Scînteia, aprilie 1984 (Anul 53, nr. 12941-12965)
1984-04-01 / nr. 12941
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Amr. LUI Nr. 12941 Duminică 1 aprilie 1984 6 PAGINI - 50 BANI ANUL 40 AL NOASTRE - ANUL UNOR IMPORTANTE REALIZĂRI Pentru progresul susţinut al economiei naţionale: Dezvoltarea bazei energetice şi de materii prime a ţării - sarcină primordială! Aşa cum se subliniază şi in planul pe acest an, în spiritul hotăririlor Congresului al XILlea şi ale Conferinţei Naţionale, trebuie să punem în continuare pe primul plan realizarea programului energetic şi de materii prime. NICOLAE CEAUŞESCU Conducerea partidului nostru situează stăruitor în centrul atenţiei, ca una din sarcinile economice prioritare, dezvoltarea bazei de materii prime şi energetice, în primul rînd prin valorificarea raţională a resurselor interne. Corespunzător acestei orientări esenţiale spre dezvoltarea sectoarelor primare ale economiei naţionale şi în concordanţă cu programele stabilite de Conferinţa Naţională a partidului, prevederile de plan pe 1984 au in vedere punerea mai bună in valoare a resurselor proprii de materii prime şi energetice. După cum este cunoscut, in acest an, necesarul de energie primară va fi acoperit din resursele interne în proporţie de circa 94 la sută, realizindu-se astfel un nou şi important pas în asigurarea independenţei energetice a ţării. In vederea lărgirii bazei proprii de materii prime şi resurse energetice, in 1981 producţia de cărbune va atinge 61,7 milioane tone ; se vor extrage cel puţin 13 milioane tone ţiţei şi un volum de aproape 33,5 miliarde mc gaze naturale. Realizarea acestor niveluri de producţie va permite producerea a 77 miliarde kWh energie electrică, in condiţiile unei balanţe energetice echilibrate. De asemenea, întregul necesar de plumb şi zinc se va acoperi din producţia internă, iar ponderea cuprului şi a altor minereuri din resurse proprii sporeşte substanţial. Se afirmă că materiile prime şi resursele energetice constituie „plinea“ industriei, că acestea alimentează motorul dezvoltării. Dincolo de puterea sa de sugestie, metafora relevă limpede că progresul economic şi ritmul acestuia se află într-o strînsă legătură cu gradul de asigurare a resurselor energetice şi de materii prime. îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan in acest domeniu constituie o cerinţă fundamentală a dezvoltării economico-sociale a României. La recenta plenară a C.C. al P.C.R., secretarul general al partidului a subliniat din nou, cu toată claritatea, caracterul prioritar al acestor obiective, necesitatea ca fiecare minister şi întreprindere din industria extractivă să desfăşoare o activitate susţinută pentru obţinerea producţiilor planificate. „Trebuie să acţionăm cu toată hotărîrea pentru realizarea producţiei de cărbune, de minereuri, a producţiei de petrol şi la toate celelalte materii prime pe acest an“ , arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In perioada care a trecut din «■ooet mn rezultateile obţinute de o serie de unităţi din minerit şi extracţia petrolului dovedesc hotărirea şi abnegaţia in muncă a numeroase colective care, punînd în centrul preocupărilor îndeplinirea ritmică, zi de zi, a sarcinilor de plan, au reuşit, chiar in condiţiile de climă mai dificile ale anotimpului rece, să realizeze integral şi să depăşească producţia planificată. Acest început bun, care îndeamnă la realizări şi mai bune — ştiut fiind că planul poate fi depăşit nelimitat la sursele primare de energie şi materii prime — demonstrează caracterul realist, bine fundamentat al sarcinilor de plan şi totodată puterea de mobilizare a acestor colective care privesc obţinerea de cantităţi sporite de cărbune, ţiţei şi minereuri drept o înaltă datorie patriotică. Experienţa unităţilor fruntaşe din industria extractivă, metodele lor de muncă bine organizată trebuie să fie urgentă generalizate. Sublic .T.g ce revine organizaţiilor de partid judeţene, ministerelor din ramura extractivă deoarece rezultatele de ansamblu obţinute la extracţia de cărbune şi petrol arată că nu în toate unităţile s-a acţionat cu aceeaşi răspundere, ceea ce a determinat apariţia unor serioase restante in realizarea planului. Desigur, atît în minerit, cit şi în in(Continuare in pag. a V-a) Cuvintele vizionare, din 1848, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu - luminoasă realitate a zilelor noastre: „Craiova - cetate a muncii, a culturii şi a Acum, la ceas de primăvară şi de împliniri, cind ţara face bilanţul măreţelor împliniri ale ultimelor patru decenii, cind evaluează cu mîndrie revoluţionară drumul parcurs, sporeşte puterea evocatoare a unui spaţiu luminos in formă de inimă din centrul Craiovei , Piaţa Unirii. Aici, in acest loc, într-o zi de iulie a anului 1946, la un miting electoral, vorbind in numele Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu spunea : „Noi, comuniştii, dorim ca din Oltenia lui Tudor Vladimirescu, sărăcită şi inapoiată pina acum datorită jugului moşieresc, să facem o Oltenie bogată, cu o industrie şi o agricultură puternice. Noi dorim ca din Craiova, cetatea banilor şi a opresiunii, cum era in trecut, sa facem o cetate a muncii, a culturii şi a ştiinţei". Şi iată acum, sub gloriosul arc peste timp, realităţile luminoase de azi inturesc strălucit cuvintele vizionare, programul revoluţionar al partidului. In această primăvară, o echipă de cineaşti cutreieră Craiova pentru a fixa reperele ce ar putea sugera imagini ale orașului de odinioară. Se cer amănunte de la oameni în etate. Se apelează la fotografii îngălbenite prin albume. Lucrurile sunt mai complicate decit s-ar părea. Din Craiova altor vremi au rămas, ca elemente mai reprezentative, Casa Băniei, ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1699 pe locul unor mai vechi locuinţe ale Craioveştilor, o fîntînă ctitorită de Matei Basarab la 1661 , au mai fost păstrate şi consolidate cîteva clădiri mai deosebite, construite după planurile arhitecţilor Ion Mincu, Petre Antonescu, Paul Gotterau. Dar a dispărut definitiv, sub asaltul regenerator al noului urbanistic, tot ceea ce dădea Craiovei iz de tirg al latifundiarilor şi negustorilor, s-au topit urmele dureroase ale zonelor dezolante moştenite de la trecuta orinduire. Tot ce întîlnim astăzi, străbătînd străzile şi bulevardele Craiovei, reprezintă o replică la acea veche imagine. Faptul are o semnificaţie deosebită, ca peste tot in România socialistă de azi : toate aceste schimbări, saltul de la oraşul patriarhal, prăfuit, la cel modern, contemporan nouă, cu o viaţă dinamică, s-a petrecut intr-un timp foarte scurt. Adică, in spaţiul de glorioasă istorie a celor patru decenii de libertate şi, cu precădere, în perioada inaugurată de al IX-lea Congres al partidului. Un singur exemplu doar pentru a sugera ritmul rapid al acestui urcuş, intr-unul din numeroasele cartiere ale întineritei Bănii, numit Craioviţa Nouă, locuiesc tot atitea familii cite avea Craiova in august 1944. Craioviţa Nouă s-a ridicat intr-un loc unde — spune legenda — a existat o baltă în mijlocul căreia s-ar fi scufundat un palat. Legenda pare să aibă un sîmbure de adevăr, deoarece în această zonă au existat cu adevărat citeva bălţi. Dar izvoarele lor au fost captate, dirijate spre unul dintre cele mai plăcute locuri de agrement de la marginea Craiovei. Aici, prin munca plină de elan a tineretului, s-au amenajat lacuri, zone verzi, un ștrand, s-au plantat pilcuri de arbori , binevenite filtre naturale de purificare a atmosferei. Cartierul afost conceput in așa fel incit să se integreze în strategia dezvoltării platformei industriale de la poarta de vest a Băniei. Majoritatea locuitorilor din Craioviţa Nouă lucrează la centrala electrică de termoficare, combinatul chimic, întreprinderea de prefabricate din beton, fabrica de bere şi în alte unităţi economice din vecinătate. La cealaltă extremitate a oraşului, cea dinspre est, a existat o mahala, căreia e lesne de înţeles de ce i se spunea Bordei şi unde cineaştii care cutreieră acum oraşul, în căutare de mărturii ale trecutului, ar fi avut poate noroc, dacă... Dacă nu interveneau şi aici mari prefaceri edilitare. Cartierul ridicat în locul fostelor case insalubre, şterse de lamele buldozerelor, ca şi Valea Roşie sau Calea Bucureşti, au fost încadrate în acelaşi efort al dezvoltării oraşului. Şi în această parte s-a conturat o puternică zonă industrială, unitateapilon reprezentînd-o întreprinderea „Electroputere“. Cetatea industriei electro- Lucian ZA01 (Continuare în pag. a IV-a) O realizare de prestigiu a arhitecturii româneşti contemporane — centrul municipiului Craiova Foto : S. Cristian TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice I Înaltă apreciere, unanimă aprobare I faţă de rezultatele rodnice ale viziteide prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, I împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Populară Bulgaria ! Telegrame adresate tovarăşului Nicolae Ceauşescu PAGINA A III-A Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, sâmbătă, pe E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. ÎNCEPÎND DE AZI: Se majorează retribuţiile oamenilor muncii din transporturi şi telecomunicaţii în pagina a IV-a Pentru creşterea puternică a producţiei zootehnice FURAJE CÎT MAI MULTE, DE BUNĂ CALITATE! In ansamblul politicii agrare a partidului şi statului nostru, o atenţie deosebită se acordă dezvoltării zootehniei. Aşa cum se precizează in documentele celui de-al Xll-lea Congres al P.C.R., la sfîrşitul acestui cincinal producţia zooteehnicâ va trebui sa deţină o pondere de 45-50 la suta din producţia globală agricolă. Aceasta presupune realizarea întocmai a efectivelor de animale planificate şi creşterea accentuată a producţiei zootehnice. Şi intr-un caz şi in altul însă îndeplinirea acestor obiective este condiţionată de asigurarea unei puternice baze furajere, care să satisfacă atît din punct de vedere cantitativ, cit şi calitativ cerinţa hrănirii îndestulătoare a animalelor. In fiecare judeţ există programe speciale pentru sporirea producţiei de furaje. Important este, aşa cum a subliniat in repetate rinduri secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca aceste programe să fie realizate exemplar, astfel incit fiecare judeţ să-şi poată produce întreg necesarul de furaje. Pe lingă modalităţile clasice, obişnuite, de creştere a producţiei de furaje este nevoie să se manifeste mai multă preocupare pentru găsirea şi punerea la punct a unor tehnologii şi procedee noi care să permită ridicarea valorii nutritive, îndeosebi sub aspectul creşterii conţinutului în proteină digestibilă, a furajelor de volum - coceni, paie, ciocălăi etc. - furaje ce deţin o pondere însemnată în Structura nutreţurilor. În această privinţă, judeţul Olt oferă un bun exemplu de ceea ce se poate face concret, cu cheltuieli minime, prin soluţii simple, la îndemîna oricui, pentru înnobilarea furajelor grosiere. Tocmai de aceea, in zilele de 28 şi 29 martie, din iniţiativa conducerii partidului, personal a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în judeţul Olt a fost organizat un omniu şi util schimb din experienţă pe probleme de zootehnie şi, în special, privind furajarea in condiţii optime a animalelor. La schimbul de experienţă au participat secretarii cu probleme de agricultură ai comitetelor judeţene de partid, directori cu producţia zootehnică de la direcţiile agricole judeţene, directori ai trusturilor întreprinderilor agricole de stat, alte cadre cu muncă de răspundere în coordonarea activităţii din zootehnie din toate judeţele ţării. Este de subliniat faptul că participanţii la acest schimb de experienţă au urmărit la faţa locului în unităţi agricole de stat şi cooperatiste - cooperativele agricole Osica de Sus, Cezieni, Radomireşti, Seaca, Văleni, Tătuleşti, Coloneşti şi Scorniceşti, I.A.S. Redea, I.S.C.I.P. Caracal şi complexul de creştere şi îngrăşare a taurinelor Celeiu - modalităţi concrete de preparare a nutreţurilor grosiere, aspecte privind modernizarea adăposturilor şi organizarea ştiinţifică a procesului de producţie în ferme, prin aceasta imprimîndu-i-se un pronunţat caracter de lucru. Prezentăm In pag. a H a principalele elemente reliefate la schimbul de experienţă care a avut loc în judeţul Olt şi care pot şi trebuie să fie generalizate în toate judeţele, în toate unităţile agricole. EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ WMMtmJi Pretutindeni,in toate judeţele ţârii ÎNSĂMÎNŢĂRILE - intensificate la maximum! • Astăzi, duminică, şi în zilele săptămînii viitoare, toate forţele umane şi mijloacele mecanice din agricultură trebuie concentrate la pregătirea terenului şi semănat • Pe primul plan - încheierea neîntîrziată a însămînţării ovăzului, mazării, inului, plantelor furajere şi sfeclei de zahăr • Oriunde sînt întrunite condiţiile necesare să se treacă la semănatul florii-soarelui şi porumbului • Munca în cîmp - în schimburi prelungite la însămînţări, în două schimburi - la pregătirea terenului • Zilnic, viteze de lucru sporite, prin folosirea din plin a agregatelor complexe de utilaje agricole • Maximă răspundere pentru calitatea lucrărilor, pentru asigurarea densităţii optime de plante la hectar MECANIZATORI, COOPERATORI, SPECIALIȘTI, OAMENI AI MUNCII DIN AGRICULTURA! Acum, fiecare oră, fiecare zi contează mult în bătălia pentru urgentarea însămînţărilor! Munciţi fără răgaz pentru a grăbi semănatul, pentru a pune o bază solidă recoltelor record din acest an!