Scînteia, iulie 1965 (Anul 34, nr. 6636-6666)
1965-06-01 / nr. 6636
Anul XXXIV Nr. 6636 Marfi 1 iunie 1965 6 PAGINI —30 BANI ÎN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI Angajamente in întrecerea socialistă Hidrocentrala Gh Gheorghiu Dej" de pe Argeş s-a angajat ca în 1965 să realizeze toate lucrările de cea mai bună calitate , să scurteze termenul de execuţie planificat, astfel: străpungerea tronsoanelor dintre Aref—Corbeni şi Mătuşa—Oeşti de la galeria de fugă, in luna august, în loc de octombrie, prin betonarea şi excavarea peste plan a 350 ml, terminarea betonării barajului Vidraru pînă la 30 octombrie, cu o lună înainte de termen. Constructorii hidrocentralei s-au mai angajat să depăşească planul anual de montaj cu 11 la sută, să sporească productivitatea muncii planificate, pe salariat, cu 2 la sută peste prevederile planului şi să obţină economii suplimentare la preţul de cost, pe întregul an, în valoare de 2 100 000 lei. Din care pînă la 1 iulie : terminarea betonării aducţiunii principale pînă la 30 iunie, cu o lună mai devreme ; terminarea blindajului aducţiuniii în aval de Valea lui Stan pînă la 20 iunie, cu zece zile înainte de termen ; turnarea în baraj a 3 000 de mc beton peste planul trimestrului II şi 1 600 000 lei economii suplimentare la preţul de cost. întreprinderea de construcţii montaj nr. 1 Bucureşti şi-a reînnoit angajamentele pe acest an după cum urmează : să predea pînă la 10 decembrie a.c., întregul volum de apartamente (3 080), să depăşească cu 0,3 la sută productivitatea muncii planificată, să obţină 212 000 lei economii, să economisească 100 mc cherestea, 45 tone oţel beton, 200 000 bucăţi cărămizi, 100 tone ciment. Din care pînă la 1 iulie să dea cu 451 mai multe apartamente faţă de prevederile graficului pe 9 luni, 424 apartamente să fie predate complet şi 863 apartamente să fie terminate la interior in cartierul Balta Albă ; să predea cu 10 zile înainte de termen complexul comercial A 7 şi Şcoala de muzică ; să economisească 60 mc cherestea, 35 tone oţel beton, 100 000 bucăţi cărămizi şi 40 tone ciment. ORE FIERBINŢI • Ritmul şarjelor rapide • Oţelarii işi îndeplinesc angajamentele • Intervenţie pe „inima“ cuptorului De la un revărsat de zori la altul, vreme de douăzeci şi patru de ceasuri, oţelarii hunedoreni desfăşoară o muncă spornică pentru a asigura fabricilor şi uzinelor, şantierelor de construcţii, metal mai mult şi de bună calitate. în aceste zile de puternic avînt al întrecerii socialiste in cinstea Congresului partidului, cînd fiecare colectiv înscrie pe grafice, noi izbînzi, şi mai fierbinţi sînt orele la oţelăria nr. 2 a marelui combinat siderurgic. Oţelarii din această secţie şi-au sporit angajamentul, pregătindu-se să întîmpine Congresul cu9 000 de tone de oţel peste plan din cele 16 000 de tone care reprezintă angajamentul global al combinatului. Cuvîntul dat se transformă în fapte. ...Inginerul Mircea Penescu este persoana cea mai greu de găsit. Cineva te îndrumă la unul din cuptoare. „Acum a plecat de aici. A mai controlat temperatura şarjei şi s-a dus spre laborator“, ne-a spus un oţelar. De la laborator afli că a plecat să supravegheze turnarea. „A fost, ce-i drept, dar... încercaţi, poate îl găsiţi în mijlocul zidurilor de la cuptorul 4, care a intrat în reparaţii capitale“. Cină în sfîrşit dai de el, se grăbeşte din nou spre alt colţ, al vastei hale. Stăm de vorbă într-un birou mic, pe al cărui perete se află la vedere graficul operativ cu realizările zilnice. — Să bat în... oţel, spune zîmbină inginerul, păstrăm, în continuare, acelaşi ritm viu al şarjelor grele. La cuptorul 5, oţelarii au redus astăzi durata de elaborare a şarjei 90 829-30 cu 35 minute. La cuptorul 2, şarja 90 839-40 a ieşit la lumină cu o oră şi 10 minute mai devreme. — Dar calitatea ? — Excelentă. Mai ales că astăzi am produs mărci speciale pentru ţevile sudate care se fabrică la Iaşi, precum şi pentru export. Doar noi, oţelarii, sîntem aceia care în angajamentul luat arătăm că vom perfecţiona tehnologia de elaborare a oţelurilor pentru rulmenţi, ţevi, sape cu role pentru foraj, ridicînd astfel calitatea. între timp inginerul este solicitat la un punct de lucru. Pornim împreună prin hală. Ajungem la cuptorul 4, singurul din toată oţelăria unde răsuflarea fierbinte a şarjelor nu se simte. în jur, zidarii lucrează de zor. Se face reparația la rece. — Cum merge, tovarășe Pop ? întreabă inginerul pe un tînăr care se agita — Strună, răspunde acesta. Așa cum ne-am luat angajamentul pentru Congres, terminăm cu trei zile mai devreme. —Trei zile înseamnă multe tone de oțel, remarcă inginerul. Pasionantă e bătălia pentru oţel mai mult şi de calitate la cuptorul 1, unde ajungem cu puţine minute înainte ca şuvoiul de metal incandescent să ţişnească în oalele de turnare. Era tocmai momentul cînd Gheorghe Tolan, topitor II, pornise ca un veritabil alergător spre laborator, ducînd proba. Pînă la sosirea buletinului avem răgazul să stăm de vorbă cu prim-topitorul Ion Prodan. — Șarja a fost încărcată de schimbul celălalt, condus de Teodor Carmanlis ; noi am preluat din mers ștafeta caldă. Reducem durata de elaborare cu aproape o jumătate de oră. Chiar înainte de a veni dv. am văzut situaţia realizărilor, spune Prodan. Avem pină acum peste 700 tone de oţel peste plan. E drept, şi cuptorul a mers excepţional. Astăzi a ajuns la a 154-a şarjă din această campanie. Zidăria e de calitate, iar despre întreţinere, ce să vă spun ? Unde pun mina Ştefan Tripşa şi Aurel Stanciu e sfint. Dar iată că a sosit şi avizul laboratorului. Calitatea oţelului e foarte bună. Se poate turna. Ca şi la celelalte cuptoare, faţă de angajamentul luat de a reduce cu unu la sută coeficientul adaus derebuturi la oţelul Martin, colectivul oţelăriei 2 se menţine constant în ultimele zile nu la coeficientul de unu la sută, ci de 1,45 mai mic. Echipa intră în acţiune. Cu mişcări sigure, rapide, oamenii dau frîu liber tonelor de oţel... E aproape cinci după-amiază şi Aurel Stanciu, care trebuia de mult să fie acasă, e încă la oţelărie îl găsesc la cuptorul nr. 7. Execută o intervenţie pe „inima“ cuptorului, făcînd reparaţia la cald. Masa o ia din „mers“ maistrul oţelar Stanciu şi tot din mers stă de vorbă cu mine. — După cum ştiţi, siderurgiştii hunedoreni şi-au reînnoit de curînd angajamentele luate pe acest an, stabilind şi obiectivele întrecerii în cinstea Congresului partidului. In ce mă priveşte pe mine şi pe tovarăşii mei de muncă, angajamentul constă în reducerea timpului de reparaţie a cuptoarelor atît la cald, cît şi la rece. Cuptorul la care lucrez trebuia „vindecat“, dacă am ţine seama de timpul normal, în aproape şase ore. Noi îl redăm producţiei în numai două ore şi jumătate. Transformaţi orele în oţel şi... Alături de jurnalişti, cocsari şi laminatori, cei de la oţelăria nr. 2 îmbogăţesc zi de zi bilanţul succeselor cu care siderurgiştii din „oraşul flăcărilor“ întîmpină cel de-al IV-lea Congres al partidului. Ion MARGINEANU De ziua lo ! • O explozie: „Vacanţa“ e Tăticii’ mută Ţiul din loce Vîrsta „marilor probleme d e TURAMZ sau robotul fanfaron e Einstein şi copilăria „Cum să circulăm“ — o problemă la ordinea zilei. Dar jocul cu acest titlu, destinat copiilor intre 9 şi 12 ani, conţine o planşă cu vreo 60 de semne şi indicatoare — Clnd ai să-nveți toate semnele-aate# ! — Ciad o să fiu mare», infinitul e mai aproape decît bănuim. Peste o mie de ani și peste zece mii de ani, cînd astronautii vor pune piciorul pe cea de-a o mia planetă sau cînd galaxia ni se va părea insuficient deservită de cursele I.R.T.A. (întreprinderea de Rachete şi Transporturi Astrale), oamenii vor continua să exploreze cu bucurie şi surprindere o lume infinită şi mirifică, să descopere şi să redescopere particulele elementare ale sufletului lor într-un univers de gingăşie şi frumuseţi : universul copilăriei. Un copil a arătat unui om mare un desen. — E o pălărie — a spus omul mare. — Cum ! Nu vezi ? E un şarpe boa care a înghiţit un elefant — a răspuns contrariat copilul. Şi a corectat desenul ca să poată pricepe şi oamenii mari. Fabula cu care începe povestea „Micului prinţ" dezvăluie marele rezervor de fantezie şi vis al ciopilăriei. Să privim mai des către acest univers, să-l înţelegem şi să-l stimăm, să nu vedem doar „pălăria”, să nu uităm că o dată am fost toţi copii. Bineînţeles, azi, copilăria se deosebeşte infinit de a noastră. Pentru cei mici stelele sclipesc altfel decît au sclipit pentru fetiţa cu chibrituri a lui Andersen, pentru ei copilăria a dobîndit adevărate şi mari bucurii, demnităţi şi înţelesuri. Ce fac, ce gîndesc, la ce visează copiii ? înarmaţi cu un aparat fotografic şi un magnetofon am pornit în explorarea acestui univers. Eveniment de ultimă oră : VACANŢA. Sîmbătă la prînz. Clopoţelul a sunat mai vesel ca oricînd. Peste sunetul lui, furtună de primăvară — glasurile copiilor . A venit vacanţa ! Am surprins această explozie la Şcoala de opt ani nr. 174 (cartierul Militari). Aici am luat primul interviu. — Ce-ai să faci în vacanţă ? Lazăr Virgil, clasa a IV-a . O să plec într-o excursie la Poiana Braşov şi-o să trec prin oraşul Ploieşti, şi prin Valea Prahovei, şi-o să văd sonde şi munţi, şi... — Şi... de Brazi ai auzit ? Acolo-i un castel de argint. — Ba nu. Acolo-i o rafinărie. Itinerarul vacanței a fost „studiat" in amănunt. Cît privește castelele de argint, la 11 ani nu mai au pre{. O rafinărie e cu totul altceva. — Dar tu pleci undeva 7 Șerban Valentin, clasa a Il-a . — Eu în vara asta mă duc cu tăticu’ la muntele Omul. — Vrei să te faci alpinist . — Nu, eu vreau să mă fac pictor. Nenumăraţi copii vor porni pe drumurile ţării, încetul cu încetul farmecul realităţii, mai puternic, la locul basmelor. Vaporaşul se cheamă „Vacanţa". Un grup de copii cu lopeţi, mături, (băieţii sunt dezbrăcaţi în maiou ca nişte atleţi). — Ce faceţi cu grebla 7 Şarpe Lucia, clasa a IV-a, răspunde şi pentru ceilalţi ! — Curăţăm curtea şcolii şi aleile din grădină. — Ce interes mai aveţi ? Doar plecaţi în vacanţă. — Da’ cum să plecăm fără să lăsăm curat 7 Micii gospodari se luptă de zor cu lopeţile prea mari. __ — Şi după ce-o să fie totul curat 7 — Mă duc acasă și p-ormă plec în vacanță. — Unde 7 — La Tg. Jiu. Tăticu’ lucrează la șantier. — La ce șantier 7 Cum îi spune 7 — Nu știu. Acolo, la Jiu ! Mută Jiul din loc. Intîlnire la „nivel înalt". Nivelul firelor de iarbă, pe malul lacului Floreasca. Eroul interviului e obosit. Alături, pe iarbă, o pungă de plastic cu citeva cărțulii. — Ce premiu ai luat ? Dembinschi Dominic, clasa întii. Premiul II. —• Vai, ce rușine ! — intervine mama eroului. Cum spui că ai luat premiul II cînd ai luat, de fapt, premiul II11 Dominic (logic) . Păi eu am vrut să iau premiul II. P. DIACONESCU Foto : R. COSTIN (Continuare în pag. V-a) R AID IN CONSTELAŢIA COPILĂRIEI Avanpremieră la Ziua Copilului: o tavă de bomboane şi primul interviu, clopotelu’ a sunat vacanta ! Deschiderea lucrărilor plenarei C.C. al P.M.R. In ziua de 31 mai 1965, s-a deschis şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei naţionale în perioada 1966—1970. 2. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. — Proiectul de Statut al partidului. Lucrările plenarei continuă. Pagina lll-a Cursurile de perfecţionare a calificării muncitorilor ţin pasul cu cerinţele industriei anului 1965 ? Pagina IV-a DIN LUMEA LARGA întreţinerea culturilor In aceste zile, la ordinea zilei în agricultură sunt lucrările de întreţinere a culturilor prăşitoare. Executarea lor la timp şi de bună calitate este de cea mai mare însemnătate pentru sporirea producţiei de porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, cartofi etc. în legătură cu desfăşurarea acestor lucrări, redacţia a organizat un raidanchetă în regiunile Oltenia şi Galaţi, unde sunt şi ce fac SPECIALIŞTII . In cooperativele agricole din raionul Băileşti lucrează peste 50 de ingineri agronomi. La Gighera, ţăranii cooperatori cultivă 1 217 ha cu porumb, sfeclă de zahăr, floareasoarelui ete. Toată comuna s-a „mutat" la cimp. In mijlocul lor era tînărul inginer Valeriu Cîrstoiu, unul dintre cei mai destoinici specialiști ai raionului. Solicitat să arate care este stadiul lucrărilor de îngrijire a culturilor, a reiau,i : 1 • ' - • „La sfecla de zahăr am reuşit să dăm, pina acum, trei praşile manuale. Dincolo, pe tarlaua vecină, avem floarea-soarelui. Si ea a primit două praşile manuale şi una mecanică. Pe cele 525 ha de porumb s-a terminat, de asemenea, prima prăşilă. Peste citeva zile începem a doua. Cum am ajuns la asemenea rezultate ? Am folosit din plin timpul bun de lucru încă din vremea semănatului. Lucrez de şase ani la Gighera. Trebuie să spun cu satisfacţie că membrii cooperativei noastre îmi urmăresc sfaturile şi sunt convinşi că metodele înaintate le aduc recolte bune“. Alături de ţăranii cooperatori i-am găsit şi pe inginerii Elena Sălceanu, de la cooperativa agricolă „23 August"-Băilesli, Emil Alexandru, de la Măceşul de Sus, Dobre Zamfirescu de la Rastu, Teodor Roicea, de la Valea Stanciului şi alţii. Grija şi interesul lor perseverent pentru aplicarea întregului complex de măsuri agrotehnice a contribuit din plin la ridicarea raionului Băileşti în fruntea regiunii, atît in campania însămînţărilor de primăvară, cît şi acum, în perioada lucrărilor de întreţinere. Dar în raionul Băileşti poţi să întilneşti şi altfel de specialişti. La cooperativa agricolă de producţie Giurgiţa, inginerul Cornel Staicu se ocupă de toate : de repartizarea oamenilor la muncă şi a camioanelor cooperativei, de treburi administrative şi cite altele. In schimb, pentru asistenţa tehnică la intreţinerea culturilor nu are limţ). Un caz concret : pentru că nu s-a ocupat îndeaproape atunci cînd s-a executat rănitul plantelor, pe circa 50 ha cu sfeclă de zahăr, nu s-a asigurat densitatea necesară. La Măceşul de Jos ţăranii nu au permanent în mijlocul lor pe inginerul Ştefan Guie pentru că doua-trei zile pe săptămînă nici nu calcă prin c®mună. Rezultatul : asistenţă tehnică necorespunzătoare la unele lucrări. In aceste zile să-l cauţi cu luminarea şi nu-l găseşti. „Intr-adevăr, o dată cu terminarea campaniei de insămintări nu am îndrumat activitatea inginerilor agronomi“ — ne-a spus ing Constantin Brătulete, preşedintele consiliului agricol raional. Dar cum s-a ocupat tov. Brătulete de campania de întreţinere a culturilor, de îndrumarea specialiştilor din unităţi ? Alaltăieri , rezolvarea problemei păşunilor , ieri , chemat la o şedinţă la Craiova , astăzi, activitatea contabililor din cooperativele agricole. Orice comentariu este de prisos. Există o vorbă : „Casa arde şi baba se piaptănă". Se potriveşte de minune tîlcul acestei zicale în raionul Craiova. Aici, abia 38 la sută din suprafaţa însămînţată cu porumb a fost prăşită, în cooperativele din Rojişte, Teasc, Secui, Ghindeni şi altele, prăşitul abia a început, iar la cele din Breasla şi Sărbătoarea încă la 28 mai nici nu începuse. Unde sunt specialiştii, preşedinţii, secretarii de partid, oamenii cei mai de răspundere din cooperativă ? Am pus această întrebare in mai multe cooperative. „Au fost chemaţi la şedinţă". Cine i-a chemat ? Prin note telefonice de la raion. La cooperativele din Rojişte şi Teasc, între 2 şi 28 mai s-au primit 17 note telefonice semnate de tov. ing. Ion Florigoanţă, preşedintele consiliului agricol raional şi tov. Filip, de la U.C.F.S. raion. Toate se încheie cu : „executarea lor obligatorie". Un adevărat record al circulărilor, tocmai cînd soarta recoltei trebuie să fie cu adevărat în „miinile" iscusite ale specialiştilor. Raionul Craiova a rămas în urmă şi în perioada însămînţărilor de primăvară. Se vede treaba că învăţămintele de atunci au rămas şi ele în procesul verbal al vreunei şedinţe, sau în vreo notă telefonică. Este necesar ca şi în acest raion să se acorde mai multă atenţie lucrărilor de îngrijire a culturilor. Victor DELEANU coresp. „Scînteii“ CE A URMAT DUPĂ INDICAȚII... Realizarea unui ritm intens la lucrările agricole depinde în mare măsură de activitatea pe care o desfășoară consiliile agricole în aceste zile. Ele trebuie să îndrume în mod concret și operativ cooperativele agricole. Iată cum a procedat consiliul agricol raional Brăila. Cu citeva zile în urmă, pe centre de comune — Latinu, însurăţei, Tudor Vladimirescu — au fost convocaţi într-o scurtă şedinţă preşedinţii, inginerii şi brigadierii de cîmp din toate cooperativele agricole. Cu acest prilej s-a analizat mersul lucrărilor de întreţinere, măsurile de prevenire şi combatere a dăunătorilor, pregătirile pentru seceriş etc. S-au dat indicaţiile necesare. Dar este oare acest lucru suficient . Practica arată că fără o îndrumare operativă, fără un control riguros, indicaţiile pot rămîne doar pe hîrtie. Tocmai la acest capitol este deficitar consiliul agricol raional Brăila. In loc să se oprească la cite o unitate, să analizeze în profunzime unele stări de lucruri și să indice căile de rezolvare, membrii consiliului agricol desfăşoară această muncă din fuga maşinii, vizitînd în unele zile cîte 5—6 unități. In acest caz, nu e de mirare că în multe cooperative agricole mai persistă o serie de lipsuri. Să redăm citeva aspecte. Teodor MARIAN (Continuare în pag. V-a) Opinii universitare Medicii de mniine şi practicismul îngust acad. AUREL MOGA rectorul Institutului de medicină şi farmacie din Cluj In învăţămîntul superior medical, una din cele mai eficiente metode de pregătire a noilor generaţii de slujitori ai sănătăţii publice se dovedeşte a fi studiul la patul bolnavului. Utilitatea lui este confirmată pe deplin de experienţa învăţămîntului din tara noastră. Prin introducerea externatului generalizat, incepînd cu anul universitar ce-l vom încheia curînd, toţi studenţii din anii clinici au fost angrenaţi într-un admirabil sistem de pregătire practică, externatul nemaiconstituind, ca în trecut*, un privilegiu al unui mic număr, de tineri, selecţionaţi prin concurs. Cred că nu greşesc afirmînd că generalizarea externatului reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea învăţămîntului medical din ţara noastră. Aflindu-mă în mijlocul studenţilor, mi-am putut da seama că, în activitatea lor de fiecare zi, „externii" dau dovadă de o mai mare disciplină în muncă şi de mult simţ de răspundere. Pe unii dintre ei i-am văzut venind la clinică în orele libere de după masă şi în zilele de sărbătoare pentru a se interesa de bolnavii lor. Aproape toţi s-au prezentat la examenele din sesiunea din ianuarie, obţinînd note bune mai ales la proba practică. Numărul celor care n-au obţinut note de trecere a fost mult mai mic decit în anii precedenţi. Demn de remarcat este şi faptul că s-au realizat progrese asemănătoare şi la disciplinele clinice la care nu se aplică sistemul de externat. Fiind la început de drum, externatul are încă unele neajunsuri care pot fi evitate, corectate pe parcurs. Impresia mea şi a altor colegi este că nu au fost folosite încă toate posibilităţile pe care el le oferă pentru legarea teoriei de practică şi pentru stimularea studiului individual. Am observat tendinţa, atît din partea unor studenţi, cît şi a unora dintre cei care îndrumă munca lor, de a aluneca spre ceea ce şi în acest domeniu s-ar putea numi practicism îngust. Unii asistenţi socotesc că rostul externatului este doar de a-i învăţa pe studenţi să examineze bolnavii, să scrie foi de observaţii şi să-şi însuşească o serie de deprinderi practice : să facă injecţii, puncţii, pansamente etc. Unii studenţi au exprimat părerea că se şi pot socoti medici formaţi din moment ce şi-au însuşit într-o oarecare măsură aceste practici. Fără îndoială, toate acestea sunt necesare, dar nu şi suficiente pentru pregătirea unui medic. Dau dovadă de o mare superficialitate acei studenţi care, angrenaţi în sarcinile spitaliceşti, neglijează frecvenţa la cursuri sau citesc puţin în bibliotecă sau acasă. La cursuri i se oferă studentului cunoştinţele teoretice despre boală, iar în viaţă el are de-a face cu omul bolnav. Aceeaşi boală poate prezenta probleme deosebite de la caz la caz, incit în practică medicul trebuie să rezolve problema cazului dat. După cum s-ai exprimat recent un autor, învăţămîntul teoretic se axează pe noţiunea abstractă de boală, iar cel practic pe descifrarea problemelor concrete ale cazului particular. (Continuare în pag. V-a) .