Scînteia, iulie 1985 (Anul 54, nr. 13330-13355)
1985-07-02 / nr. 13330
PROLETARI DIN TOATE JĂRILE, UNIJI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 330 Prima ediţie Marţi 2 iulie 1985 4 PAGINI - 50 BANI Pelin front larg, cu toate mijloacele si turtele la RECOLTAREA, TRANSPORTUL Şl DEPOZITAREA CEREALELOR! Ne aflăm In luna Iulie, lună de vîrf la recoltarea cerealelor păioase întrucit este de strîns recolta de pe o suprafaţă de aproximativ 2,5 milioane de hectare. Tot acum se însăminţează culturile duble şi continuă lucrările de întreţinere la plantele prăşitoare. Iată de ce, în această perioadă foarte aglomerată pentru agricultori, organizarea temeinică a muncii şi rezolvarea operativă a problemelor zilnice care se ivesc trebuie să constituie principala preocupare a organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare şi organelor agricole, a cadrelor de conducere şi specialiştilor din unităţile agricole. Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi din informaţiile transmise de corespondenţii noştri judeţeni rezultă că, peste tot acolo unde cerealele păioase au dat un copt, lucrările de recoltare avansează repede, întrucit ne aflăm la începutul lunii iulie să aruncăm o privire asupra rezultatelor de pînă acum, să consemnăm cîteva din concluziile desprinse din activitatea desfăşurată, în principal la recoltarea orzului, şi să vedem care sunt priorităţile zilelor care urmează. Pină în seara zilei de 30 iunie, orzul a fost strîns de pe 323 715 hectare, reprezentînd 56 la sută din suprafaţa cultivată. Unităţile agricole din unele judeţe — Olt, Argeş, Mehedinţi, precum şi cele din sectorul agricol Ilfov — au încheiat această lucrare, iar în altele este secerat orzul de pe ultimele suprafeţe. De menţionat că, IN ACESTE ZILE, ARIA RECOLTĂRII ORZULUI S-A EXTINS ŞI IN UNELE JUDEŢE DIN TRANSILVANIA. De asemenea, în unele judeţe din sudul ţării se lucrează intens la recoltarea griului, lucrare efectuată pină la începutul acestei săptămini pe aproape 100 000 hectare. In judeţul Olt a fost strinsă recolta de griu In proporţie de 38 la sută, in judeţul Dolj — 25 la sută, iar in judeţul Teleorman-ii 4 la sută. Aşadar, volumul lucrărilor de executat la recoltarea, transportul şi depozitarea cerealelor păioase este incă foarte mare, ceea ce impune ca, incepind din aceste zile, să se lucreze cu viteze sporite. Cu toată răspunderea trebuie să se înţeleagă că de acum, pretutindeni unde cerealele păioase au ajuns la maturitate, orice intîrziere înseamnă pierderi de recoltă care nu pot fi admise sub nici un motiv. Printr-o folosire raţională a fiecărei ore bune de lucru şi utilizarea la Întreaga capacitate a combinelor şi celorlalte utilaje, în cel mai scurt timp recolta de griu şi orz să ajungă in magazii, unde să fie depozitată şi conservată cu grijă. Pentru ca in zilele următoare să se realizeze ritmuri înalte la recoltare, esenţial este ca activitatea mecanizatorilor să fie temeinic organizată, astfel incit TOATE COMBINELE SA LUCREZE ZI DE ZI, ORA DE ORA, CU RANDAMENT SPORIT. După cum se ştie, ploile din ultima perioadă a lunii iunie au îngreunat desfăşurarea campaniei de recoltare a cerealelor păioase. Dar şi in aceste condiţii, prin identificarea operativă a lanurilor zvîntate şi organizarea unor acţiuni de întrajutorare cu combine între ferme şi unităţi agricole, lucrările s-au putut desfăşura în condiţii bune. N-ar fi exclus ca şi în luna iulie timpul să se menţină instabil. In asemenea condiţii se impune ca experienţa acumulată la recoltarea, transportul şi depozitarea orzului să fie extinsă şi aplicată la griu, principala cultură cerealieră care va trebui strînsă, in fiecare judeţ, în funcţie de zona in care se află, in maximum zece zile. De cea mai mare însemnătate în această privinţă este organizarea temeinică a muncii mecanizatorilor şi combinerilor, înlăturarea operativă a defecţiunilor care apar la utilaje prin asigurarea pieselor de schimb şi intervenţia neîntîrziată a mecanicilor de pe atelierele mobile. Tot atît de importantă este şi ORGANIZAREA ACŢIUNILOR DE ÎNTRAJUTORARE în sensul trimiterii combinelor din fermele şi unităţile agricole care au terminat recoltarea în cele în care există un volum mai mare de lucrări de executat. Condiţiile climatice din acest an au determinat ca in unele zone cerealele păioase să aibă o talie mai redusă, iar în altele, ultimele ploi au cauzat căderea lanurilor. In asemenea condiţii se impune ca, alături de combine, LA RECOLTAREA CEREALELOR PĂIOASE SA FIE ORGANIZATE ECHIPE DE SECERATORI ŞI COSAŞI. Este necesar ca activitatea acestora să fie astfel organizată pentru a se lucra repede şi bine, iar din recoltă să nu se piardă nici un spic, nici un bob. Din aceste zile, o dată cu începerea recoltării griului, se va intensifica şi transportul produselor. Printr-o temeinică organizare a muncii, livrarea cerealelor la bazele de recepţie să fie corelată strîns cu secerişul. Aceasta presupune folosirea intensă a mijloacelor de transport, reducerea cu mai mult cu putinţă a timpului de descărcare la bazele de recepţie. De asemenea, COACEREA NEUNIFORMA A UNOR LANURI FACE NECESARA CONDIŢIONAREA PRODUCŢIEI OBŢINUTE PRIN SOLARIZARE PE PLATFORMELE SPECIAL AMENAJATE. In silozuri şi magazii să ajungă numai produse uscate, spre a se asigura buna lor păstrare şi evita orice pierdere. Avînd in vedere că cerealele păioase au dat în copt pe mari suprafeţe, se impune ca printr-o temeinică organizare a muncii mecanizatorilor, prin folosirea intensă a combinelor şi a mijloacelor de transport să se asigure ritmuri superioare la recoltarea şi depozitarea cerealelor. Recoltarea orzului pe terenurile cooperativei agricole de producţie Cireşu, judeţul Brăila Foto : Corneliu Ifrim RECUPERAREA RECONDITIONAREA REFOLOSIREA IN PAGINA A ll-A : Relatări ale corespondenţilor „Scînteii“ despre mersul lucrărilor în judeţele Buzău şi Brăila Aşa suna invitaţia pe care a adresat-o redacţiei noastre, telefonic, miercuri, 26 iunie, tovarăşul Victor Cojoacă, prim-secretar al Comitetului orăşenesc de partid Olteniţa, primarul localităţii. Am răspuns acestei invitaţii şi am fost prezenţi atît înainte, cit şi in ziua de 30 iunie cind aici s-a organizat o amplă acţiune de colectare a materialelor refolosibile din gospodăriile populaţiei. Organizare bună, realizări pe măsură In ultimul an, la Olteniţa au fost organizate mai multe acţiuni care s-au soldat cu colectarea unor mari cantităţi de materiale refolosibile atît din unităţi economice şi instituţii, cit şi din gospodăriile populaţiei. Cea mai amplă şi mai eficientă dintre acestea a avut loc în primăvara acestui an când, între 18 şi 25 martie, s-a organizat „Săptămina colectării şi recuperării materialelor refolosibile“. Cantităţile de fier vechi, de metale neferoase, hirtie, textile, mase plastice şi altele, colectate în această săptămînă din gospodăriile populaţiei, au fost mai mari decât într-un întreg semestru din anul trecut. Tot în această primăvară, o acţiune similară s-a desfăşurat în întreprinderi şi instituţii, în unităţi comerciale şi prestatoare de servicii pentru populaţie, iar pentru a ajuta fabrica de conserve din localitate, o altă acţiune a avut drept obiectiv colectarea de sticle şi borcane. In ceea ce priveşte modul de organizare a acţiunii din 30 iunie, Comitetul executiv al Consiliului popular al oraşului Olteniţa, studiind cu atenţie relatările ziarului nostru din 15 şi 25 iunie, despre programul de măsuri şi, respectiv, despre modul de organizare şi desfăşurare a zilei record din 23 iunie de la Rimnicu Sărat — unde se desfăşoară o amplă acţiune de colectare a materialelor refolosibile, la iniţiativa „Scînteii“ şi a Consiliului popular al judeţului Buzău — a elaborat şi adoptat, la rindu-i, un plan asemănător, minuţios şi concret. Dis-de-dimineaţă, împreună cu primarul Olteniţei, tovarăşul Victor Cojoacă, am făcut un „tur de orizont“ pe la toate punctele dinainte stabilite pe circumscripţiile electorale ale oraşului, unde îşi dăduseră întîlnire echipele special constituite, căruţele şi tractoarele cu cite două şi trei remorci fiecare. Nu lipsea nici un om din cei nominalizaţi, erau prezente toate căruţele existente în oraş . Şi acţiunea a început. In faţa porţilor, în locuri anume amenajate în preajma blocurilor, cetăţenii şi-au scos tot ce le prisoseşte în gospodărie, sortindu-le pe categorii de materiale refolosibile: fier vechi, textile, hirtie şi altele. Pe strada Dunărea, în dreptul caselor cu numărul 69 şi 71, o mare cantitate de fier vechi, textile, cioburi de sticlă. Le-au scos din propriile gospodării fraţii Nicolae şi Dumitru Ionescu, primul muncitor la Şantierul naval, al doilea la Fabrica de nutreţuri combinate, amîndoi stimaţi la locurile de muncă, in cartier. Ne spune Nicolae Ionescu : — Modul în care a început să se facă şi aici colectarea materialelor refolosibile este deosebit de avantajos. Şi pentru noi, care nu mai sîntem nevoiţi să batem drumul pină la centrul de recuperare, dar şi pentru centrul de recuperare însuşi, care îşi sporeşte şi îşi organizează mai bine propria activitate. Personal, consider că orice acţiune ca aceea de astăzi este un mare ciştig pentru economia naţională, pentru noi toţi aceleaşi ginduri pătrunse de un înalt spirit civic ne-au împărtăşit şi Ştefan Paniţa, vicepreşedintele consiliului popular orăşenesc, care veghea ca fluxul incărcare-descărcare să se desfăşoare fără întrerupere, şi inginerul Sabin Berbescu, de la Şantierul naval, deputat în circumscripţia 18, pe care l-am întilnit pe teren, împreună cu echipele, şi Nicolae Mirică, directorul liceului „Alexandru Sahia“, şi electricianul Costică Rodica SIMIONESCU Petre POPA Corneliu CÂRLAN Fotografii: Eugen Dichiseaul (Continuare in pag. a II-a) NIMIC SĂ NU SE PIARDĂ! TOTUL SĂ FIE RECIRCULAT ŞI REFOLOSIT IN ECONOMIE O invitaţie de la Olteniţa. „Am urmărit acţiunea de la Rimnicu Sărat; veniţi să cunoaşteţi şi preocupările noastre“ 30 iunie 1985 , la centrul de colectare din Olteniţa se descarcă materialele refolosibile strînse in aceeaşi z gospodăriile ppulaţiei din IN INDUSTRIA CAPITALEI Prima instalaţie de producere a sticlei optice In cadrul Institutului de cercetări şi proiectări tehnologice pentru sticlă şi ceramică fină din Bucureşti a fost elaborată, după o tehnologie proprie,intr-o instalaţie de mare capacitate, prima şarjă de sticlă optică. Acest fapt marchează o premieră tehnică deosebită pe plan naţional, ţara noastră înscriindu-se acum printre puţinii producători industriali de sticlă optică din lume. Trebuie remarcat că întreaga instalaţie de producere a sticlei optice realizată numai cu utilaje româneşti este complet automatizată, fiind dotată şi cu un calculator de proces care asigură conducerea întregului flux tehnologic. Analizele au dovedit că sticla optică de fabricaţie românească se înscrie, prin performanţele tehnice pe care le are, în normele şi standardele internaționale. (Dan Constantin). TOVARĂŞUL nicolae ceauşescu a primit scrisorile de acreditare a ambasadorului Republicii Guineea-Bissau Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, luni, pe Alexandre Carvalho, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare, in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Guineea-Bissau în ţara noastră. (Continuare in pagina a lila). Municipiul Zerlău, ca de altfel toate localităţile patriei, a cunoscut in ultimii douăzeci de ani o puternică dezvoltare urbanistică. In fotografie, noul centru civic Foto: Ionel David ________________________________________________________________________________________________________ ____________________________________ \ ' \1965,d PUPĂ DECENII DE LA COMCRESUL AI IX-LEA AL PARTIDULUI nt1985,# ' -W ^ pi-m^ ^LINiU SOCIALISTE Fii ai aceleiași patru liberi şi egali ...In dimineaţa miezului de vară, iată, ne aflăm trei oameni care străbatem străzile frumosului oraş Tirgu Secuiesc : metodicul, cumpănitul primar Becsek Anton, tînăra şi energica secretară a comitetului orăşenesc de partid, Florentina Moldovan, şi reporterul care-şi umple carnetul mn nume de. zxtmcnîî cu rotim-» plări. Străzile sint îngrijite, curate. Clădirile vechi, restaurate, bine întreţinute se armonizează cu blocurile noi trainice, luminoase, desfăşurate in număr din ce în ce mai mare în toate zonele oraşului. — Pină in 1965 la Tirgu Secuiesc încă nu se înălţase nici unul din aceste blocuri noi, ne spune primarul. In prezent numărul locuinţelor noi totalizează 4 800 apartamente. De fapt tot ce s-a întemeiat nou, trainic şi frumos la Tirgu Secuiesc îşi are începutul intr-o zi din iunie 1967 cind, în cadrul unei vizite de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, s-a pus temelia întregii dezvoltări economice şi sociale a oraşului. Atunci s-a hotărît înfiinţarea aici, la noi, a primei platforme industriale din judeţ, în cadrul căreia fiinţează astăzi întreprinderi constructoare de maşini, electrotehnice, ale industriei de confecţii, prelucrării lemnului şi alimentare, cu o producţie de 2,5 miliarde lei în 1985. — Unele din produsele noastre de azi reprezintă unicate în economia naţională, iar altele sunt cunoscute — prin calitatea lor din zeci de ţări ale lumii, adaugăsecretara comitetului orăşenesc de partid, Florentina Moldovan. — Inainte vreme, locuitorii noştri plecau în alte oraşe în căutare de lucru, completează primarul Becsek Anton. Acum putem noi primi oameni care să lucreze aici. Puternica dezvoltare economică a creat posibilităţi egale tuturor. De muncă, de învăţătură, de viaţă. Muncim laolaltă , în spiritul omeniei şi al frăţiei. In anii „Epocii Ceauşescu“ au fost create in Covasna 43 000 noi locuri de muncă. Exemplul nu e singular între judeţele ţării. Pornindu-se de la concepţia partidului nostru că temelia soluţionării juste a problemei naţionale o constituie asigurarea egalităţii pe plan economic, în aceeaşi perioadă numărul locurilor de muncă a sporit cu cite 50 000 la Bistriţa-Năsăud şi Sălaj, cu 60 000 la Satu Mare, cu70 000 la Harghita. Cite existenta umana atrase in circuitul făuririi valorilor, al creativităţii, al înaltei profesionalizări ! Cite orizonturi deschise către creaţie, către împlinire, către desăvîrşire ! întreaga ţară a făcut mari eforturi de investiţii. Dacă pe ansamblul economiei româneşti volumul investiţiilor este de 4,2 ori mai mare decit in 1965. In judeţul Bistriţa-Năsăud fondurile investiţiilor sporesc de 12 ori, în Covasna — de 14 ori, în Sălaj — de 10 ori, în Satu Mare — de peste 5 ori. Aceste importante fonduri s-au materializat în dezvoltări ample, in obiective industriale moderne, de inaltă tehnicitate. ...Sunt patru oameni pe care-i afli adesea împreună in Puieştii Vasluiului. Ii adună la un loc treburile care nu sint nici puţine, nici uşoare. Pe aici, prin Inima podişului moldovenesc, pămînturile nu sint dintre cele mai bune, iar dealurile au fost puternic erodate. Petru Iacob, preşedintele cooperativei, inginerul Sălii Martin, directorul S.M.A.-ului, Constantin Niculescu, preşedintele consiliului agroindustrial, şi agronomul Petru Scurtu sunt patru dintre oamenii care luptă aici, la Puieşti, pentru a smulge pămîntului roade cit mai bogate. — „A smulge“ este chiar verbul cel mai potrivit pentru aceste dealuri cu pante repezi şi peste care cad ploi puţine, afirmă inginerul Sălii Martin. Cîndva se credea că tractoarele nu se vor putea căţăra pe aceste povîrnişuri. Dar maşinile noastre sint bune şi mecanizatorii noştri sint harnici şi pricepuţi. — Ni s-a spus că vă aflaţi aici patru oameni pe care vă adună adesea la un loc tocmai dificultăţile acestei munci... — Nu numai dificultăţile — acestea trec -- ci mai cu seamă prietenia — care rămîne statornică. In 1973 cind am venit prin aceste locuri din Ardealul meu, după ce am terminat facultatea din Cluj-Napoca, am fost repartizat la S.M.A.-ul din comuna „Alexandru Vlahuţă“. Se pare că acolo am dobîndit rezultate bune şi tocmai de aceea, în 1977, mi s-a încredinţat sarcina de director la S.M.A. Puieşti unde condiţiile sunt mult mai grele. Am înţeles că trebuie să-mi fac datoria unde este cel mai mult nevoie de mine. Partidul, tovarăşul Nicolae Ceauşescu acordă o mare şi permanentă atenţie creşterii producţiei agricole. Acesta a fost gindul cu care am venit la Puieşti. Aici, în bătălia pentru recolte, ne-am imprietenit noi, cei patru. Şi, de fapt, m-am legat strîns de toţi coope-Gh. ATANASIU (Continuare in pag. a Ill-a) O STRĂLUCITĂ REALITATE A „EPOCII CEAUŞESCU“ PACEA, VOINȚA SUPREMĂ A ÎNTREGULUI POPOR ROMAN In pagina a ill-a Relatări de la adunările populare pentru pace care au avut loc la Sibiu, Drobeta-Turnu Severin si Bîrlad. Oameni cu doua meserii La Combinatul siderurgic din Galati, aproape 5 000 de oameni stăpinesc şi o a doua meserie... Faptul II aflăm in vecinătatea şarjelor de iţei. El face parte din realitatea vetrei de metal fierbinte de aici Oameni cu două meserii... Electricieni care, la nevoie, pun mina şi pe cleştele de suduri şi viceversa. Strungari care au deprins şi secretele rabotezei şi rabotori care ii pot concura pe strungari, pe terenul meseriei lor. Licătuşi care au calificare şi de betonist şi invers. Iar enumerarea ar putea continua. Dacă ne oprim aici o facem, bineînţeles, cu o motivaţie : In locul acesta, unde aproape cinci mii de muncitori au „In buzunar" calificarea pentru cle două meserii, ixpresia uzuală „a Invăţa non-stop" generează, firesc, asemenea fapte înregistrate de statistica profesională. Sd transcriem pentru cititor, numai in acest an — in puternica citadelă muncitorească ce a început id producă după anul 1965 — aproape patruzeci de mii de oameni ai muncii urmează cursurile ie perfecţionarea pregătirii în’ meseria lor. La Invăţămintul seral şi fără frecvenţă sint cuprinşi alţi peste 1 800. Numai in amfiteatrele facultăţilor iau loc, in fiecare seară, in jur de 700 de oameni. Cine sint aceştia? înainte de toate, sunt oamenii care fac oţelul „de Galaţi". Sint autorii perfor-în fapt, o semnificaţie nuanţelor pe care cetatea de foc de la Dunăre le-a trecut la activul său in mai puţin de două decenii de cind şi-a conectat uriaşa sa forţă productivă riurilor de metal fierbinte ale ţării. (In convertizoarele gălăţene i-au născut pină in prezent circa 400 noi mărci de oţeluri). Aceşti oameni, care invaţă, nonstop, au realizat oţelul şi apoi tabla navală pentru partea de rezistenţă a vapoarelor, produs omologat de ultraexigentele registre navale. Tot aceşti oameni, care invaţă necontenit, fabrică in mod curent tabla cu destinaţia industria electrotehnică, sortiment pe care puţini in lume se încumetă să-l facă, ‘.abia pentru tablierele podurilor ce se construiesc peste Dunăre, pentru autoturismele româneşti „Dacia" şi „Oltcit“, pentru echipamentele centralelor nuclearo-electrice. Intr-un cuvint, sunt aceşti oameni — cu o calificare ori cu mai multe calificări — parte din cei peste 3 milioane de oameni cu cit a sporit personalul muncitor din industrie in ultimele două decenii. Ei nu au cunoscut nici o pauză de învăţătură in toţi aceşti ani. Ei sunt cei care in numai 60 de zile realizează întreaga producţie industrială a ţării din anul Congresului al IX-lea al partidului, înălţimile — a devenit o axiomă — se cuceresc cu efort. Performanţele profesionale — cu muncă şi învăţătură. Iar acei care se străduie să descifreze tainele celei de-a doua ori a treia meserie fac parte, neîndoios, din rindul oamenilor înzestraţi cu vocaţia deschizătorilor de drumuri. Hie TANASACHE