Scînteia, mai 1981 (Anul 50, nr. 12034-12059)
1981-05-01 / nr. 12034
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul L Nr. 12034 || Vineri 1 MAI 1981 6 PAGINI - 30 BANI „Ziua de 7 Mai a devenit un simbol al uriaşei energii revoluţionare a clasei muncitoare, al hotăririi sale de a lichida exploatarea şi asuprirea omului de către om, de a clădi o societate nouă, a egalităţii şi dreptăţii sociale, a bunăstării şi fericirii celor ce muncesc, de a asigura o lume mai dreaptă şi mai bună, fără războaie, o lume a păcii şi NICOLAE CEAUŞESCU ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, a celorlalţi conducători de partid şi de stat, intr-o atmosferă sărbătorească, de vibrant patriotism, ieri a avut loc ADUNAREA POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, joi dupâamiază, la adunarea populară din Capitala consacrată zilei de 1 Mai — Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Sărbătorim, în acest an, ziua frăţiei muncitorilor de pretutindeni in atmosfera de puternică efervescenţă creatoare în care aniversăm 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român, eveniment de însemnătate istorică în viaţa clasei noastre muncitoare, moment inconfundabil în lupta pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, partidul nostru afirmindu-se de-a lungul întregii sale existenţe drept exponentul fidel al intereselor supreme ale poporului român, conducătorul încercat al operei revoluţionare de edificare a socialismului in România. Sub conducerea partidului, strins uniti in jurul secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din patria noastră —români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină această tradiţională sărbătoare cu succese de seamă în realizarea, în condiţii de înaltă eficienţă, a sarcinilor economico-sociale pe 1981, primul an din actualul cincinal, al calităţii şi eficienţei, in înfăptuirea hotăririlor istorice ale celui de-al Xll-lea Congres al partidului, care a jalonat cu clarviziune calea dezvoltării viitoare a României socialiste. Muncind cu abnegaţie şi elan revoluţionar pentru ridicarea ţării noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie, poporul român îşi aduce, in acelaşi timp, contribuţia sa internaţionalistă la cauza întăririi forţelor păcii şi progresului, la creşterea şi afirmarea prestigiului socialismului în întreaga lume. De ziua internaţională a frăţiei celor ce muncesc, poporul român îşi manifestă hotârirea de a acţiona pentru dezvoltarea cooperării şi prieteniei cu (Continuare în pag. a IlI-a) PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Delegaţia parlamentului canadian, condusă de preşedintele Senatului Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, în ziua de 30 aprilie, delegaţia parlamentului canadian, condusă de Jean Marchand, preşedintele Senatului, care, la invitaţia Marii Adunări Naţionale, întreprinde o vizită în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Raymond Joseph Perrault şi Royce Herbert Frith, senatori din partea Partidului Liberal, Jaques Flynn, senator din partea Partidului Progresist Conservator, Yvon Pinard, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Liberal, membru al Guvernului Federal, președintele Consiliului Privat, Donald Frank Mazankowski, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Progresist Conservator, Eva Cote, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Liberal, Laverne Lewycky, membru al Camerei Comunelor din partea Partidului Nou Democrat. La primire au participat Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Emilia Sonea, vicepreşedinte al M.A.N., Tiberiu Mureşan, deputat. A fost de faţă Peter McLaren Roberts, ambasadorul Canadei la Bucureşti. Exprimînd întreaga gratitudine pentru întrevederea acordată, preşedintele Senatului a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cald salut şi cele mai cordiale urări din partea primului ministru al Canadei, Pierre Eliott Trudeau, şi a poporului canadian. Totodată, el a relevat satisfacţia sa şi a membrilor delegaţiei pentru posibilitatea oferită de a vizita România şi de a examina — cu acest prilej — noi căi şi posibilităţi de amplificare a colaborării dintre romnânia şi Canada. ’Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit şi a rugat să se transmită primului ministru al Canadei salutul său cordial şi cele mai bune urări, iar poporului canadian urări de prosperitate şi pace. În cadrul întrevederii au fost evocate relaţiile prieteneşti dintre România şi Canada, subliniindu-se că ele s-au extins şi îmbogăţit continuu în ultimii ani. A fost apreciată evoluţia pozitivă a schimburilor comerciale, a cooperării industriale, ştiinţifice şi tehnologice, precum şi a colaborării pe tărîmul folosirii în scopuri paşnice a energiei nucleare. Convorbirea a reliefat dorinţa ambelor părţi de a se conferi dimensiuni tot mai largi relaţiilor româno-canadiene, de a se dezvolta şi mai puternic colaborarea bilaterală, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte sfere de activitate, de a se iniţia acţiuni de cooperare pe terţe pieţe. A fost relevat rolul însemnat ce revine parlamentelor din cele două ţări în promovarea susţinută a colaborării dintre România şi Canada, în întărirea prieteniei dintre popoarele noastre, în folosul şi spre binele lor, al cauzei generale a păcii, cooperării şi înţelegerii între naţiuni. S-au abordat, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, apreciindu-se că este necesar să se depună eforturi sporite pentru reluarea şi continuarea politicii de destindere, colaborare şi respect al independenţei naţionale, pentru soluţionarea numai pe cale paşnică, prin tratative, a stărilor de încordare şi conflict, pentru aşezarea relaţiilor interstatale pe principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, egalităţii in drepturi, neamestecului in treburile interne, nerecurgerii la forţă sau la ameninţarea cu forţa. Totodată, a fost reliefată importanţa înfăptuirii unei securităţi reale şi a unei cooperări neîngrădite în Europa. în acest sens, s-a arătat că este necesar să se acţioneze mai hotărît pentru încheierea cu succes a reuniunii de la Madrid, pentru convocarea unei conferinţe consacrate încrederii şi dezarmării. S-a subliniat necesitatea opririi cursei înarmărilor, adoptării unor măsuri concrete de dezangajare militară şi dezarmare, împiedicării amplasării de noi rachete şi arme nucleare pe continentul european şi in lume, însemnătatea lichidării subdezvoltării şi instaurării unei noi ordini economice internaţionale. S-a apreciat, de ambele părţi, că parlamentele trebuie să-şi aducă o contribuţie sporită la rezolvarea constructivă a problemelor complexe care confruntă omenirea, la asigurarea păcii şi securităţii mondiale, la promovarea prieteniei şi colaborării între naţiuni, la înfăptuirea idealurilor de libertate, independenţă şi progres ale tuturor popoarelor, întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială. «ff Şeful delegaţiei americane la reuniunea de la Madrid în ziua de 30 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit pe Max Kampelman, şeful delegaţiei americane la reuniunea statelor participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa de la Madrid, care se află in vizită in ţara noastră. La primire au luat parte Ştefan Andrei, ministrul afacerilor externe, Ion Datcu, ambasador în M.A.E. A fost de faţă Rudolph Aggrey, ambasadorul Statelor Unite, ale Americă la Bucureşti. Oaspetele a mulţumit călduros preşedintelui Nicolae Ceauşescu pentru întrevederea acordată, exprimîndu-şi profunda satisfacţie de a fi primit de şeful statului român şi de a avea un schimb de păreri in probleme bilaterale şi internaţionale de interes comun. Cu acest prilej a fost relevată evoluţia pozitivă a relaţiilor dintre România şi S.U.A. şi s-a manifestat dorinţa comună de a extinde şi aprofunda in continuare bunele raporturi româno-americane, pe plan politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii de activitate, in folosul ambelor ţări şi popoare, al înţelegerii şi colaborării intre naţiuni. Au fost examinate, de asemenea, aspecte actuale ale vieţii internaţionale. în acest cadru, s-a evidenţiat necesitatea intensificării eforturilor pentru îmbunătăţirea climatului politic mondial, pentru promovarea politicii de destindere, pace şi respect al independenţei naţionale a tuturor popoarelor, pentru eliminarea surselor de tensiune şi conflict existente în diferite zone ale globului, pentru rezolvarea diferendelor dintre state exclusiv pe cale politică, prin tratative, în timpul convorbirii, o atenţie deosebită a fost acordată problemelor privind securitatea şi cooperarea in Europa. în acest sens, s-a apreciat importanţa încheierii cu succes a reuniunii de la Madrid, care să dea un impuls transpunerii integrale în fapt a prevederilor documentelor de la Helsinki, să deschidă calea adoptării de măsuri consacrate creşterii încrederii şi dezarmării pe continent, să ducă la extinderea colaborării economice, tehnico-ştiinţifice, culturale şi în alte domenii. S-a arătat că este în interesul tuturor naţiunilor europene de a se realiza continuitatea Conferinţei de la Helsinki, de a se face totul pentru edificarea unei Europe unite. Totodată a fost reliefată importanţa înfăptuirii dezarmării, în primul rind a dezarmării nucleare, subliniindu-se necesitatea adoptării unor măsuri practice de oprire a cursei înarmărilor, de trecere treptată la reducerea cheltuielilor militare şi alocarea fondurilor in scopul dezvoltării economico-sociale proprii şi al ajutorării ţărilor în curs de dezvoltare. întrevederea a decurs intr-o atmosferă cordială. Ambasadorul Sultanatului Oman Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, joi, pe Ahmed Mohamed Al-Jamali, ambasadorul Sultanatului Oman, în vizită de rămas bun, in legătură cu încheierea misiunii acestuia in ţara noastră. Cu acest prilej a avut loc o convorbire, care s-a desfășurat intr-o atmosferă cordială. CLASA MUNCITOARE pe puntea de comandă a istoriei noastre contemporane PAGINA A ll-A MUMUMtMnBuuuumMUMUUMnMuuuuuuuHumunMmumumMnumnmnuMunmuummm Siliştea si colaborarea ei teste fortele revoluţionare, progresiste - mm scuipă a colițistilor români PAGINA A VI-A