Scînteia, iunie 1969 (Anul 38, nr. 8082-8111)
1969-06-01 / nr. 8082
în ultimii patru ani, energia creatoare şi eforturile poporului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român pentru dezvoltarea forţelor de producţie, perfecţionarea relaţiilor socialiste, a întregii vieţi economice şi sociale a ţării. Bilanţul realizărilor pe anii 1966—1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului şi cuprinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplineşte cu succes, obţinîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a industriei în perioada 1966—1968 a fost de 12,3 la sută, faţă de 10,8 la sută cît s-a prevăzut în cincinal pentru aceşti trei ani, realizîndu-se o producţie suplimentară de circa 20 miliarde lei. Producţia industrială a anului 1968 este mai mare decît cea obţinută în decursul primului cincinal 1951—1955, în toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producţie, iar în cele care au rol esenţial pentru progresul întregii economii naţionale — energia electrică, metalurgia, construcţia de maşini şi chimia — s-au obţinut creşteri superioare faţă de media pe ansamblul industriei. In anul 1968, producţia de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută faţă de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a ţării, producţia de oţel — de aproape 5 milioane tone — fiind cu 39 la sută mai mare decît la începutul cincinalului. Producţia industriei construcţiilor de maşini a crescut cu 56 la sută ; această ramură asigură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje şi maşini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt importante resurse ale ţării, chimia — cea mai dinamică ramură industrială — a realizat o producţie care a depăşit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunurilor de consum a cunoscut, de asemenea, o creştere însemnată ; ea produce o gamă mai largă de sortimente şi contribuie în mai mare măsură la satisfacerea cerinţelor variate ale populaţiei, în perioada 1966—1968, ritmul mediu anual de creştere a producţiei industriei uşoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. In aceşti trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producţiei, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, a sporit capacitatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehnologice de o tot mai mare complexitate. Agricultura a înregistrat, de asemenea, progrese simţitoare în creşterea şi intensificarea producţiei, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de organizare şi rezervele existente în această ramură. Deşi condiţiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea integrală a producţiilor agricole planificate pe 1968, totuşi în perioada 1966—1968 s-a obţinut o producţie globală agricolă care a depăşit limita superioară prevăzută în cincinal pentru aceşti ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale populaţiei, aprovizionarea industriei cu materii prime şi disponibilităţi pentru export. Comparativ cu anii 1963—1965, s-au obţinut producţii superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume şi 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea-soarelui şi cartofi. O dată cu industria şi agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcţiile şi celelalte ramuri ale producţiei materiale, care au contribuit la progresul multilateral al patriei. Creşterea potenţialului economic al ţării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susţinut program de investiţii, în anii 1966—1968 în economia naţională s-au investit din fondurile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2 miliarde lei mai mult decît s-a prevăzut — ceea ce depăşeşte volumul investiţiilor realizate în întreaga perioadă 1950—1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congresul al IX-lea, cea mai mare parte a investiţiilor a fost îndreptată spre ramurile producţiei materiale, îndeosebi spre industrie şi agricultură. Prin realizarea acestui important volum de investiţii, în primii trei ani ai cincinalului au intrat în funcţiune peste 700 noi capacităţi de producţie şi obiective industriale importante, au fost modernizate şi reutilate numeroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activităţii ştiinţifice şi social-culturale , s-a îmbunătăţit, în continuare, repartiţia pe teritoriul ţării a forţelor de producţie, au fost amplasate noi obiective industriale în zonele mai puţin dezvoltate. In industrie şi alte ramuri neagricole s-au creat aproape o jumătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forţei de muncă şi creşterea veniturilor populaţiei, înnoirea şi modernizarea mijloacelor de muncă şi a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al producţiei în toate ramurile, creşterea nivelului de pregătire şi a experienţei cadrelor, folosirea mai deplină a capacităţilor de producţie şi a timpului de lucru în întreprinderi au dus la sporirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor de producţie şi creşterea acumulărilor băneşti. O mare însemnătate pentru ridicarea eficienţei economice au avut-o acţiunile iniţiate de partid privind perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii, reducerea cheltuielilor de producţie, sporirea rentabilităţii , acţiuni care au contribuit la identificarea şi punerea în valoare a unor rezerve din economie. Productivitatea muncii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, într-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, realizîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producţiei industriale. Beneficiile obţinute peste prevederile iniţiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naţionale a avut loc în condiţiile unei mai largi participări a României la schimburile internaţionale, la diviziunea internaţională socialistă şi mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creştere a comerţului exterior a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la sută ; a sporit ponderea produselor industriale în exportul ţării. S-au dezvoltat continuu relaţiile comerciale cu ţările membre ale C.A.E.R., du toate ţările socialiste ; au fostj extinse, , totoristă, legfcKwll«* «couirpice cu alte ţări. ^ ». Realizările obţinute în industrie şi agricultură, in toate ramurile producţiei materiale se oglindesc sintetic în dinamica venitului naţional, care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decît în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creştere a venitului naţional — de 8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiţii ca, paralel cu alocarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigure resursele necesare creşterii sistematice a nivelului de trai. Incepînd cu anul 1967, un mare număr de salariaţi au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare, pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariaţi. în cursul acestui an se va realiza generalizarea noului sistem de salarizare în toate ramurile de activitate economică şi social-culturală, astfel ca în 1970 toţi salariaţii să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în şi perioada 1966—1968 cu 39 la sută, faţă de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970 ; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producţie , bursele studenţilor au fost mărite cu circa 20 la sută ; din anul 1969 au sporit alocaţiile de stat pentru copii. Cheltuielile social-culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 , contribuind, alături de creşterea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială şi s-a îmbunătăţit activitatea în domeniul învaţămîntului, culturii, ocrotirii sănătăţii. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit ale populaţiei ; în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159 000 de apartamente ; au fost luate măsuri pentru diversificarea construcţiilor de locuinţe şi sprijinirea populaţiei în construcţia de locuinţe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost remajorate unele tarife şi preţuri, datorită faptului că veniturile sectoarelor respective nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca nivelul salariului real să sporească pînă la sfîrșitul cincinalului cu circa 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută înscrise în directivele Congresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu privire la creșterea veniturilor reale ale ţărănimii. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat şi este în curs de aplicare un complex de măsuri privind îmbunătăţirea continuă a organizării societăţii noastre, perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. In timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri, viaţa a demonstrat utilitatea şi viabilitatea lor, faptul că ele creează condiţii pentru stimularea iniţiativei maselor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Desfăşurarea activităţii economice în primele luni ale anului 1969 evidenţiază că planul pe acest an se înfăptuieşte în bune condiţii. Oamenii muncii, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, desfăşoară o activitate intensă pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 — anul final al cincinalului — la o serie de produse importante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, motoare cu combustie internă, aps&r**f electrice de măsură, control şi mijloace de automatizare, maşini şi utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de construcţii şi industria uşoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, ţesături tip bumbac, încălţăminte, conserve de carne, de peşte şi de legume, lapte de consum şi altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului şi mersul îndeplinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător că sunt create condiţii ca sarcinile cu privire la creşterea producţiei industriale în anul 1970 faţă de 1965 cu 66—73 la sută şi într-un ritm mediu anual de 10,6—11,6 la sută să se realizeze peste limita superioară. Rezultatele obţinute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca ritmurile şi proporţiile dezvoltării economiei, principalele niveluri ale producţiei materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndeplinite şi depăşite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lîngă succesele dobîndite în aceşti ani, în anumite ramuri şi sectoare de activitate s-au manifestat şi neajunsuri. In unele cazuri, investiţiile se realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuţie. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor şi documentaţiilor tehnice, în contractarea instalaţiilor din ţară şi din import, o serie de capacităţi de producţie, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelucrarea lemnului şi industria alimentară, nu au fost date în producţie la termenul planificat; unele întreprinderi puse în funcţiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnicoeconomici proiectaţi. La îngrăşăminte chimice, cauciuc sintetic, plăci aglomerate şi fibrolemnoase, unele produse din industria alimentară, realizările sunt sub prevederile cincinalului. Neajunsuri importante au existat în aprovizionarea cu materiale şi utilaje ; ele au influenţat negativ ritmicitatea producţiei, gradul de folosire a capacităţilor, nivelul productivităţii muncii. în multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producţiei. Este necesar ca întreprinderile, centralele industriale, ministerele şi celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfecţionarea organizării producţiei şi a muncii şi îmbunătăţirea continuă a activităţii economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dezvoltării economice şi sociale aţării au cerut eforturi susţinute din partea întregului popor. Prin munca rodnică şi însufleţită a clasei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a maselor largi de cetăţeni, fără deosebire,, de naţionalitate, România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresului şi prosperităţii. La aniversarea unui sfert de veac de la eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxistleninistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu succese remarcabile în dezvoltarea economiei şi culturii, în toate domeniile vieţii sociale şi de stat şi este ferm hotărît să asigure construcţia victorioasă a socialismului şi comunismului în patria noastră. Proiect DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 şi liniile directoare ale dezvoltării economiei naţionale pe perioada 1976-1980 P POLETA PI DÎN TOATE TAPILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul XXXVIII Nr. 8082 Duminică 1 iunie 19698 PAGINI - 40 BANI Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne , bazată pe o industrie puternică şi o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane şi valorificarea superioară a resurselor ţării, pe utilizarea intensivă a întregului potenţial de producţie, pe o înaltă productivitate a muncii sociale , în vederea asigurării condiţiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerinţelor materiale şi spirituale ale membrilor societăţii. Aceasta va avea o importanţă hotărîtoare pentru apropierea ţării noastre de nivelul statelor cu economie avansată, pentru făurirea multilaterală şi deplină a socialismului, crearea condiţiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creşterea contribuţiei României la întărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor socialismului în lume. (Continuare în pag. a H-a) I OBIECTIVELE ŞI SARCINILE DE BAZĂ ALE DEZVOLTĂRII ECONOMIEI NATIONALE IN PERIOADA 1971-1980 PLECAREA TOVARĂŞULUI AN VATA, SECRETARUE CURAJ AL PARTIDULUI ELIBERĂRII ŞI SOCIALISMULUI DIN MAROC .„ Sîmbătă dimineaţă a părăsit Capitala tovarăşul An Vata, secretarul general al Partidului Eliberării şi Socialismului din Maroc, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Gheorghe Călin, Vasile Potop şi Bujor Sion, şefi de secţie la C.C. al P.C.R., precum şi de activişti de partid. (Agerpres) întrevederea dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Shripat Aiurit Dange Sîmbătă la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Românt, a avut o întrevedere cu tovarăşul Shripat Amrit Dange, preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Comunist din India, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale Mondiale, care se află în ţara noastră cu prilejul lucrărilor Sesiunii Comitetului Executiv al F.S.M. La primire a luat parte tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. In timpul întrevederii, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească, a avut loc un schimb reciproc de vederi asupra problemelor actuale ale situaţiei internaţionale şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti. Au fost abordate, de asemenea, aspecte ale relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din India, subliniindu-se dorinţa comună de a le dezvolta în interesul consolidării unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti, al cauzei păcii. Editura politică a tipărit TEZELE COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PENTRU CONGRESUL AL X-LEA AL PARTIDULUI 48 pag. 1 leu Lucrarea a apărut într-un tiraj de masă. Cauza dreaptă a eroicului popor vietnamez va triumfa! Interesele supreme ale tuturor popoarelor cer în mod imperios, ca unul din comandamentele primordiale ale vieţii internaţionale, încetarea agresiunii Statelor Unite în Vietnam, crearea condiţiilor pentru ca poporul vietnamez să-şi poată hotărî soarta singur, în deplină libertate, fără nici un amestec din afară. De realizarea acestui obiectiv major depind într-o largă măsură îmbunătăţirea climatului internaţional, normalizarea şi dezvoltarea relaţiilor între state, consolidarea păcii în lume. Pornind de la aceste considerente şi călăuzit de sentimente profund internaţionaliste, poporul român acordă întregul sprijin material, moral, politic şi diplomatic luptei poporului vietnamez pentru triumful cauzei lui drepte. Totodată, poporul nostru, alături de opinia publică mondială, îşi exprimă speranţa că negocierile care au loc în cadrul conferinţei cvadripartite de la Paris vor ajunge la rezultatele pozitive aşteptate de popoare, corespunzător cu drepturile fundamentale ale poporului vietnamez de a trăi liber şi independent, de a fi stăpîn în propria ţară. Sînt bine cunoscute eroismul poporului vietnamez, marile succese pe care le obţin forţele patriotice din Vietnamul de sud, întregul popor vietnamez în eroica sa rezistenţă împotriva agresiunii. Cu toate că Statele Unite au trimis asupra Vietnamului da sud o vastă maşină militară — peste 500 000 de militari americani, plus trupele regimului marionetă de la Saigon şi trupe de mercenari din cîteva ţări asiatice, în total un efectiv de un milion — cu tot potenţialul tehnic modern pus la dispoziţia acestora, agresorul nu şi-a putut atinge scopul propus — acela de a subjuga prin forţa armelor poporul vietnamez. Sub conducerea Frontului Naţional de Eliberare, luptătorii sud-vietnamezi au opus o admirabilă rezistenţă , în cadrul unor ample operaţiuni defensive şi al unor memorabile acţiuni ofensive, caracterizate prin vitejie, curaj, un înalt moral, ei au provocat inamicului grele pierderi materiale şi de vieţi omeneşti, au eliberat circa 4/5 din teritoriul Vietnamului de sud cu o populaţie de peste 10 milioane de oameni. In ultima perioadă, forţele patriotice au atacat bazele militare, puternic întărite, ale inamicului, precum şi principalele oraşe aflate în mîinile guvernului marionetă, inclusiv Saigonul. Nici prin bombardamentele aviaţiei americane asupra Republicii Democrate Vietnam, agresorul nu a reuşit să slăbească voinţa de luptă a poporului vietnamez. Ca urmare a luptei eroice a poporului din această Ion F1NTÎNARU (Continuare în pag. a Vil-a)