta nimic neobişnuit. Lăsaţi-l însă, la locul lui în perete, să meargă prost sau să stea şi el se va transforma intr-un fel de apel permanent la neglijenţă, la nesocotirea timpului, văzîndu-l cum stă acolo în perete, stricat, omul se obişnuieşte cu ideea că şi alte amănunte pot fi nesocotite. Cînd însă un colectiv energic, de oameni gospodari veghează ca toate aceste „mărunţişuri“ să funcţioneze impecabil, atunci fiecare om din hală se simte înconjurat de altă atmosferă, prielnică muncii precise, punctuale, pline de simţul răspunderii. Dar ce vedem ? UN IEPURAŞ SIMPATIC, pictat pe o tăbliţă, ne roagă zîmbind politicos: „ Nu călcaţi pe iarbă". Ceva mai încolo, două căprioare ne adresează aceeaşi invitaţie. — Credeţi că e serios lucrul acesta? Să puneţi într-o întreprindere serioasă desene cu animale? Interlocutorul e un om mai în virstă, membru în comitetul de partid. Cînd îi cerem socoteală pentru iepuraş figura lui — care pare aspră — e luminată de un zîmbet ştrengăresc și neaşteptat de gingaş. — Desenele astea, spune el, atrag atenția. Am pus întîi anunțuri obişnuite și iarba a fost totuși călcată. Apoi capătă nu știu ce îndirjire In glas: — Sute de ani, omului muncitor i s-a spus ‘ mereu: asta e interzis, astalaltă tot Interzisă e. Nu e cazul să desfiinţăm orice „Interzis“, dar acolo unde putem să-l înlocuim cu un apel la educaţia omului, s-o facem! De cînd am pus tăbliţele astea noi, oamenii n-au mai călcat iarba. Şi adaugă, din nou cu zîmbetul acela şiret şi sfios: — Le-a fost ruşine, să nu-l vadă Iepuraşul. SEARA CEA MAI FRUMOASA dintre cele petrecute la căminul cultural din Gălăuţaş a fost, pentru oamenii aceştia în aparenţă aspri şi cu figuri adesea ca tăiate din lemn, o seară consacrată poeziei de dragoste. Pe scenă, o fetiţă întorcea filele unui album uriaş. Fiecare filă era de cîteva ori mai mare decît ea şi pe fiecare filă scria numele unui poet, titlul poeziei şi numele recitatorului. Pe rînd se suiau pe scenă tineri şi tinere din complex, recitau poezii, iar pe cele puse pe muzică le cîntau. IMAGINEA PE CARE ŢI-O OFERĂ tînărul colectiv te împrospătează, ca aerul locurilor, un colectiv în plin avînt. La un capăt al complexului se descarcă fără răgaz bușteni mari, iar la celălalt capăt „curg“ iară încetare valuri-valuri de placi aglomerate, care vor lua formă de mobilă și dintre care multe vor poposi poate chiar în casa tinărului cititor care parcurge aceste rînduri. La fiecare opt ore ies de aici, afară de alte produse, 290 de uşi sau plăci celulare pentru uşi; în fiecare zi „melcii“ — nişte spirale mici de lemn — se înghesuie unii într-alţii, formînd ţesutul lăuntric al celor 870 de uşi care se vor deschide în faţa noilor locatari. In fiecare zi, sute de copii se vor înălţa în viriul picioarelor pentru a ajunge la clanţa acestor uşi. In fiecare luna, printre alte produse, peste 26 de mii de uşi pornesc de aci pentru a se deschide asupra viitorului, a lăsa oamenii să intre în locuinţe noi, în şcoli şi instituţii noi, lăcaşuri de învăţătură, visare şi creaţie. Şi, odată cu această producţie modernă, se deschid nenumărate uşi în sufletele oamenilor de aici, se deschid porţile viitorului, se formează, zi de zi şi lună de lună, oameni activi şi energici, care muncesc frumos și trăiesc frumos, creind civilizația socialistă. Adunarea publică de la Casa prieteniei romîno-sovietice întorşi în Capitală, după o vizită făcută prin ţară, membrii delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne au luat parte vineri dupăamiază la o adunare publică la Casa prieteniei romîno-sovietice. Au participat numeroşi muncitori, tehnicieni şi ingineri din întreprinderile bucureştene, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, precum şi membri ai Consiliului General A.R.L.U.S. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Luînd cuvîntul, Ion Moraru, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, membru al Consiliului General A.R.L.U.S., a subliniat că vizitele pe care oamenii sovietici le fac în ţara noastră prilejuiesc de fiecare dată afirmarea sentimentelor de dragoste şi prietenie dintre popoarele român şi sovietic. Ivan Ivanovici Ţvetkov, locţiitor al ministrului culturii al U.R.S.S., membru în conducerea Uniunii Asociaţiilor sovietice de prietenie şi relaţii culturale cu străinătatea, conducătorul delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne, a mulţumit pentru primirea caldă făcută în ţara noastră şi a împărtăşit din impresiile culese în timpul acestei vizite. Oaspeţii sovietici şi participanţii la adunare au asistat apoi la un program artistic. (Agerpres) »Saptămîna Crucii Roşii" Intre 1 şi 7 septembrie are loc în toată ţara „Săptămîna Crucii Roşii“. Cu acest prilej se vor organiza, în toate regiunile ţării, acţiuni şi manifestări cu caracter educativ-sanitar. Astfel, se vor ţine numeroase conferinţe, concursuri „Sanitarii pricepuţi“, seri de întrebări şi răspunsuri pe teme educativ-sanitare, filme etc, care au drept scop lărgirea cunoştinţelor igienico-sanitare ale populaţiei. De asemenea, activiştii voluntari de Cruce Roşie, sub îndrumarea medicilor, vor mobiliza populaţia la acţiuni de profilaxie, lucrări de gospodărire şi înfrumuseţare a satelor şi oraşelor, precum şi pentru creşterea numărului de donatori onorifici şi de membri ai organizaţiei de Cruce Roşie. La aceste acţiuni vor participa organele şi organizaţiile de Cruce Roşie din întreprinderi, instituţii, gospodării agricole de stat, gospodării colective, din şcoli şi cartiere, cadrele medicosanitare, cadre didactice şi întreg activul sanitar voluntar al Crucii Roşii. Deschiderea „Săptămînii Crucii Roşii“ din acest an coincide cu sărbătorirea Centenarului Crucii Roşii. (Agerpres) Spectacol de gală cu filmul vietnamez „O zi de toamnă“ Vineri seara, la cinematograful „Republica“ din Capitală a avut loc un spectacol de gală cu filmul artistic vietnamez „O zi de toamnă", prezentat cu prilejul celei de-a XVIII-a aniversări a proclamării independenţei Republicii Democrate Vietnam. Au asistat tovarăşii Pompiliu Macovei, adjunct al ministrului afacerilor externe, Virgil Florea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Al. Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de cultură, ziarişti, un numeros public. Au fost de faţă Dinh Van Duc, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al R.D. Vietnam în R.P. Romînă, membri ai ambasadei, şefi ai altor misiuni diplomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Filmul, care redă un episod din lupta poporului vietnamez pentru eliberarea ţării, s-a bucurat de succes. (Agerpres) înapoierea delegaţiei A.R.L.U.S. care a vizitat Uniunea Sovietică Vineri dimineaţa s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia Consiliului General A.R.L.U.S. care a făcut o vizită în Uniunea Sovietică la invitaţia Asociaţiei de prietenie sovieto-romîne. Delegaţia a fost condusă de acad. Dumitru Dumitrescu, secretar-prim al Academiei R. P. Române. Din delegaţie au făcut parte Octav Livezeanu, vicepreşedinte al I.R.R.C.S., Nicolae Oniga, prim-adjunct al Comisiei pentru activitate cultural-educativă a C.C.S., Al. Ivan Ghika, scriitor, şi Spiridon Bulete, şeful secţiei externe a Consiliului General A.R.L.U.S. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de Marin Florea Ionescu, vicepreşedinte al A.R.L.U.S., de activişti ai A.R.L.U.S. Au fost de faţă I. K. Jegalin, ambasadorul Uniunii Sovietice în R. P. Română, şi membri ai ambasadei. (Agerpres) INFORMAŢII • Vineri a plecat în R. S. Cehoslovacă o delegaţie condusă de Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de istorie a partidului de pe lingă C.C. al P.M.R., care va participa la lucrările celui de-al III-lea Congres internaţional de istorie a rezistenţei europene ce are loc la Karlovy Vary între 2 şi 4 septembrie. La plecare, în Gara de Nord, delegaţia a fost condusă de activişti de partid şi cercetători ştiinţifici. Au fost de faţă Jaroslav Sykora, ambasadorul R. S. Cehoslovace în R. P. Romînă, şi membri ai ambasadei. • La invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, a sosit în Capitală Julio Alvarez Del Vayo, fost ministru al afacerilor externe al Republicii Spania, cu soţia. Vineri la amiază, oaspetele a avut o întrevedere cu Alexandru Buican, vicepreşedinte al I.R.R.C.S. (Agerpres) De la I T. B. In urma lucrărilor edilitare de pe bulevardul Aviatorilor și a devierii liniei troleibuzelor 83 pe traseu comun cu liniile 81, 82 și 86, începînd din ziua de 1 septembrie a. c. linia troleibuzelor 86 se suspendă pînă la terminarea lucrărilor edilitare de pe strada Popa Nan. Loto-Pronosport La tragerea Loto-Pronosport din seara zilei de 30 august 1963 au fost extrase din urnă următoarele numere : 57 72 46 85 74 7 56 32 78 71 Special A 85 56 72 Special B. 46 7 81 Special C. 32 78 74. SCÎITEIA TELEGRAME EXTERME Greva minerilor spanioli in a 7 a săptămină MADRID 30 (Agerpres). — Greva minerilor spanioli, declarată în sprijinul revendicărilor privind majorarea salariilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, încheierea unor noi contracte colective, la elaborarea cărora să participe adevăraţii reprezentanţi ai muncitorilor, a intrat în cea de-a 7-a săptămină. Cu fiecare zi, greva care paralizează întreaga industrie carboniferă din nordul Spaniei a luat o amploare tot mai mare. In prezent, numai în regiunile Asturia şi Leon sunt în grevă peste 20 000 de mineri. Referindu-se la desfăşurarea grevei minerilor spanioli, ziarele franceze subliniază că în timp ce în Asturia situaţia a rămas neschimbată, în provincia Leon greva se extinde cuprinzînd zilnic noi şi noi mine. Intr-un articol în care subliniază amploarea mişcării greviste din Spania, săptămînalul francez „Vie Ouvrière“ seri® în ultimul său număr că „toate metodele de represiune pe care regimul franchist le foloseşte împotriva oamenilor muncii din Spania sunt sortite eşecului. Lock-out-urile, arestările, schingiuirile, deportările şi închisorile nu ajută cu nimic autorităţilor franchiste“. La rîndul său, ziarul catolic francez „La Croix“ scria la 29 august că autorităţile franchiste nu mai ştiu ce să facă pentru a-i sili pe muncitori să reia lucrul în mine. Proteste împotriva creării Federaţiei Malayeze Declaraţia Comitetului Politic al P. C. din Marea Britanie LONDRA 30 (Agerpres). Ziarul „Daily Worker“ a publicat la 30 august o declaraţie a Comitetului Politic al Partidului Comunist din Marea Britanie în legătură cu planurile de creare a Federaţiei Malayeze. Subliniind printre altele că acest plan nu are nimic comun cu năzuinţa popoarelor din Asia de sud-est de a-şi obţine independenţa deplină şi de a stabili între ele acele forme de colaborare care corespund cel mai bine intereselor lor, declaraţia arată că el este dictat de interesele monopolurilor de cauciuc, cositor, bauxită, urmărind totodată să menţină baza militară engleză din Singapore. MIRI (Sarawak) 30 (Agerpres). — Agenţiile occidentale de presă relatează că la 29 august în oraşul Miri (Sarawak) a avut loc o puternică demonstraţie împotriva creării proiectatei Federaţii Malayeze, cu prilejul sosirii în această localitate a misiunii O.N.U. însărcinată cu consultarea dorinţei populaţiei din Sarawak de a se alătura Federaţiei. Potrivit relatărilor agenţiei Reuter, poliţia a deschis focul şi a aruncat grenade cu gaze lacrimogene, pentru a împrăştia pe demonstranţii care purtau numeroase pancarte şi scandau lozinci împotriva acestui plan colonialist. Intre demonstranţi şi poliţie s-au produs ciocniri care au durat timp de cîteva ore. Doi demonstranţi au fost răniţi cu focuri de armă şi alţi opt răniţi. De asemenea, s-au înregistrat şase răniţi în rîndurile poliţiştilor. SCUMPIREA MANUALELOR ŞCOLARE ÎN ANGLIA Ziarul britanic „Guardian“ constată într-un articol bazat pe cifrele furnizate de Asociaţia editorilor britanici, că în ultima vreme s-a produs o scumpire simţitoare a cărţilor şi manualelor de şcoală în Marea Britanie. In anul şcolar trecut, scrie ziarul, preţul cărţilor de şcoală s-a scumpit în medie cu 12,5 la sută. NOUA OCUPAŢIE A UNOR MERCENARI In Belgia au fost semnalate în ultima vreme acţiuni teroriste împotriva studenţilor congolezi care învaţă în instituţiile de învăţămînt belgiene. Agenţia Reuter relatează despre constituirea unei bande teroriste sub denumirea „Grupul Damocles“, din care fac parte foşti mercenari colonialişti în Congo. Nu de mult, teroriştii au aruncat două grenade într-un bar din Bruxelles, rănind 27 de congolezi şi 14 belgieni. In urma acestui act, studenţii congolezi au dat publicităţii o declaraţie în care condamnă „ospitalitatea otrăvită“ ce li se acordă în Belgia. Teroriştii au anunţat la 26 august că au „executat“ un student congolez de la Universitatea Louvain din Bruxelles, ca „represalii“ împotriva declaraţiei amintite. POPULAŢIA S. U. A Potrivit datelor publicate de Biroul central de statistică al S.U.A., la 30 iulie, populaţia Statelor Unite ale Americii era de 189 478 936 de oameni. URAGAN LA SYDNEY La 29 august, un uragan însoţit de ploi torenţiale s-a abătut asupra oraşului Sydney. Vîntul puternic a răsturnat automobile, a smuls acoperişurile de pe clădiri. Unele cartiere ale oraşului sunt inundate. S-au înregistrat victime omeneşti. CÎND LIPSESC MĂSURILE DE SECURITATE A MUNCII In urma exploziei care s-a produs Intr-una din principalele mine de potasiu din apropierea localităţii Moab (statul Utah din vestul S.U.A.) au fost ucişi 18 mineri. Cei 7 supravieţuitori, care au fost salvaţi după aproape 2 zile de muncă încordată de către echipele de salvare, au subliniat în declaraţiile lor că explozia se datorează unor neglijenţe din partea companiei miniere şi au criticat lipsa condiţiilor de securitate a muncii în mină. Mina aparţine companiei „Texas Gulf Sulphur“. 63 DE MARI INCENDII ÎNTR-O LUNĂ Asociaţia societăţilor de asigurare din Anglia a relatat la 29 august că în luna iulie au avut loc 63 de mari incendii, care au provocat pierderi de aproape 6 500 000 lire sterline. Daunele materiale provocate anul acesta de Incendiile semnalate în Anglia se cifrează la 40 500 000 de lire sterline. Pag. 5 in preajma deschiderii Tirgului de toamnă de la Leipzig La 1 septembrie, Tîrgul internaţional de la Leipzig îşi va deschide din nou porţile, pentru ediţia de toamnă 1963. Inaugurîndu-se sub lozinca „Competiţie internaţională de produse de înaltă calitate pentru promovarea comerţului internaţional“, acest tîrg, care şi-a dobîndit tradiţie, suscită un viu interes, marcat şi de faptul că — aşa cum s-a anunţat — la el vor lua parte expozanţi din 50 de ţări. Şi de astă dată, printre ţările prezente la tîrg se află R. P. Romînă. Este pentru a 22-a oară, începînd din 1950, cînd participăm la manifestările organizate în cadrul Tirgului de la Leipzig. în acest mod, populaţia R. D. Germane, ca şi reprezentanţii cercurilor de afaceri de pretutindeni, prezenţi la aceste manifestări, pot lua cunoştinţă de progresele realizate de economia noastră naţională. La tîrgurile anterioare, în spaţiul de expunere s-au făcut remarcate prin sortimentul bogat şi calităţile lor, alături de produsele ţării gazdă şi ale altor expozanţi, numeroase produse ale industriei noastre constructoare de maşini, maşini şi utilaje moderne. Spre deosebire de tîrgul de primăvară, care are mai mult un caracter tehnic-industrial, Tîrgul de toamnă din Leipzig este axat mai ales pe bunuri de consum. Standurile romînești vor reflecta progresele realizate de industria noastră de bunuri de consum. De pildă, în pavilionul „Messehof“, unde sunt organizate standurile întreprinderilor româneşti de comerţ exterior — „Prodexport“, „Fructexport“ şi „Agroexport“ — va fi prezentat vizitatorilor un bogat sortiment de produse ale industriei alimentare şi agriculturii; în „Ring Messehaus“, „Romanoexport“ expune o bogată varietate de desene şi poziţii coloristice ale ţesăturilor, modele originale de încălţăminte şi confecţii, rezultat al unei experienţe bogate şi al unei minuţioase studieri a cerinţelor pieţei internaţionale. Iar întreprinderile româneşti de comerţ exterior — „Exportlemn“ şi „Mineralimportexport“ — expun mostre ale unora din produsele lor de export, la „Messehaus Union“. Sunt prezentate mobile moderne, plăci aglomerate din lemn triplu stratificate şi omogene, plăci fibrolemnoase şi alte produse din lemn, materiale de construcţie etc. Pe de altă parte, la „Hansa Haus“, „Cartimex“ expune sute de titluri de cărţi din literatura romînească contemporană şi clasică, în limba romînă şi traduceri în germană, rusă, franceză şi engleză, tipărituri in limba romînă din clasicii literaturii universale, cărţi ştiinţifice, albume de artă, iar la „Grassi Museum“, aceeaşi întreprindere se prezintă cu obiecte de artizanat, covoare romîneşti şi de tip oriental, articole din împletituri, ceramică, piele repasată şi nerepuşată, instrumente muzicale etc. Prin bogata gamă a mostrelor prezentate şi suprafeţele de expunere ocupate în fiecare din halele menţionate, R. P. Romînă se situează printre participanţii de seamă la apropiatul tîrg de toamnă. S-a afirmat în repetate rînduri că Tîrgul internaţional de la Leipzig constituie o punte între Răsărit şi Apus. Intr-adevăr, aşa cum s-a dovedit şi în trecut, întrunind în cadrul său pe reprezentanţii organizaţiilor comerciale din ţările socialiste, pe cei ai firmelor din numeroase ţări capitaliste, ai vieţii comerciale din ţări ale Asiei, Africii, Americii, el înlesneşte cunoaşterea reciprocă a participanţilor, schimbul de experienţă între ei, întărirea colaborării paşnice între state. Fără îndoială că şi această ediţie de toamnă a Tirgului internaţional de la Leipzig îşi va aduce contribuţia la realizarea acestor scopuri, la dezvoltarea schimburilor comerciale internaţionale, în spiritul şi în folosul coexistenţei paşnice a statelor cu orînduiri sociale diferite, în interesul păcii şi colaborării internaţionale. de TITUS CRISTUREANU vicepreşedinte al Camerei de Comerţ a R. P. Român. Aspect al pavilionului R. P. Romíne la Târgul de la Leipzig din primăvara anului trecut. trupia Sciitta“ UN NOU LIDER CONSTANŢA (prin telefon). Cadrul cu totul inedit al „Etapei litoralului“, disputată ieri, a constituit un imbold pentru ciclişti. Dimineaţa pe traseul Constanţa-Mangalia şi lotul şi apoi seara circuitul nocturn de la Mamaia s-au caracterizat printr-o suită de acţiuni vii, spectaculoase. ...De dimineaţă, în semietapa spre Mangalia a reţinut atenţia de la bun început evadarea dinamovistului Ziegler. Bun alergător de contratimp, Ziegler şi-a încercat şansa chiar cu riscul de a pedala solitar. Nu mult însă după ce a intrat în linie dreaptă, pe şoseaua Mangaliei, fugarului i s-au alăturat N. Niculescu (Steaua) şi Ciocan (Petrolul). Fugarii au după 10 km un avans de un minut. Pînă la Mangalia avansul creşte mereu, ajungînd a fi la aproape 4 minute. Niculescu, cel mai bine plasat dintre ei, ţinteşte vizibil „Tricoul galben"; alături de Ziegler, el se arată foarte activ. Colaborarea celor trei este cit se poate de bună. Prin Eforie Nord şi Sud, prin Mangalia, la ducere şi la întoarcere ei trec primii, disputîndu-şi, într-o luptă pasionantă, sprinturile prin oraşele de pe litoral. (Ziegler cîştigă două sprinturi, Ciocan — 1). Pe planul doi al întrecerii, alţi trei alergători (Ciumeti, Voinea, Pelcaru). Tînărul Ciumeti, care ieri, înaintea Startului îmbrăcase „Tricoul galben“ , caută cu tot dinadinsul să se apropie cu mai mult de fugari. Voinea şi în mai mică măsură Pelcaru îl ajută pe lider. Dar pînă la sosire, Ziegler, Niculescu şi Ciocan nu mai pot fi ajunşi. Semietapa o cîştigă Ziegler, urmat la o secundă de Niculescu şi la trei secunde de Ciocan, Voinea, Ciumeti şi Pelcaru. Grosul plutonului soseşte cu aproape 6 minute întîrziere. Lipsesc C. Dumi- Pescu (Olimpia), 1. Cozma şi Gh. Bădără (ambii Dinamo) care, pedalînd alene au rămas departe în urma tuturor concurenţilor. Comportîndu-se lamentabil, preocupaţi de dispute personale cei trei cunoscuţi ciclişti, membri ai loturilor reprezentative, au trecut linia de sosire tîrziu, după încheierea controlului . Conform regulamentului, ei au fost eliminaţi din întrecere... ...In nocturnă la Mamaia, cicliştii au parcurs un circuit în lungime de 44 km. Deosebit de pasionantă, mai ales în ultima parte, întrecerea a revenit braşoveanului V. Egyed. Desprins din pluton după turul 6, cîştigătorul şi-a creat un avans de 100 m, pe care şi l-a păstrat pînă la sosire. Ceilalţi alergători au ajuns la start după 2—3 sec. Primul loc în clasamentul etapei de astăzi a revenit lui W. Ziegler. In clasamentul general după 376 km parcurşi în primele două zile ale cursei, primele locuri sunt ocupate de Niculescu (care poartă acum tricoul galben), Ziegler la 14 sec., Ciumeti la 34 sec., Ciocan la 47 sec. etc. Astăzi se aleargă cea de-a treia etapă pe distanta Constanta-Tulcea. I. DUMITRIU Dimineaţă agitată Semietapa Constanţa- Mangalia-Constanţa, pe care mulţi o considerau o simplă plimbare printre bijuteriile arhitectonice ale litoralului, a avut darul să răvăşească de aşa manieră clasamentul incit n-ar fi de mirare ca rezultatele din această dimineaţă să influenţeze in mod decisiv erarhia finală. In esenţă, lupta sportivă s-a redus la un duel contratimp, intre două formaţii ad hoc, cea dinţii alcătuită din Ziegler, Ciocan şi Niculescu , cealaltă din Voinea, Ciumeti şi Pelcaru. Aplicind spontan tactica modernă a atacului din stan, primii trei reuşesc să se desprindă din pluton, chiar pe străzile Constanţei. Ei trec cu viteza unui accelerat prin faţa noii gări a oraşului unde s-au adunat să-i aclame mii de localnici şi sezonişti. Abia cînd avansul fugarilor se majorează, survine riposta energică a liderului. In compania lui Pelcaru şi Voinea, tînărul Ciumeti se lansează într-o urmărire înverşunată, încercînd prin telefon să diminueze pierderile indicate de cronometre. Puţini dintre vilegiaturiştii masaţi pe marginea şoselei sau pe falezele însorite de la Mangalia şi Eforie bănuiau în timp ce salutau succesiunea rapidă a celor două grupuri, că sub ochii lor se desfăşoară o luptă dramatică al cărui erou este băiatul acela cu tricou galben din plutonul secund. Şi totuşi numele acestui băiat de 20 de ani a început să fluture pe buzele spectatorilor. — Uite-l pe Ciumeţil Eforturile sale unite cu ale lui Voinea şi Pelcaru reuşesc să reducă distanţa, dar nu-i pot împiedica pe temerarii autori ai acţiunii iniţiale să reintre în Constanţa cu o zestre de secunde foarte preţioase. La ora cînd transmit aceste rînduri, principalii candidaţi la intîietate sunt cei patru concurenţi înşiraţi pe mai puţin de un minut: Niculescu, Ziegler, Ciocan, Ciumeti. Rămîne de văzut ce surprize ne rezervă circuitul de la Mamaia, precum şi etapa următoare Constanţa — Tulcea. Dar despre toate acestea, mîine. DAN DEŞLIU „Mondialele" juniorilor la şah BELGRAD 30 (Agerpres). — Turneul final al campionatului mondial de şah pentru juniori se apropie de sfîrşit. Liderul clasamentului continuă să fie şahistul român Florin Gheorghiu, care în runda a 7-a l-a învins cu piesele negre, în 45 de mutări, pe iugoslavul Kurajica. Au mai cîştigat, tot cu piesele negre, Adamski la Vesterinen, Tan la Bojkovici şi Zweig la Lee. S-a întrerupt pentru a doua oară partida Janata—Zaharov. Clasamentul înaintea ultimelor două runde : 1. Florin Gheorghiu (R. P. Romînă) 6 puncte ; 2. Janata (R.S.C.) 4,5 (1) puncte ; 3. Adamski (R.P.P.) 4 puncte; 4. Zaharov ( R.S.S.) 3,5 (1) puncte ; 5—6. Tan (Singapore), Zweig (Norvegia) 3,5 puncte ; 7. Kurajica (Iugoslavia) 3 puncte ; 8—9. Bojkovici (Iugoslavia), Lee (Anglia) 2,5 puncte ; 10. Vesterinen (Finlanda) 1 punct. HANDBAL ÎN II Echipele Dinamo Bucureşti şi Ştiinţa Bucureşti — campioane republicane Echipa Dinamo Bucureşti a cucerit titlul de campioană a ţării la handbal în 11 (masculin). In meciul decisiv al turneului final, desfăşurat pe stadionul 23 August, Dinamo a învins cu 11—10 (5—6) pe Steaua şi a ocupat primul loc în clasament. Pe stadionul „Dinamo“ din Suceava s-au disputat joi după-amiază ultimele meciuri din cadrul turneului final al campionatului republican feminin de handbal în 11. Ştiinţa Bucureşti a întrecut pe Rapid Bucureşti cu 6—5, cîştigînd titlul de campioană republicană. Pe locul II s-a clasat Rapid București, iar pe locul III Progresul București.