Scînteia, martie 1965 (Anul 34, nr. 6545-6575)
1965-03-01 / nr. 6545
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA Anul XXXIV Nr. 6545 Luni 1 martie 1965 4 PAGINI - 30 BANI Pentru noile unităţi de industrializare a lemnului cadre cu o Înaltă CALIFICARE Valorificarea superioară şi complexă a masei lemnoase — preţioasă bogăţie a ţării — constituie o importantă sarcină pusă de Congresul al III-lea al partidului în faţa economiei noastre forestiere. Această sarcină se îndeplineşte cu succes îndeosebi pe baza concentrării producţiei în combinate cu profil complex, înzestrate cu tehnică modernă. In cinci ani ai desenatului, din importantele fonduri alocate de stat pentru dezvoltarea bazei materiale, în economia forestieră au fost construite şi date în funcţiune opt combinate de industrializare a lemnului şi şapte fabrici de mobilă independente. Concomitent, a crescut capacitatea de producţie a unui mare număr de întreprinderi existente, s-a modernizat tehnologia lor de fabricaţie. Producţia industriei de prelucrare a lemnului a fost anul trecut de peste opt ori mai mare decât în 1948. Importante unităţi de producţie — fabrici de mobilă, de furnire estetice, placaje, ferestre şi uşi — vor intra în funcţiune în acest an la Turnu Severin, Sighetul Marmaţiei, Bacău, Piteşti. Unităţile de producţie, intrate în funcţiune sau aflate în construcţie, se caracterizează printr-un grad înalt de mecanizare şi automatizare. Aceasta a pus în faţa Ministerului Economiei Forestiere, a întreprinderilor, ca o cerinţă esenţială, sarcina pregătirii de cadre cu o înaltă calificare tehnicoprofesională, capabile să asigure atingerea parametrilor proiectaţi într-un timp cît mai scurt, să folosească utilajele moderne cu maximum de randament, concomitent cu ridicarea calităţii produselor. Pentru noile unităţi au fost pregătite peste 23 000 de cadre, din care 20 000 muncitori calificaţi, 2 100 tehnicieni şi maiştri, 700 ingineri, economişti şi alţi specialişti cu studii superioare. Atenţia ministerului şi a conducerilor de întreprinderi a fost îndreptată îndeosebi spre şcolile profesionale şi tehnice, întrucît acestea constituie principala formă de pregătire a muncitorilor calificaţi şi a maiştrilor. Pe lîngă întreprinderile de industrializare a lemnului funcţionează 11 şcoli profesionale şi 13 şcoli tehnice. In vederea creşterii eficienţei procesului de învăţămînt, cadrele didactice, recrutate din rîndurile inginerilor bine pregătiţi profesional, au fost îndrumate să prevadă la fiecare curs aplicaţii şi demonstraţii practice cu elevii. Această metodă va fi extinsă tot mai mult, concomitent cu sporirea preocupării pentru îmbunătăţirea conţinutului demonstraţiilor practice, pentru legarea lor mai strînsă de activitatea concretă a viitorilor muncitori. Profilul acestor unităţi de învăţămînt, programele lor reflectă în bună parte complexitatea producţiei şi formele moderne de organizare a muncii în marile combinate de industrializare a lemnului. Majoritatea absolvenţilor şcolilor profesionale şi tehnice obţin rezultate bune în producţie, contribuie tot mai activ la rezolvarea problemelor tehnice din întreprinderi. Ministerul nostru a urmărit ca programele şcolilor profesionale să fie perfecţionate pe parcurs, încît pregătirea tehnică de specialitate să se întemeieze pe cunoştinţe mai aprofundate din domeniul mecanicii, electrotehnicii, construcţiei şi utilizării aparatelor de măsură şi control, reglării automate a proceselor tehnologice. Problema întăririi legăturii între cunoştinţele teoretice şi cerinţele practicii nu poate fi însă socotită rezolvată. Va trebui să îmbunătăţim în continuare programele analitice, mai ales că în toamna acestui an la concursul de admitere în învăţămîntul profesional se vor prezenta primii absolvenţi ai şcolilor de opt ani. Una dintre formele importante de pregătire a cadrelor o constituie cursurile de specializare a muncitorilor şi tehnicienilor. Viitorii muncitori, maiştri şi tehnicieni ai combinatelor aflate în construcţie sunt trimişi la diferite întreprinderi similare din ţară — la Blaj, Bucureşti, Arad, Măgura Codlei, Cluj — pentru calificare şi specializare. Perioada de punere în funcţiune a maşinilor şi utilajelor — cînd de fapt se verifică procedeele tehnologice, soluţiile tehnice indicate in proiecte şi execuţia montajului s-a dovedit un bun prilej pentru cunoaşterea nivelului de pregătire a muncitorilor. Ministerul a îndrumat conducerile noilor unităţi industriale să verifice calităţile profesionale ale muncitorilor, să le creeze condiţii pentru aprofundarea cunoştinţelor de specialitate. Există însă şi şcoli profesionale, cursuri de calificare şi de specializare unde se acordă o insuficientă atenţie cunoaşterii temeinice a caracteristicilor utilajelor, a modului lor de folosire şi întreţinere. Desigur că, dacă la C.I.L.Piteşti ar exista mai multă preocupare pentru ridicarea nivelului de calificare al cadrelor, dacă maşinile şi utilajele ar fi mai bine cunoscute şi întreţinute, s-ar obţine indici mult mai înalţi de utilizare, iar calitatea produselor s-ar îmbunătăţi. O atenţie mai mare pentru ridicarea calificării cadrelor ar contribui, şi la C.I.L.-Gherla, la îmbunătăţirea calităţii produselor. Este necesar ca această problemă să fie privită cu toată răspunderea de către fiecare conducător de întreprindere şi, cu sprijinul direcţiei generale de resort din minister, să se ia măsuri ca tehnica nouă să fie cît mai bine folosită. Ca în orice altă ramură a economiei naţionale, nivelul tehnic ridicat al industriei de prelucrare a lemnului presupune prezenţa la conducerea proceselor de fabricaţie a unor cadre cu pregătire superioară : ingineri de specialitate, ingineri mecanici, electrotehnici, chimişti etc. In ultimii ■ 13 ani, unităţile noastre au primit peste 600 de ingineri pregătiţi pentru fabricarea produselor finite şi semifinite din lemn. Deşi programele de învăţămînt au fost îmbunătăţite, considerăm că ele sunt încă deficitare în ce priveşte abordarea problemelor de mecanizare şi automatizare a proceselor de producţie pe care trebuie să le rezolve viitoarele cadre inginereşti formate pentru această ramură. După intrarea în funcţiune a noilor întreprinderi, acţiunea de pregătire a cadrelor nu se încheie, ci continuă prin participarea întregului personal la cursuri de ridicare a calificării şi de specializare. In anii sesenatului, asemenea cursuri au fost frecventate în industria de prelucrare a lemnului de peste 8 000 de muncitori. In întreprinderi se folosesc forme eficiente ale propagandei tehnice: sesiuni tehnico-ştiinţifice, conferinţe pe teme de specialitate, schimburi de experienţă etc. Sesiunile tehnico-ştiinţifice ţinute anul trecut la combinatele de industrializare a lemnului din Suceava, Blaj şi Rm. Vîlcea au reliefat preocuparea susţinută a muncitorilor şi tehnicienilor pentru promovarea tehnicii avansate. Este necesar însă ca în fiecare întreprindere să fie iniţiate în continuare măsuri pentru ca muncitorii, tehnicienii şi inginerii să fie în permanenţă la curent cu ceea ce apare nou şi valoros în domeniul industrializării lemnului. Cu atît mai mult cu cît munca de propagandă tehnică desfăşurată în unele întreprinderi are un caracter formal. Conducerilor de întreprinderi le revine îndatorirea de a-i îndruma pe ingineri să folosească cu o mai mare eficienţă publicaţiile editate de centrul de documentare tehnică pentru economia forestieră. In combinatele şi fabricile din cadrul ministerului nostru există un valoros fond de cadre calificate, de specialişti care fac faţă cu succes sarcinilor de ridicare a producţiei în ritmul ascendent caracteristic întregii economii naţionale. Prin asigurarea în continuare de muncitori, ingineri şi tehnicieni cu o temeinică pregătire profesională, stăpîni pe meserie, întreprinderile vor dobîndi succese tot mai importante în mărirea producţiei şi productivităţii muncii, în fabricarea de produse superioare calitativ, comparabile cu cele mai reuşite modele similare realizate în tehnica modernă. Ing. ION RÎMBU adjunct al ministrului economiei forestiere Modernul combinat al industriei forestiere din Comănești ÎN ZARUL DE AZI ■ PE TEME ŞCOLARE (pag. a 11-a) B Scrisori către ,,Sfiiteia“ (pag. a 11-a) S SPORT (pag. a 111-a)m Imagini din viaţa internaţională . (pag. a IV-a) 10 Corespondenţă din Montevideo (pag. a IV-a) INVITAŢIE IA mint Adevărata vîrstă a mărţişorului nu se cunoaşte — ar putea fi destul de respectabilă. Dar ziua închinată lui, 1 martie, îşi păstrează de fiecare dată farmecul şi prospeţimea. Pesemne fiindcă este vorba — şi va fi întotdeauna — nu de valoarea propriu-zisă a acestui minuscul mărţişor, ci de invitaţia la delicateţe, nepromulgată prin vreo lege, dar transmisă cu stăruinţă din generaţie în generaţie. Apoi, mai este ceva. De cînd ne ştim, 1 martie marchează pragul primăverii, cu toate că de multe ori îl treci tot în plină iarnă. Iţi face plăcere ca, în drum spre locul de muncă ori venind către casă, să te opreşti cîteva minute în faţa panourilor aflate pe stradă sau în magazine şi, din sutele de lucruşoare închipuind fiinţe şi obiecte, să-l alegi pe cel care eşti convins că ar produce satisfacţie persoanei căreia îl dăruieşti. Bucuria, atît pentru cel care dă cit şi pentru cel care primeşte, este la fel de mare. Fără îndoială, ar fi şi mai bine dacă această zi ce simbolizează chemarea la delicateţe nu s-ar şterge cu una cu două din memoria unora, spre a reînvia doar o dată cu 1 martie viitor, dacă ea ar însemna totodată un prilej de atitudine atentă şi prevenitoare faţă de tovarăşele noastre. Delicateţea, bunul simţ, respectul faţă de ceilalţi sînt însuşiri care fac ca viaţa să devină mai frumoasă. De aceea, nu numai atunci cînd cumpărăm un mărţişor, ci şi de la un mărţişor la altul — să nu-i uităm semnificația. Gheorghe VLAD PREŞEDINTELE AUSTRIEI A ÎNCETAT DIN VIAŢĂ La 28 februarie a încetat din viaţă, în urma unei grele boli, preşedintele Austriei, Adolf Schärf. Născut în anul 1890, Schärf a fost ales preşedintele Partidului Socialist din Austria în 1945. Devenit preşedinte al Austriei în 1957, el a fost reales în aceeaşi funcţie în 1963. Potrivit constituţiei, funcţia de preşedinte va fi exercitată temporar de Josef Klaus, cancelarul Austriei. Partidul peronist nu va putea participa la alegeri Tribunalul electoral suprem al Argentinei a anunţat că principala organizaţie peronistă — Partidul justiţialist — nu va putea participa la alegerile care urmează să aibă loc la 14 martie. Hotărîrea tribunalului intervine după o recentă decizie care recunoaşte dreptul Partidului justiţialist de a participa la alegeri. (In pag. a 4-a relatarea corespondentului nostru) Succese ale răsculaţilor congolezi Intr-un comunicat dat publicităţii la Brazzaville de Comitetul naţional de eliberare din Congo (Leopoldville) se arată că detaşamentele de insurgenţi au obţinut noi succese împotriva forţelor guvernamentale. In prezent insurgenții controlează aproape întreaga provincie Kivu și o bună parte din provincia Katanga de nord. ŢARA SE PREGĂTEŞTE DE ALEGERI Adunări cetăţeneşti in regiunile Bacău, Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară intr-o insufleţită atmosferă, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au intilnit cu alegătorii Entuziastele adunări cetăţeneşti şi întîlnirile dintre candidaţii Frontului Democraţiei Populare, care au loc în aceste zile în întreaga ţară, prilejuiesc o amplă dezbatere politică la care participă sute de mii şi milioane de oameni ai muncii. Ele pun în lumină bogatul bilanţ al realizărilor obţinute de oamenii muncii în cei 4 ani care au trecut de la alegerile precedente, sarcinile ce revin întreprinderilor, unităţilor economice şi instituţiilor ştiinţifice şi culturale în cadrul ultimului an al sesenatului, precum şi diferite probleme privind buna gospodărire şi înfrumuseţare a oraşelor şi satelor. In acelaşi timp, participanţii la adunări dau glas hotărîrii întregului popor de a munci şi în viitor cu elan şi pricepere pentru înflorirea patriei, pentru înfăptuirea însufleţitorului program al desăvîrşirii construcţiei socialiste trasat de partid. Zilele acestea, tovarăşii Emil Bodnăraş, Alexandru Moghioroş şi Leonte Răutu s-au întîlnit cu alegătorii din circumscripţiile în care au fost propuşi candidaţi în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. Cu acest prilej, împreună cu alţi candidaţi ai F.D.P. în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională şi sfaturile populare şi reprezentanţi ai organelor locale, ei au vizitat numeroase obiective industriale, şantiere de construcţie, instituţii de cultură şi artă, cartiere noi de locuinţe. Tovarăşul Emil Bodnăraş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, candidat al Frontului Democraţiei Populare in circumscripţia electorală nr. 1 Iaşi-nord, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri, tehnicieni din noile întreprinderi situate în zona industrială a oraşului: uzina metalurgică, centrala electrică şi de termoficare, fabrica de tricotaje „Moldova“, atelierul de reparat material rulant „Nicolina“-Iaşi, s-a întîlnit, de asemenea, cu oameni de cultură , academicieni, cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza“, Institutul politehnic, cercetători ştiinţifici de la Filiala Academiei R.P.R., personalităţi din viaţa artistică. In sala Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi alegători din oraş — muncitori, ingineri, tehnicieni, funcţionari, oameni de artă şi cultură, studenţi, gospodine. Tovarăşul Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electorală nr. 1 Tg. Mureş-vest, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la Depoul C.F.R., Fabrica de confecţii „Mureşul“, cu membri ai filialei Uniunii Scriitorilor şi cu ţărani muncitori, membri ai cooperativelor agricole de producţie din comunele Pănet şi Săbed, raionul Tg. Mureş. In sala mare a Palatului culturii din Tg. Mureş a avut loc o adunare cetăţenească la care au luat parte numeroşi oameni ai muncii — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — muncitori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari de la întreprinderile din oraş, oameni de ştiinţă şi cultură şi alţi cetăţeni. Tovarăşul Leonte Răutu, membru supleant al Biroului politic al C.C. al P.M.R., şeful Direcţiei de propagandă şi cultură a C.C. al P.M.R., candidat al Frontului Democraţiei Populare în circumscripţia electorală nr. 1 Bacău-sud, s-a întîlnit cu muncitori, ingineri şi tehnicieni de la fabricile „Steaua Roşie“, „Confecţia“, „Proletarul“, Combinatul de industrializare a lemnului, precum şi din alte întreprinderi şi şantiere, cu lucrători de la complexul avicol Şerbăneşti, cu cadre didactice şi studenţi de la Institutul pedagogic de 3 ani, cu cadre medicale de la Maternitatea şi Spitalul unificat din Bacău, a luat cuvîntul la adunările cetăţeneşti din cooperativele agricole de producţie Letea Veche şi Săuceşti. în sala Teatrului de stat din Bacău a avut loc o adunare cetăţenească la care au participat constructori ai hidrocentralei Bacău II, muncitori, ingineri şi tehnicieni de la întreprinderile din oraş, oameni de cultură, funcţionari, gospodine. Ca şi în celelalte regiuni ale ţării, participanţii la adunări, însufleţiţi de mîndrie pentru marile înfăptuiri ale poporului nostru din anii sesenatului — înfăţişate grăitor în Manifestul Frontului Democraţiei Populare — au vorbit despre noul chip al patriei socialiste, despre adîncile prefaceri înnoitoare de pe cuprinsul regiunilor şi oraşelor lor, roade ale politicii înţelepte a Partidului Muncitoresc Român Pe harta economică a ţării, regiunile Bacău, Iaşi, Mureş-Autonomă Maghiară sunt prezente cu mari combinate şi fabrici — obiective de seamă ale chimiei, energiei electrice, metalurgiei, industriei forestiere. Viaţa culturală şi ştiinţifică pulsează din plin. An de an a crescut nivelul de trai material şi cultural al populaţiei. Puternică manifestare a ataşamentului întregului popor faţă de politica partidului şi guvernului, adunările au exprimat hotărîrea cetăţenilor patriei de a da viaţă sarcinilor trasate de partid şi guvern, de a asigura victoria în alegeri a candidaţilor Frontului Democraţiei Populare. Relevînd progresele realizate în dezvoltarea economică şi social-culturală a regiunii Iaşi, ing. Vasile Găină, de la Grupul de şantiere nr. 1 Iaşi, a subliniat că ele sunt un rezultat grăitor al politicii de industrializare socialistă, de dezvoltare armonioasă a tuturor regiunilor ţării. „în numai cîţiva ani peisajul industrial şi urbanistic al oraşului Iaşi s-a schimbat fundamental , a arătat vorbitorul. Putem vorbi astăzi cu mîndrie de o adevărată zonă industrială a oraşului, creată sub îndrumarea directă a conducerii partidului. In ultimii 5 ani au apărut cartiere întregi de blocuri moderne care însumează peste 7 300 de apartamente, iar anul acesta vor mai fi date în folosinţă 1812 apartamente, precum şi diferite obiective se(Continuare în pag. III-a) Ani de progres al ştiinţelor Multe dintre marile înfăptuiri pe tărîm economic ale orînduirii noastre noi sînt legate de ampla activitate de cercetare ştiinţifică întreprinsă în ultimele două decenii — ani de continuu progres al ştiinţelor în fara noastră. Atenţia şi sprijinul acordate ştiinţei de către conducerea de partid şi de stat, ca şi orientarea ei spre rezolvarea problemelor construcţiei socialiste au făcut ca munca de creaţie ştiinţifică să se integreze în această uriaşă operă revoluţionară a poporului român. Ştiinţa cunoaşte astăzi o perioadă de nemaiîntîlnit avînt. Şi, referindu-mă la domeniul meu de specialitate, mă gîndesc la matematică şi mecanică, asociaţia dintre aceste discipline fiind naturală: progresele matematicii au determinat sau cel puțin au favorizat pe cele ale mecanicii. Aceste motive au făcut de altfel ca în universitate studiul acestor discipline să fie reunit în cadrul Facultăţii de matematică şi mecanică, întreaga perioadă care a trecut de la eliberare se caracterizează prin strînsa legătură a cercetării teoretice cu practica construcţiei economice. Teoria proabilităţilor şi statistica matematică avînd, de pildă, mari posibilităţi de utilizare în economie, a fost creat un institut de statistică matematică. Pus sub conducerea academicianului Gheorghe Mihoc, încă de la crearea sa institutul a intrat în miezul problemelor producţiei ţării, dînd rezultate importante. Profesorul Gr. C. Moisil s-a străduit şi a izbutit cu succes să pună în slujba economiei abstracta sa specialitate, algebra, legînd-o de realizarea unor automate electrice de mare utilitate practică. Au fost construite o seamă de relee electrice care pun în mişcare diverse automate, folosite acum curent în industrie. Academia R. P. Române şi-a înfiinţat un institut de cercetări de practică.★ Poporul nostru a dat şi în trecut matematicieni iluştri, astăzi continuîndu-se, pe un plan nou, ceea ce înaintaşii au început în condiţii incomparabil mai puţin favorabile Pe la sfîrşitul veacului trecut, Spiru Haret şi David Emmanuel, doi absolvenţi ai învăţămîntului universitar din Bucureşti, au urmat cursurile universităţii din Paris. Datorită eforturilor acestor doi pionieri de înaltă valoare, învăţămîntul ştiinţelor matematice şi mecanice face însemnate progrese. Este o primă perioadă a dezvoltării acestui învăţămînt, în care încep să se distingă creatori de valoare. Trei dintre ei sunt Gheorghe Ţiţeica, Dimitrie Pompeiu şi Traian Jalescu. Ei dau la iveală lucări ştiinţifice de valoare, care-i îndeamnă şi pe cei din jurul lor la o activitate similară. Cam în acelaşi timp, la universitatea din Göttingen îşi ia doctoratul în matematici viitorul profesor Al. Myller. In jurul acestui mare pedagog se vor grupa mai tîrziu, pentru studiul geometriei, o serie de tineri, printre care O. Mayer şi M. Haimovici, care mai tîrziu vor deveni matematicieni celebri. La aceeaşi universitate mi-am completat şi eu, în tinereţe, studiile, obţinînd doctoratul, ca apoi să ocup catedra de mecanică de la universitatea din Iaşi, mai tîrziu la cea din Bucureşti, unde am căutat să introduc două instrumente noi de cercetare pentru mecanică: calculul vectorial şi (Continuare în pag. II-a) Acad. Victor VILCOVICI mecanică aplicată, în care numeroase for____ de tinere lucrează sub conducerea academicianului Elie Carafoli şi a altor valoroşi profesori. In cei cîtiva ani de existentă institutul a realizat numeroase lucrări de specialitate de mare importantă §!£!£ Majorarea impozitelor asupra veniturilor societăţilor pe acţiuni Consiliul prezidenţial al Siriei a emis un decret privitor la majorarea impozitelor asupra veniturilor unor societăţi pe acţiuni, asupra proprietăţii funciare şi a rentei provenite din bunurile imobiliare. Majorarea impozitelor are drept scop obţinerea unor fonduri suplimentare pentru realizarea planurilor de dezvoltare a economiei naţionale. Potrivit acestui decret impozitele percepute de la societăţile pe acţiuni sunt majorate cu 25 la sută, asupra proprietăţii funciare şi a bunurilor imobiliare arendate cu 10 la sută. Sunt majorate, de asemenea, cu 20 la sută tarifele vamale. LA 7 MARTIE CU TOŢII LA VOT! Votaţi candidaţii Frontului Democraţiei Populare! ÎN DECOR NATURAL Un grup de oameni discută. De la tînărul care votează pentru prima oară şi pînă la pensionarul preocupat de viaţa cartierului şi de joaca nepoţilor, cîteva generaţii sunt reprezentate in acest grup. Şi după ce candidatul şi-a notat părerile şi sugestiile, după ce s-a sfătuit cu cetăţenii descoperind adesea în resursele activităţii obşteşti căile de rezolvare a propunerilor, la sfîrşitul întîlnirii apar artiştii amatori. Fără gong, fără cortină, fără efecte de lumină, micul spectacol iradiază optimism şi pasiune prin evocarea vibrantă a prezentului. ...La Uzinele „Republica" din Capitală, artiştii amatori repetă un nou program de brigadă, l-am surprins în plină repetiţie, dimineaţa, cînd la Casa alegătorului amenajată la club nu erau activităţi. In sală — panouri de fotografii oferă imagini din uzină, care alternează cu priveliştile noi ale ţării, iar între ele, un grafic sugestiv . in două decenii, din 1944 în 1964, producţia întreprinderii a crescut de douăzeci de ori. Intr-adevăr, imaginile uzinei se pot confunda cu tablourile noilor fabrici şi combinate apărute pe harta ţării, iar ritmurile laminariştilor se contopesc în ritmul viu al economiei socialiste. Dar interpreţii ? Oare nu se poate spune şi despre ei că se confundă cu cei cărora le închină versul şi cîntecul lor ? Lăcătuşul Mihai Simion va vota la 7 martie pentru prima oară. A venit la repetiţie cu trei cărţi cumpărate de la standul uzinei. Este elev la şcoala medie serală, iar aspiraţiile şi optimismul lui sunt aidoma celor ale întregii sale generaţii. Maria Ciobanu este funcţionară, dar urmează şi o şcoală tehnică de construcţii de maşini. Visul ei e să devină tehnician la moderna Fabrică de maşini-unelte şi agregate din apropiere. Intr-o comună de pe malul Dunării, artiştii amatori cîntă pe o melodie populară locală: „Pîn-la Severin în vale / Noi construcţii ies in cale./ Creşte-n zare uriaş / Combinat la Călăraşi, / Pe malul Dunării mele / Combinat la Măgurele. / Pîn-la marele şantier / De la Forţile de Fier!“ Sau iată un nou cîntec închinat tot de artiştii amatori Argeşului. „Argeş, Argeş apă lină ! Ţi-am pus aripi de lumină... / Chiar Manole vrînd să vadă / Argeşul sub noul cer / Tainic iese din baladă / Intrupîndu-se-n miner“. Tabloul de azi al Romîniei se încheagă astfel din nenumărate versuri rostite sau cîntate în ritmul viu, tineresc, entuziast al vieţii noastre. A vota pentru candidaţii Frontului Democraţiei Populare înseamnă a-ţi dărui cu încredere forţele pentru tot ce se construieşte şi se creează pe aceste meleaguri: Votez pentru uzine, şantiere Şi pentru faima scumpei noastre ţări, Şi pentru tot ce creşte cu putere Sub arcul de lumină-ntins spre zări! Dincolo de scena improvizată ni s-au sugerat contururile cartierului şi geometria în sticlă şi metal a noilor uzine, dincolo de versul inspirat sau stîngaci, dar întotdeauna pasionat, am văzut tractoarele Bărăganului şi amfiteatrele dealurilor terasate: Hunedoara, Suceava, Tr. Măgurele, Galaţi. Sute şi mii de spectacole simple, emoţionante prin sensul şi însufleţirea lor. Decorul lor: orizontul 1965 al României. Paul DIACONESCU Dansatori din Lovrin Foto : Gh. Vintilă