Scînteia, iunie 1964 (Anul 33, nr. 6274-6303)
1964-06-01 / nr. 6274
1 IUNIE - ZIUA COPILULUI MESERIA DE A CREȘTE Anul trecut, la mare, l-am auzit pe un copil cum întreba intr-o seară : — Mamă, cine aprinde luna ? Copilul pronunța cuvintele în mod foarte defectuos, pentru că nu avea decit doi ani. încă înainte de a învăța să vorbească, el era caracterizat de o gîndire oarecum tehnică : era curios să afle unde este comutatorul lunii şi, te pomeneşti, ce voltaj are. Copilul unui prieten, la data cînd împlinea zece ani, şi-a sculat părinţii cu noaptea în cap : — Tată, mamă, am împlinit un deceniu ! Ceva mai tîrziu, stimatul părinte, observîndu-1 cum priveşte pe ţeava unei jucării, i-a atras atenţia : — Nu e bine să te uiţi aşa pe ţeava puştii ! Dacă e încărcată ? Uite aşa a murit un mare scriitor. La care copilul i-a răspuns (textual! orice tată şi orice mamă vă încredinţează că textele reproduse de ei sînt... textuale) : — Vorbeşti de celebrul autor al cărţii „Bătrînul şi marea“? Acela e alt caz. Obişnuiţi ca odrasla să le repete expresiile şi frazele favorite, părinţii sînt foarte miraţi cînd copilul emite cîte o judecată pe care „zău, nu ştiu de unde a auzit-o". Dan, un băiat de opt ani (clasa a doua), aflînd că „prietenul său din copilărie“, Alexe, cu cîteva luni mai tînăr, are emoţii în legătură cu intrarea în clasa întîia, i-a dat imediat un sfat încurajator : — Alexe dragă, să ştii că şi mie mi-a fost frică. Pentru că sînt oameni care au dreptatea în suflet şi alţii care n-au dreptatea în suflet şi mă întrebam ce mă fac eu dacă dau peste o profesoară care n-are dreptatea în suflet. Dar e o tovarăşă bună şi mi-au spus băieţii de la alte clase că şi ale lor au dreptatea în suflet. — Dar dacă e înăuntru în suflet — s-a interesat Alexe — de unde pot să aflu dacă nimeresc la una care o are sau n-o are ? — Se vede după ochi, l-a informat cu competenţă amicul său. Dacă recunoaşte că ai şi tu dreptate cîteodată, că ai şi tu greutăţi la lecţii pentru că eşti copil, înseamnă că are dreptatea în suflet şi asta se vede şi la ochi. Exemplele ar putea continua mult şi bine, dar sînt sigur că fiecare cititor are la îndemînă altele mai grozave. (E păcat că la noi nici un autor n-a reuşit încă să alcătuiască un volum cu anecdote veritabile create de generaţia precoce a zilelor noastre). De cînd lumea, copiii şi-au uimit părinţii şi i-au pus în încurcătură cu întrebările lor; dar azi, sub ochii noştri, generaţia aceasta parcă e mai precoce decît oricînd şi nici nu e de mirare: sînt acum la sate copii care de mici se familiarizează cu aventurile de la televiziune ale lui Val-Vîrtej (sau măcar ascultă la radio emisiuni echivalente), copilul care altădată era fotografiat pe blană de urs s-a deprins azi să-şi audă vocea înregistrată la magnetofon, să vorbească despre telefon şi să viseze la sateliţi. Dar nu vorbesc numai de tehnică. Există şi o anumită precocitate morală. La un spectacol pentru copii, am observat cu interes cum un vîrcolac a prins-o pe Nu-Prea-Albă-Ca- Zăpada şi a declarat că n-o eliberează decît dacă vreun copil din sală se urcă pe scenă şi spune o poezie atît de frumos încît el, vîrcolacul, să fie nevoit să se dea bătut. Copiii n-au înţeles prea bine ce înseamnă vîrcolac, dar au văzut un personaj fioros şi au înţeles că riscul de a fi mîncaţi de vii s-ar putea să existe. Totuşi, n-au pregetat să urce pe scenă, să sară în ajutor cu zecile. O fetiţă de vreo cinci ani a spus atît de frumos poezia „Iţi mulţumim, partid iubit !“, încît am văzut cu ochii mei cum vîrcolacul nu numai că s-a dat învins dar, de necaz, a pleznit. ★ De Ziua copilului există obiceiul ca articolele să scoată în relief o realizare sau alta închinată marilor pitici ai zilelor noastre, contemporanii şi urmaşii noştri. Cînd priveşti aglomeraţia de cifre şi fapte, te întrebi, pe bună dreptate : care dintre ele are mai multă importanţă ? Oare organizarea sanitară, care face ca aterizarea celor paraşutaţi de barză să se desfăşoare cît mai lin şi igienic ? Oare condiţiile de hrană, căldură, îmbrăcăminte, care înainte de război ucideau, la fiecare o sută de copii, şaptesprezece ? şi care acum au făcut ca acest procent să cadă spre cinci. Oare preistoria copilului, acea poveste dinainte de naşterea lui, sănătatea părinţilor, alimentaţia şi viaţa mamei care l-a purtat ? Oare clasele şi şcolile noi, din care, sunt sigur, una se află prin preajma cititorului ce parcurge acum aceste rînduri ? Sau calităţile profesorilor „cu dreptatea în suflet“ şi ale foştilor copii, deveniţi de curînd instructori utemişti ai organizaţiilor de pionieri ? Este cîte ceva din toate acestea, şi fiecare cititor ar putea să mai adauge, ştiu eu, reţeaua de îngrijire care începe cu creşele şi grădiniţele, excursiile şi taberele, care fac ca stăpînii de mîine să inventarieze din vreme, cu sutele de mii, bogăţiile ţării lor şi a părinţilor lor, comorile create de natură, de strămoşi ca şi monumentele moderne numite hidrocentrală sau uzină. Dar, mai presus de orice, principala realizare sunt copiii, înşişi. Puţine dintre statisticile care te bucură, puţine dintre operele de artă pe care le admiri, puţine clădiri moderne sau melodii înălţătoare izbutesc să egaleze sentimentul de încîntare pe care îl ai cînd priveşti adînc în ochii acestei realizări care se cheamă copilul zilelor noastre, cînd stai de vorbă, serios, cu un copil. Adesea, cînd părinţii primesc complimente asupra felului în care a crescut şi s-a dezvoltat copilul lor, tatăl răspunde cu un glas parcă indiferent : — Şi ce te miri aşa ? Asta-i meseria lui: să crească. Copiii de astăzi au condiţii mai favorabile decît oricînd ca să-şi facă meseria. Dar, pentru că le-am amintit mai sus şi pentru că aceste însemnări se apropie de sfîrşit, se cuvine să amintim şi cîteva lucruri care vor face mai puţină plăcere unor copilaşi ceva mai vîrstnici. N-am putut înţelege niciodată amestecul de dulcegărie şi asprime cu care unii părinţi şi pedagogi tratează copilul, văzînd în el o fiinţă complet diferită, în faţa căreia orice om în vîrstă este neapărat şi complet superior. Ei nu văd omul din copil, nu i se adresează cu încredere în inteligenţa şi puterea lui de judecată, cu sinceritate, reduc pedagogia la un joc de ameninţări, promisiuni şi izbucniri nervoase. E de neînţeles, adesea, şi atitudinea părinţilor care îşi dezorganizează familia şi care îşi închipuie că statul şi în general toată lumea trebuie să aibă grijă de copiii lor, în afară de ei înşişi. Unii uită că, mai mult decît crearea unei reţele de instituţii pentru copii, principalul lucru pe care l-a adus construcţia Sergiu FĂRCAŞAN (Continuare în pag. IlI-a) Foto : A. Cartojan PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VAr fie Organ al Comitetului Central al P.M.R. Anul XXXIII Nr. 6274 Luni 1 iunie 1964 4 PAGINI - 20 BANI Adunarea pionierilor din Bucureşti Duminică dimineaţă, la Palatul pionierilor din Capitală a avut loc adunarea pionierilor din oraşul Bucureşti, dedicată zilei de 1 iunie. Cu acest prilej, conf. univ Tamara Dobrin, membră în Comitetul Executiv al Consiliului Naţional al Femeilor din R. P. Romînă, a vorbit celor peste 800 de participanţi la adunare despre însemnătatea Zilei internaţionale a copilului. A urmat un reuşit spectacol artistic susţinut de formaţii pioniereşti. (Agerpres) CONCURSUL DE LITERATURĂ ROMÎNĂ Duminică dimineaţă, la Facultatea de limbă şi literatură romînă din Bucureşti a început faza finală a concursului de literatură romînă, organizat de Ministerul învăţămîntului şi Comitetul Central al U.T.M. La această fază participă elevii din clasele VIII-XI ale şcolilor medii de cultură generală, anii I-VI ai şcolilor pedagogice şi anii I-III ai şcolilor profesionale de meserii şi tehnice agricole, cîştigători ai etapelor anterioare. Acest concurs, menit să stimuleze gustul pentru literatură în rîndurile elevilor, se bucură de o largă popularitate. La ediţia din anul trecut, el a întrunit zeci de mii de participanţi. La cercul de artă plastică de pe lingă clubul Uzinei de utilaj greu „Progresul Brăila Din toata tara Autobuzul TV-7 O realizare recentă a colectivului Uzinei „Autobuzul“ din Capitală este noul autobuz TV-7 destinat transporturilor de pasageri interurbane şi turistice pe drumuri grele şi de munte. In funcţie de destinaţia ce i se va acorda are amenajări specifice. Autobuzul folosit pentru excursiile turistice va avea scaune rabatabile, portbagaj interior etc. Autobuzul TV-7 de mică capacitate se construieşte în variantă rutieră cu 28 de locuri şi turistică cu 24 de locuri. El este înzestrat cu un motor de Duminică la amiază s-au încheiat lucrările celui de-al XI-lea Congres naţional de chirurgie. In cursul dimineţii au continuat discuţii, după care au fost prezentate o serie de filme documentare de specialitate romîneşti şi străine. Timp de patru zile, cît au durat lucrările, au fost prezentate numeroase rapoarte şi comunicări pe temele : probleme actuale ale chirurgiei cardio-vasculare, hemoragiile digestive şi superioare, insuficienţa renală acută în chirurgie. In afara delegaţilor români au făcut comunicări şi au participat la dezbateri numeroşi specialişti din: Belgia, R. P. Bulgaria, RS. Cehoslovacă, R. P. Chineză, Elveţia, Franţa, R. D. Germană, R. F. Germană, Grecia, Italia, R.S.F. Iugoslavia, R.P. Polonă, R. P. Ungară şi Uniunea Sovietică. Cuvîntul de închidere a fost rostit de acad. Theodor Burghele, preşedintele Comitetului de organizare a 140 CP cu 8 cilindri dispuşi în formă de V şi poate circula cu o viteză de 100 km/oră. Maşina dispune de elemente constructive moderne : suspensia din faţă independentă, cu arcuri bară de torsiune, cea din spate executată combinat din arcuri cu foi avînd capetele din suporţi cu perne de cauciuc şi arcuri elicoidale, şasiul construit din ţevi rectangulare cu pereţi subţiri. Caroseria urmează o linie modernă şi oferă vizibilitate mărită. Maşina este dotată cu instalaţie de încălzire independentă. congresului, care a subliniat multitudinea şi profunzimea problemelor dezbătute în cadrul acestei manifestări, înalta ţinută ştiinţifică a lucrărilor şi discuţiilor. Bucurîndu-se şi de colaborarea unor oaspeţi de peste hotare, a căror participare fructuoasă a contribuit la succesul lucrărilor, congresul a dezbătut teme actuale strîns legate de practică, de obiectivele majore ale sănătăţii publice. Participarea şi aportul adus de o serie de chirurgi romîni la buna reuşită a congresului constituie o garanţie că tradiţia şcolii romîneşti de chirurgie va fi dezvoltată cu succes. Asigurăm conducerea de partid şi de stat, a spus în încheiere vorbitorul, că vom pune în continuare toată priceperea şi puterea noastră de muncă în slujba idealurilor de progres şi pace care au caracterizat totdeauna profesiunea noastră. (Agerpres) încheierea lucrărilor Congresului naţional de chirurgie Sesiunea ştiinţifică republicană de chimie Duminică s-au încheiat lucrările sesiunii ştiinţifice republicane de chimie, care s-au desfăşurat la Iaşi timp de patru zile, organizată de Academia R. P. Român, în colaborare cu Ministerul învăţămîntului, Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei, Ministerul Industriei Uşoare, Ministerul Industriei Alimentare, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale şi Consiliul Superior al Agriculturii. Sesiunea a dezbătut problemele pe care le pune dezvoltarea chimiei în etapa actuală. Comunicările şi referatele ştiinţifice prezentate au oglindit capacitatea de creaţie a cadrelor didactice şi ştiinţifice din facultăţile şi institutele de cercetări chimice din ţara noastră. Unele din lucrările prezentate în cadrul celor 7 secţii — chimie fizică, chimie anorganică, chimie analitică, chimie organică, chimie macromoleculară, biochimie pură şi aplicată şi medicamente de sinteză şi antibiotice — s-au referit la cercetările fundamentale, iar temele altor lucrări au fost legate nemijlocit de producţie. Sesiunea ştiinţifică republicană de chimie a reflectat participarea entuziastă a chimiştilor noştri la înfăptuirea politicii partidului, la opera de desăvîrşire a construcţiei socialismului în patria noastră. In cadrul lucrărilor sesiunii au prezentat referate şi oaspeţi din Anglia, R. P. Polonă, S.U.A. şi U.R.S.S. Participanţii la sesiune au vizitat Fabrica de antibiotice, întreprinderea de prelucrare a maselor plastice, monumente de cultură şi artă şi noi construcţii din Iaşi. In excursie Duminică de dimineaţă, pe şoseaua ce duce spre Reghin şi Acăţari puteau fi văzuţi zeci de cetăţeni din Tg. Mureş, îndreptîndu-se cu maşini şi motociclete spre staţiunile Borsec, Lacu Roşu, Sovata sau alte locuri pitoreşti din regiune. Sute de excursionişti din Odorhei, Tîrgu Mureş şi alte localităţi au plecat cu autocarele. Unii au vizitat parcul dendrologic din Gurghiu, alţii castelul de la Lăpuşna, au admirat frumuseţile Văii Gurghiului. Fotbaliştii români s-au calificat în turneul olimpic de la Tokio Ieri la Sofia, selecţionata olimpică de fotbal a ţării noastre a obţinut o frumoasă victorie, învingînd cu 1—0 echipa olimpică a R. P. Bulgaria, învingători şi în primul meci disputat la Bucureşti la începutul lunii mai cu 2—1, jucătorii români și-au asigurat calificarea în turneul final al Olimpiadei de la Tokio. (In pagina 3-a, la rubrica de sport, relatarea trimisului nostru la Sofia). ii m-ai Frumuseţe, nostru - măiestrie, actualitate In ţară se desfăşoară cel de-al VII-lea Concurs al artiştilor amatori de la oraşe şi sate. Am solicitat artistului poporului Ion Chirescu, membru în comisia centrală de organizare a concursului, să ne relateze unele aspecte privind desfăşurarea acestuia. Devenit tradiţional, concursul artiştilor amatori din formaţiile muzical-coregrafice se află acum la a ViI-a ediţie, ne-a spus interlocutorul nostru. Aceasta a fost organizată în două etape. Prima a avut loc în 1962 pînă la nivelul regiunilor. A doua, organizată anul acesta şi antrenînd din nou la întrecere toate formaţiile, încheie concursul. Finala pe ţară va avea loc în preajma marii sărbători a celei de-a XX-a aniversări a eliberării ţării noastre. Acum se desfăşoară faza regională. Ca şi la concursurile anterioare, sutele de mii de artişti amatori, oameni ai muncii din industrie şi agricultură, se prezintă în această mare întrecere cu brigăzi artistice de agitaţie, coruri, echipe de dansuri, fanfare, cu formaţii semisimfonice şi orchestre de muzică populară şi uşoară, colective de operetă etc. Asistînd la spectacole ai impresia că întreprinderi şi sate întregi îşi dăruiesc pe scenă talentul şi măiestria artistică. Iată cîteva cifre concludente. Acum 15 ani, la primul concurs, corurile numărau de obicei doar cîteva zeci de persoane, echipele de dansuri urcau pe scenă doar cu cîteva perechi, iar brigăzile artistice de agitaţie din întreaga ţară puteau fi socotite pe degete. La actuala ediţie au participat peste 28 000 de formaţii. Este o creştere care exprimă amploarea pe care o capătă an de an mişcarea noastră artistică de amatori. Anii socialismului au descătuşat energiile creatoare ale poporului, au asigurat condiţii prielnice afirmării talentelor. Dezvoltarea continuă a mişcării artistice de amatori — atît cantitativ cît şi ca măiestrie — este un rezultat al acestor condiţii, inimaginabile în trecut, o expresie a marilor transformări petrecute în viaţa ţării, în viaţa oamenilor. Pasiunea pentru artă se oglindeşte, uneori, în aspecte pline de semnificaţii : în satul Luncile (regiunea Ploieşti), de pildă, există o formaţie de dansatori care cuprinde 83 de persoane, toţi membri ai aceleiaşi familii, la Pucioasa fiinţează o formaţie instrumentală în care tatăl cîntă împreună cu cei cinci copii ai săi. Au apărut la concurs, alături de formaţiile cunoscute (în regiunile Iaşi, Mureş- Autonomă Maghiară, Braşov etc), noi coruri cu peste 100 de persoane şi echipe de dansuri. Multe din colectivele artistice mai vechi şi-au mărit numărul de membri. S-au creat variate formaţii care tind să înfăţişeze cît mai expresiv gama bogată a folclorului nou şi a celui tradiţional, cum sînt ansamblurile de cîntece şi dansuri de la Ceanu Mare şi Popeşti (Cluj), formaţia de fluiere, cavale şi ţibulci de la Cerna (Dobrogea), ansambluri folclorice. Un mare număr de formaţii de operetă (Giurgiu, Piteşti, Ploieşti, Beliu-Crişana) au în repertoriu lucrări originale inspirate din viaţa de azi şi tradiţiile poporului nostru. Ce ne puteţi spune despre repertoriul artiştilor amatori ? Cred că dincolo de amploarea ansamblurilor, impresionează cu deosebire mesajul artiştilor amatori, gîndurile şi sentimentele lor. Prin mijloacele artei, ei aduc cinstire patriei socialiste, exprimă ataşamentul faţă de partid, faţă de cauza socialismului Vigoarea şi strălucirea artei noastre de amatori nu pot fi despărţite de ideile care îi însufleţesc pe slujitorii ei. Concursul constituie un mesaj al prezentului adus pe scene, în diferite feluri, de toate formaţiile şi soliştii participanţi la întrecere. Brigăzile artistice de agitaţie au găsit modalităţi simple, dar ingenioase, de a înfăţişa actualitatea în viaţa din uzine, de pe ogoare şi din instituţii, prin texte şi printr-o prezentare scenică de cele mai multe ori reuşite. Satira şi umorul găsesc, de asemenea, interpreţi inspiraţi în rîndurile amatorilor. Cîntecul de masă, vibrant şi înălţător, capabil să însufleţească şi să mobilizeze, este preluat de artiştii amatori şi răspîndit în întreaga ţară ; pe scenele concursului, ansamblurile corale interpretează lucrări închinate patriei şi partidului, muncii şi vieţii de azi, prelucrări de folclor, coruri din opere. Cînd corurile, orchestrele simfonice şi semisimfonice execută piese din repertoriul clasic romînesc şi universal — ele fac să răsune, în fond, tot un mesaj al prezentului, al acestui prezent cînd arta, cultura devin bunuri ale maselor celor mai largi. Nu lipsesc din programe lucrări de Enescu, Kiriac, Vidu, lucrări de Mozart, Schubert, Ceaikovski, Wagner, Weber etc. Această varietate şi bogăţie a repertoriului arată, pe lîngă nivelul artistic atins de formaţiile de amatori, larga răspîndire şi apreciere de care se bucură azi, în rîndurile maselor, tot ceea ce a creat mai bun geniul muzical al poporului nostru, valorile nepieritoare din patrimoniul artistic al omenirii Unele formaţii de jocuri au adus pe scenă nu numai vechile şi frumoasele suite folclorice, ci şi dansuri inspirate de noile realităţi, de viaţa şi munca poporului; astfel, în spectacolul „In şi cînepă“, dansatorii din Dăbuleni (Oltenia) transpun în frumoase mişcări de dans munca la cîmp. In multe locuri sunt reînviate dansuri vechi. La Borlova (Caransebeş) jocuri bătrîneşti, pe cale de dispariţie, sunt preluate de către formaţia de tineret. Pe scene îşi fac tot mai mult loc mişcarea suplă şi gingăşia baletului clasic — fapt care răspunde interesului unui public foarte numeros pentru acest gen de artă rezervat, în trecut, desfătării unei categorii restrînse de spectatori „rafinaţi“ In dispreţul ei faţă de arta populară, faţă de creatorii şi slujitorii ei, burghezia socotea că „amatorul“ nu este decît un diletant , lipsit de pregătire, de măiestrie şi de talent. Concursul demonstrează cu prisosinţă că pentru artiştii amatori talentaţi, înzestraţi, drumul spre măiestrie — drum al unei munci migăloase, perseverente— este pe deplin accesibil. Talentul, care se pierdea înainte în anonimat şi numai arareori ajungea să înflorească, iese la iveală în prezent, se şlefuieşte şi se cultivă cu grijă. Pe ce căi se cultivă şi se perfecţionează măiestria artiştilor amatori ? Chiar această manifestare este un puternic stimulent pentru dezvoltarea mişcării artistice de amatori. Şi ţin să relev aici contribuţia pe care o aduc sute şi sute de activişti cul(Continuare în pag. II-a) FURAJELE SA FIE STRINSE LA TIMP PE TEMELE ZILEI RECOLTAREA ŞI PREPARAREA LUCERNEI In această perioadă, în numeroase gospodării de stat şi colective se lucrează intens la recoltarea şi prepararea finului şi făinei de lucernă. In regiunile Bucureşti, Galaţi, Oltenia, Banat şi altele au fost recoltate zeci de mii de hectare de lucernă. La gospodăria de stat Afumaţi, din regiunea Bucureşti, se lucrează intens la cositul şi balotarea finului de lucernă. Principalul avantaj al acestei metode constă în faptul că se evită scuturarea frunzelor care conţin cel mai mare procent de substanţe nutritive. Lucrătorii gospodăriei folosesc şi o instalaţie cu aer cald pentru uscarea lucernei şi transformarea ei în făină. In felul acesta se păstrează în cea mai mare măsură vitaminele, nutreţul obţinut fiind deosebit de valoros. O experienţă bună în prepararea fînului de lucernă de calitate superioară au dobîndit şi numeroase gospodării colective. La gospodăria colectivă Bîrca, regiunea Oltenia, se organizează în fiecare an o adevărată campanie de recoltare a fînului. Şi în acest an, o preocupare principală a colectiviştilor este aceea de a obţine fîn de cea mai bună calitate. In această perioadă este deosebit de important ca în fiecare gospodărie de stat şi colectivă să se organizeze recoltarea întregii suprafeţe de lucernă şi alte furaje la timpul optim, cînd plantele au cea mai mare cantitate de substanţe nutritive. Practica a dovedit că în cazul lucernei şi trifoiului recoltarea trebuie făcută în faza de îmbobocire. Intîrzierea recoltării, cum se mai obişnuieşte în unele gospodării, este foarte păgubitoare. Cînd se întîrzie prima coasă, nu numai că se obţine nutreţ de calitate mai slabă, dar scade recolta de fîn la coasele următoare. In mod deosebit se cere să nu se întîrzie cositul lucernei şi trifoiului pe suprafeţele destinate producţiei de sămînţă. Ţinînd seama că ploile căzute au favorizat dezvoltarea puternică a vegetaţiei este necesar ca în prezent să se organizeze recoltarea rapidă a suprafeţelor de lucernă şi alte culturi furajere, folosind în acest scop toate mijloacele — cositori, combine, coase. Preocupîndu-se de asigurarea unei cît mai bune furajări a animalelor, Consiliul agricol regional Oltenia a popularizat din timp metodele cele mai bune de recoltare şi conservare a fînului, prin demonstraţii şi schimburi de experienţă. Metoda balotării fînului se va extinde pe 60 la sută din suprafaţa cultivată cu lucernă în gospodăriile colective din regiune. Vremea umedă îngreunează uscarea în bune condiţii a fînului. De aceea, este necesar ca specialiştii să indice folosirea şi a altor mijloace care permit evitarea pierderilor de substanţe nutritive. Este foarte important să se extindă metoda de uscare a fînului pe diferiţi suporţi (capre, prepeleci) aşa cum se aplică cu bune rezultate în gospodăriile colective din regiunile Braşov, Cluj şi altele. în perioada ploioasă este avantajos ca o parte din lucernă să fie însilozată prin diferite procedee : în amestec cu paie tocate, pleavă sau plante graminee verzi, cu soluţie de acid formic sau cu o soluţie de melasă şi bacterii lactice. în unele gospodării se obţine nutreţ de calitate superioară prin însilozarea lucernei pălite, fără nici un fel de adaos. Principalul este să se respecte cu stricteţe toate regulile de însilozare şi în primul rînd să se preseze puternic nutreţul. Preocupîndu-se de luarea măsurilor de care depinde obţinerea de nutreţuri de cea mai bună calitate, consiliile agricole, conducerile gospodăriilor de stat şi colective vor asigura o bună hrănire a efectivelor de animale, condiţie principală pentru sporirea producţiei de carne, lapte şi alte produse. Folosesc bine maşinile GALAŢI (coresp. „Scînteii"). — In aceste zile, paralel cu îngrijirea culturilor în gospodăriile agricole de stat din regiunea Galaţi se lucrează la recoltatul lucernei. La gospodăria de stat Baldovineşti, folosindu-se bine maşinile, din cele 300 hectare cu lucernă veche au fost cosite pînă acum 180 hectare pentru masă verde şi 50 hectare pentru fîn. Se lucrează intens şi la G.A.S. Bejani. Aici au fost recoltate 270 hectare din cele 382 hectare cultivate. Multe unități din cadrul trustului Brăila, ca, de exemplu, cele din Gropeni, Stăncuța, Insurăţei, Berteşti şi Niculeşfi Jianu, au terminat cositul lucernei de pe întreaga suprafaţă. Din cele 4 126 hectare de lucernă pe care le au gospodăriile de stat din cadrul acestui trust s-a strîns recolta de pe aproape 3 200 hectare Rezultate bune s-au obținut şi în unele gospodării agricole trg stat din cadrul trustului Galaţi. La gospodăria agricolă de stat Afumaţi, regiunea Bucureşti, recoltarea lucernei este in toi. In fotografie, mecanizatorii Dumitru G. Dumitru şi Constantin Gindac lucrind la balotarea finului Foto : M. Andreescu