Scînteia, septembrie 1968 (Anul 37, nr. 7812-7841)
1968-09-01 / nr. 7812
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. MÎȚIVA! • ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul XXXVIII Nr. 7812 Duminică 1 septembrie 1968 8 PAGINI — 40 BANI ÎNTÂLNIREA TOVARĂȘULUI ______________________________________________________________________________________________________________________________________ NICOLAI CEAUȘESCU _____________________________________________________________________________________ CU INTELECTUALII DIN CLUJ Importantă şi veche cetate universitară, centru ştiinţific şi umanistic de prim rang al ţării, Clujul anilor de construcţie socialistă a adăugat la frumoasa aureolă, în care au strălucit nume ca ale lui Babeş, Racoviţă, Sextil Puşcariu, Blaga, Haţieganu, noi şi noi valori care au întregit şi întregesc patrimoniul spiritual al patriei în continuă înflorire. Ca şi în alte centre de veche tradiţie sau mai noi, cultura, ştiinţa, cercetarea în toate domeniile au fost şi sunt temeinic înzestrate, printr-o puternică bază materială, prin impulsul unui amplu avînt creator, care a captat toate energiile, impuls şi efervescenţă specifice epocii noastre socialiste. Cu prilejul vizitei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, intelectualitatea clujeană s-a adunat să-şi exprime recunoştinţa faţă de partid şi guvern, să-şi afirme încă o dată unanimitatea de simţire şi gîndire faţă de politica înţeleaptă a partidului nostru comunist, să-şi întărească hotărît legămîntul de a-şi înzeci eforturile în opera de edificare socialistă a României. In sala mare a Casei Universitarilor, conducătorii de partid şi de stat sînt primiţi cu multă căldură de intelectualii clujeni din toate generaţiile, care aplaudă şi ovaţionează puternic. Marea adunare a intelectualilor la care sunt prezenţi şi acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, şi acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei, este deschisă de Remus Bucşa, prim-secretar al comitetului municipal Cluj al P.C.R., care, salutîndu-l pe secretarul general al C.C. al partidului în numele oamenilor de cultură din Cluj, subliniază că asemenea întîlniri dintre conducătorii partidului şi statului nostru şi intelectualitate au devenit tradiţie în România. Au luat apoi cuvîntul prof. dr. docent Ştefan Pascu, membru corespondent al Academiei, decanul Facultăţii de istorie-filozofie a universităţii „Babeş - Bolyai“, Letay Lajos, redactor-şef al revistei „Utunk", prof. ing. Emil Negruţiu, rectorul Institutului agronomic „dr. Petru Groza", (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, vă rog să mă scuzaţi dacă nu voi reuşi să dau grai tuturor sentimentelor pe care le încerc în întîlnirea cu dv. Sînt după o zi de adunări, de multiple impresii şi îmi e greu să redau în cuvinte emoţia pe care mi-o provoacă întîlnirea cu oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj. (aplauze entuziaste). Dv., ca întreaga intelectualitate a României socialiste, reprezentaţi un detaşament însemnat al poporului nostru, cu un rol de o deosebită importanţă în întreaga activitate de edificare a orînduirii socialiste. Socialismul, concepţia ştiinţifică despre lume şi viaţă a proletariatului, a sintetizat şi sintetizează tot ceea ce a creat omenirea mai bun de-a lungul mileniilor şi a ridicat aceste cuceriri la rangul de iiiţă socială menită să asigure făurirea unei societăţi în care omul să fie cu adevărat stăpîn pe destinele sale, făuritorul propriei sale istorii, (aplauze puternice). Fără îndoială, hotârîtoare în întreaga activitate umană este creaţia de bunuri materiale, pentru că aceasta determină în mare măsură schimbările care au loc în societate. Dar nu este mai puţin adevărat că gîndirea umană, ştiinţa, mai cu seamă în societatea de astăzi, au devenit o forţă materială cu un rol hotărîtor în întreaga viaţă socială, inclusiv în dezvoltarea materială a societăţii, (aplauze). De aceea, partidul nostru, guvernul ţării noastre, preocupîndu-se de dezvoltarea bazei materiale, de dezvoltarea economiei naţionale, a industriei şi agriculturii, acordă o atenţie deosebită ştiinţei şi culturii ; sîntem conştienţi că fără aceasta nu putem asigura mersul înainte al patriei noastre. (aplauze). Avem rezultate bune în dezvoltarea ştiinţei şi culturii în ţara noastră. In raport cu situaţia de acum douăzeci şi ceva de ani, nivelul general de cultură al poporului nostru s-a ridicat la un stadiu incomparabil, numărul intelectualilor a crescut de mai multe ori şi nu există sector al activităţii materiale şi sociale unde omul de ştiinţă şi cultură, alături de muncitori şi ţărani, sub conducerea partidului nostru, să nu participe cu întreaga sa forţă de gîndire şi de creaţie la făurirea societăţii noi socialiste, (vii şi îndelungi aplauze). Noi, conducerea partidului şi statului, preţuim mult activitatea intelectualilor şi, în mod deosebit, daţi-mi voie să spun, preţuim aportul pe care îl aduc oamenii de ştiinţă şi cultură din Cluj — detaşament de valoare al intelectualităţii din România socialistă, (aplauze puternice). Preţuim de asemenea faptul că aici, ca şi în alte centre universitare din ţară, muncesc laolaltă intelectuali români, maghiari, germani, îşi unesc eforturile, capacitatea, pentru a contribui la ridicarea ştiinţei şi culturii patriei noastre pe culmi tot mai înalte, îşi însuşesc tot ce este mai bun pe plan internaţional în domeniul cunoaşterii, aducîndu-şi propria contribuţie la îmbogăţirea tezaurului universal al civilizaţiei. Vă felicităm din toată inima pentru aportul deosebit de valoros pe care îl aduceţi la înflorirea ştiinţei şi culturii, a întregii creaţii spirituale a României socialiste, (aplauze puternice). Desigur, tovarăşi, una din problemele importante în dezvoltarea societăţii omeneşti, acolo unde locuiesc împreună oameni de diferite naţionalităţi, este rezolvarea justă a raporturilor sociale dintre aceştia, asigurarea egalităţii depline a tuturor, în toate domeniile de activitate. Numai aşa omul poate să se simtă liber, poate să-şi pună cunoştinţele, întreaga sa capacitate, în serviciul bunăstării şi fericirii poporului. Putem spune tovarăşi că în patria noastră, în România, am realizat pe deplin această egalitate între oameni, indiferent de naţionalitate, în toate domeniile de activitate. (aplauze entuziaste, prelungite). Dumneavoastră, ca oameni de ştiinţă şi cultură, ştiţi foarte bine că, indiferent în ce limbă sunt exprimate, rezultatele cercetării ştiinţifice — ale fizicii, matematicii, chiar şi ale istoriei şi arheologiei — sînt aceleaşi atunci cînd cercetarea se face cu adevărat corect (vii aplauze). Nici poezia, proza, teatrul, muzica nu cunosc graniţe de limbă. Indiferent în ce limbă sînt create, marile opere de artă, mă refer la literatură, căci muzica are limba ei proprie, internaţională — aci am putea spune că s-a realizat internaţionalismul (animaţie în sală) — exprimă aceleaşi idei şi simţăminte umane nobile. Depinde desigur de ceea ce doreşte scriitorul, poetul, sau artistul respectiv să redea, de modul în care înţelege el sensul vremii, preocupările şi aspiraţiile societăţii şi de măsura în care doreşte să se încadreze în aceste preocupări. Depinde de voinţa şi de puterea sa de a face din opera de artă pe care o făureşte o expresie a năzuinţelor de libertate şi dreptate socială ale omenirii. Pentru că numai atunci arta serveşte cu adevărat cauza progresului, cauza socialismului, (aplauze puternice, prelungite). Aş putea spune că în ştiinţă, în artă, în cultură se merge cu un pas înainte în realizarea unităţii în creaţie peste deosebirile de naţionalitate şi limbă, pentru că ştiinţa şi cultura înaintată este una singură şi ea nu cunoaşte diferenţe de naţionalitate, nu cunoaşte decît o singură lege : progresul omenirii, realizarea unei vieţi mai bune pentru toţi oamenii, (aplauze însufleţite). De aceea consider că este necesar ca iitelectualii noştri, indiferent în ce domeniu de activitate lucrează, indiferent de naţionalitate, să-şi unească forţa, capacitatea, priceperea pentru ridicarea continuă a nivelului general al ştiinţei şi culturii patriei noastre. Aceasta e calea pe care îşi pot aduce contribuţia activă la întreaga muncă desfăşurată de poporul nostru pentru construirea socialismului, pentru făurirea condiţiilor de trecere treptată spre comunism, (aplauze îndelungate). Stimaţi tovarăşi, Situaţia raporturilor de astăzi dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti ne îngrijorează pe toţi, îi îngrijorează pe toţi comuniştii. Cînd noi am păşit pe drumul luptei de eliberare a omului de asuprire, pentru eliberarea socială şi naţională a maselor, pentru înfăptuirea celei mai drepte societăţi din lume — în care omul să se simtă cu adevărat om, în care tot ce se făureşte în societate să fie închinat omului — nu ne-am gîndit niciodată că se poate ajunge ca între comunişti, între ţările socialiste să se folosească forţa pentru impunerea unui anumit punct de vedere. Nu se poate concepe că asemenea lucruri sunt compatibile cu ideologia noastră, cu concepţia noastră ştiinţifică despre viaţă şi despre lume. Aceasta poate avea ceva comun cu epoca lui Ludovic al XIV-lea — să mă îndrepte istoricii dacă greşesc — care spunea „l’état c’est moi“. Sunt unii teoreticieni care îşi arogă dreptul de a da judecăţi definitive, după principiul : (Continuare în pag. a II-a) înalții oaspeji sunt întîmpinati cu căldură de intelectualitatea clujeana ÎN ZIARUL DE AZI: ADEZIUNE DEPLINĂ LA PRINCIPIILE POLITICII EXTERNE A PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI B Dezbatere colectivă — decizii optime B Dimensiunile timpului la Tomis B Programul de luptă al patrioţilor sud-vietnamezi VIZITA TOVARĂŞULUI ION GHEORGHE MAURER IN JUDEŢELE MUREŞ ŞI SIBIU Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, a făcut în zilele de vineri şi sîmbătă o vizită de lucru în judeţele Mureş şi Sibiu, unde s-a întîlnit cu oameni ai muncii din industrie şi agricultură, cu intelectuali, activişti ai organelor locale de partid şi de stat, cu care a discutat despre activitatea consacrată îndeplinirii hotărîrilor Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a P.C.R. La intrarea în judeţul Mureş, în comuna Cheţani, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fost întîmpinat de tovarăşii Nicolae Vereş, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului judeţean Mureş al P.C.R., preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean provizoriu, şi alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor obşteşti. Mii şi mii de cetăţeni au salutat cu ovaţii şi urale pe tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, manifestîndu-şi îndelung ataşamentul lor faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru. Un prim popas se face la cooperativa agricolă de producţie Luduş. Preşedintele cooperativei, Tanasie Fanea, adresează tovarăşului Ion Gheorghe Maurer un călduros bun sosit. Oaspetele e invitat să viziteze cooperativa. O expoziţie improvizată oglindeşte creşterea bunăstării celor 1300 de familii ce alcătuiesc cooperativa. Graficele arată că în cei 18 ani de cînd muncesc împreună, cooperatorii din Luduş au obţinut an de an rezultate tot mai însemnate. — Am învăţat să sporim averea obştească, spunea un bătrîn cooperator. Ogoarele, vitele, grădinile de zarzavat, viile, toate ne aduc azi mari venituri şi viaţa noastră a devenit îmbelşugată. Luîndu-şi rămas bun de la cooperatori, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer îi felicită pentru rezultatele obţinute, se urează noi şi noi succese, multă sănătate. Cooperatorii răspund cu urale şi ovaţii, manifestează călduros pentru Partidul Comunist Român şi Comitetul său Central, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In drum spre Tîrnăveni, pe drumul care trece prin preajma termocentralei electrice de la Luduş, mii de oameni salută cu multa căldură pe preşedintele Consiliului de Miniştri. Pretutindeni se aud rostite în limbile română şi maghiară lozincile „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Trăiască Republica noastră dragă“. Aşezare cu tradiţie industrială, oraşul Tîrnăveni se mîndreşte azi cu marele său combinat chimic. Importantele investiţii alocate pentru dezvoltarea combinatului au făcut ca azi, în numai 28 de zile, să se realizeze producţia întregului an 1948. La sosirea la combinat, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a fost salutat de ministrul industriei chimice, Constantin Scarlat, de ing. Vasile Avram, directorul general al combinatului, de reprezentanţi ai organizaţiilor de partid, sindicat şi de tineret, de numeroşi muncitori. In halul pavilionului administrativ, în faţa unei machete, directorul întreprinderii informează despre lucrările de dezvoltare a combinatului, care vor face ca în 1970 valoarea producţiei globale să atingă un miliard lei. Sunt prezentate, de asemenea, rezultatele obţinute în producţie. Efortul, priceperea şi abnegaţia chimiştilor, a arătat el, au fost răsplătite cu steagul de întreprindere fruntaşă pe ramură. Tovarăşul Maurer recomandă conducătorilor combinatului să se ocupe continuu de valorificarea maximă a investiţiilor, să chibzuiască fiecare leu cheltuit, să aibă în vedere ridicarea continuă a calităţii produselor, competitivitatea lor pe plan mondial. Sînt vizitate apoi cîteva din sectoarele combinatului. Semnînd în cartea de onoare a combinatului, tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a adresat felicitări colectivului de muncitori, tehnicieni şi ingineri şi le-a urat noi succese în munca lor. In sala de festivităţi a combinatului a avut loc apoi o însufleţită adunare a activului de partid din oraşul Tîrnăveni. Au luat cuvîntul tovarăşii Ieronim Buda, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Tîrnăveni, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc, Emil Szakacs, muncitor în secţia carbid. Vasile Blajan, prim-secretar al Comitetului orăşenesc U.T.C. Tîrnăveni, (Continuare în pag. a IV-a) Tovarăşi: Sunt deosebit de bucuros că mă găsesc în mijlocul dv. şi că am prilejul să vă aduc salutul Comitetului Central, al guvernului, salutul cordial al tovarăşului Nicolae Ceauşescu. (aplauze prelungite). Este o scurtă vizită de lucru, dar este o vizită plină de lucruri înălţătoare. Sigur, în cadrul unei asemenea vizite, obiectivele nu pot fi decît limitate, nu se poate analiza activitatea multiplă, pe toate planurile, pe toate feţele ei, a unui judeţ. , Am văzut o gospodărie agricolă, o cooperativă agricolă de producţie. Am fost mulţumit de ceea ce am văzut acolo, înainte de toate, mulţumit de existenţa unui pronunţat spirit gospodăresc în conducerea cooperativei. Oamenii muncesc, produc, muncesc bine, produc bine şi cîştigă bine. Oamenii se gîndesc cum să muncească şi mai bine, pentru a produce şi mai mult şi pentru a cîştiga şi mai bine. Mi se pare că acest lucru este esenţial pentru dezvoltarea iniţiativei cooperatorilor în ridicarea producţiei, întărirea cooperativei şi ridicarea nivelului de viaţă al membrilor ei. Am vizitat, de asemenea, două combinate importante. Unul vechi, devenit nou, şi altul nou, devenit şi mai nou : Combinatul de la Tîrnăveni şi Combinatul de îngrăşăminte azotoase de la Tg. Mureş. Şi la Tîrnăveni şi la Tg. Mureş statul face investiţii mari. Am dorit să cunoaştem mai îndeaproape cum se desfăşoară activitatea în aceste combinate, cum sunt fructificate aceste valori care sunt valorile poporului. Trebuie să mărturisesc că şi rezultatele acestor vizite sunt îmbucurătoare. La Tîrnăveni am văzut că, folosind mijloacele care au fost puse, de către stat, la dispoziţia colectivului de muncitori, ingineri şi tehnicieni, colectivul a ştiut să transforme o întreprindere veche, cu utilaj vechi, cu clădiri vechi, într-o întreprindere care se modernizează continuu şi dă o producţie substanţială, care aduce serioase beneficii. Am constatat cu satisfacţie preocuparea conducerii acestui combinat de a realiza produse competitive, din toate punctele de vedere, pe plan mondial. Este o sarcină de bază a construcţiei socialiste, importantă astăzi, cât şi pentru viitor, şi este bine că această sarcină e bine înscrisă în mintea şi preocupările conducătorilor Combinatului de la Tîrnăveni. Acelaşi lucru l-am constatat la Combinatul de la Tg. Mureş. Oamenii , tineri, foarte tineri, fac faţă cu seriozitate şi cu o competenţă demnă de admiraţie unor probleme complicate, reuşesc să le rezolve satisfăcător, se orientează către ceea ce trebuie să devină toate unităţile industriale din ţara noastră — modele de activitate industrială modernă, utilaje cu tehnică avansată, bine înzestrate din punctul de vedere al cadrelor, bine conduse ca inteligenţă tehnică şi gospodărească. Faţă de toate aceste constatări trebuie să vă mărturisesc deplina noastră mulţumire şi să exprim, în cadrul adunării noastre, colectivelor de muncitori, ţărani, tehnicieni şi ingineri ai unităţilor vizitate, felicitările partidului şi guvernului pentru munca depusă^ — să exprim în acelaşi timp felicitările Comitetului Central adresate organelor şi organizaţiilor de partid, începînd cu organizaţia ju(Continuare in pag. a IV-a) Cuvîntarea la întîlnirea cu activul de partid de la Tg. Mureş La Combinatul de îngrăşăminte azotoase diin Tg. Mureş, în faţa machetei care arată dezvoltarea viitoare a întreprinderii