Scînteia, februarie 1986 (Anul 55, nr. 13513-13536)
1986-02-01 / nr. 13513
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LV Nr. 13 513 Sîmbătă 1 februarie 1986 6 PAGINI-50 BANI IN SPIRITUL INDICAŢIILOR Şl ORIENTĂRILOR TOVARĂŞULUI NICOLA MAXIMA răspundere pentru realizarea PLANULUI Şl PRODUCŢIILOR SUPLIMENTARE Şi in acest an, primul din noul cincinal, industria chimică deţine un rol deosebit de important în asigurarea economiei naţionale cu produse şi materii prime intens solicitate, de calitate înaltă. în acelaşi timp, ritmurile dinamice ce caracterizează dezvoltarea industriei chimice în 1986 decurg şi din necesitatea de a valorifica la maximum resursele naturale ale ţării, prelucrîndu-le în condiţii superioare de eficienţă. Sintetizind, in faţa industriei chimice se află sarcini deosebit de mobilizatoare. Ele sunt menite să determine accentuarea dezvoltării sale intensive, calitative, prin aplicarea pe scară largă a rezultatelor valoroase ale cercetării ştiinţifice proprii, elaborarea de tehnologii noi şi modernizarea celor existente, astfel incit să se asigure accelerarea ritmului de creştere a fabricaţiei produselor de inaltă calitate, obţinute cu consumuri energetice substanţial reduse, o dată cu creşterea apreciabilă a productivităţii muncii şi a volumului exportului. Unităţilor din această importantă ramură a economiei naţionale le revin, deopotrivă, sarcini deosebite in ce priveşte înfăptuirea programului suplimentar de producţie industrială pe anul 1986, dezbătut şi aprobat recent de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Iată considerentele pentru care am solicitat tovarăşului inginer Victor Sandu, director în Ministerul Industriei Chimice, o serie de precizări privind sarcinile din 1986, direcţiile de acţiune prevăzute şi măsurile aplicate în vederea îndeplinirii şi depăşirii prevederilor de plan. — Din punct de vedere al ponderii pe ansamblul industriei, ramura noastră va ocupa in 1986, ca de altfel în întregul cincinal, un loc de prim rang, contribuind la mai buna aprovizionare a economiei naţionale , cu o serie de materii prime şi materiale, la majorarea exporturilor şi reducerea importurilor de produse chimice. Este suficient să arăt, în acest sens, că, în comparaţie cu anul 1985, producţia-marfă va spori cu 12,5 la sută, exportul pe devize convertibile— cu 16,2 la sută, productivitatea muncii— cu 14 la sută, în timp ce cheltuielile la 1 000 lei producţie-marfă vor fi diminuate cu circa 6 la sută. Intrînd in detalii, menţionez în primul rînd creşterea importantă a producţiei de metale neferoase, intensificarea producţiei pe instalaţiile existente şi punerea în funcţiune de noi capacităţi destinate să contribuie la creşterea substanţială a ponderii industriei de sinteză fină, amplificarea producţiei de antidăunători, medicamente de uz uman şi veterinar, biostimulatori, coloranţi, pigmenţi ,şi derivate ale acetilenei. — Anticipind bilanţul lunii ianuarie, care se va definitiva peste citeva zile, cu ce rezultate credeţi că se va încheia prima lună a anului ? — Deşi datele statistice nu sunt încă centralizate la nivelul ministerului, din analizele efectuate până acum rezultă că luna ianuarie se încheie cu o depăşire a sarcinilor de plan insumind mai multe zeci de milioane de lei, concretizată in sporuri apreciabile la producţia de metale neferoase, produse anorganice, fibre şi fire celulozice, coloranţi, medicamente şi altele. Sunt rezultate datorate eforturilor susţinute depuse de chimiştii din unităţile ministerului, hotârîrii cu care au trecut la aplicarea orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului privind întărirea spiritului de răspundere în toate compartimentele de activitate şi la toate nivelurile, preocupării stăruitoare pentru reducerea consumurilor materiale şi energetice,pentru creşterea gradului de valorificare a materiilor prime şi materialelor. Dintre unităţile care au realizat ritmic însemnate cantităţi de produse peste prevederile de plan amintesc întreprinderile metalurgice de metale neferoase din Baia Mare şi Copşa Mică, Combinatul chimic din Tirnăveni, întreprinderea de medicamente din Bucureşti, Combinatul de fibre, celuloză şi hirtie din Brăila etc. O precizare : rezultatele obţinute in luna ianuarie le privim doar ca un prim pas in efortul de a asigura in acest an producţii suplimentare cit mai mari. — Ce direcţii de acţiune aveţi in vedere în acest scop ? * — în spiritul indicaţiilor şi orientărilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în toate unităţile acţionăm cu fermitate pentru valorificarea mai eficientă a bazei de materii prime de care dispunem. Pentru aceasta, au fost elaborate sau sunt in curs de elaborare tehnologii noi, au fost stabilite programe precise de modernizare a instalaţiilor existente, a tehnologiilor energointensive. Bineînţeles, aceste preocupări nu pot fi desprinse de aportul efectiv şi eficient al cercetării ştiinţifice şi tehnologice proprii. Pe această cale va fi dezvoltat şi mai puternic potenţialul chimiei de sinteză fină şi de mic tonaj, vor fi realizate noi materiale, va creşte contribuţia biotehnologiilor şi sintezelor electrochimice la diversificarea producţiei şi reducerea consumurilor. Sporirea cu peste 40 la sută, faţă de 1985, a fondurilor de investiţii alocate ramurii noastre ne obligă să acordăm cea mai mare atenţie terminării rapide şi punerii în funcţiune la termen şi chiar in avans a noilor capacităţi şi instalaţii — în special a celor din cadrul Combinatului chimic Giurgiu, Combinatului chimic Craiova, combinatelor de fibre, celuloză şi hirtie Adjud şi Brăila etc. Desigur, n-am epuizat nici pe departe aria largă a preocupărilor noastre de zi cu zi. Acţionind pe aceste planuri multiple, avem convingerea că in anul 1986, primul din actualul cincinal, oamenii muncii din unităţile ministerului nostru vor obţine lună de lună depăşiri importante ale sarcinilor de plan încredinţate. IN PAGINA A III-A : relatări din unităţi ale industriei chimice Strategia făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării României spre comunism, elaborată cu contribuţia decisivă, de excepţională însemnătate a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, include ca o componentă fundamentală accentuarea laturilor calitative ale dezvoltării economiei naţionale. Corespunzător cerinţelor accelerării progresului economic şi social, actualul cincinal înscrie intre obiectivele sale esenţiale înfăptuirea unei reproducţii lărgite cu caracter preponderent intensiv, pe baza valorificării superioare a muncii sociale. Necesitatea accentuării contribuţiei factorilor intensivi ai creşterii economice in etapa actuală şi in perspectivă este determinată de cerinţele utilizării eficiente a bazei tehnico-materiale, de caracterul limitat şi costul sporit al resurselor ce pot fi atrase în circuitul economic, precum şi de exigenţele impuse de participarea eficientă de schimbul mondial de valori. In ansamblul opţiunilor strategice de orientare fermă a economiei româneşti pe calea unei dezvoltări intensive, un rol primordial il ocupă creşterea mai accentuată a productivităţii muncii. în concepţia secretarului general al partidului, productivitatea muncii este abordată într-o viziune complexă, fiind apreciată ca un factor esenţial, fundamental, in asigurarea victoriei noii societăţi pe pămintul României. în această cuprinzătoare viziune, secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sublinia incuvintarea rostită la ultima plenară a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii . „Trebuie să acţionăm in continuare pentru o creştere mai puternică a productivităţii muncii sociale. Prevederile planului sunt importante — inclusiv pe cincinal — dar trebuie să pornim de la necesitatea de a dubla, cel puţin in acest cincinal, productivitatea muncii. Este un domeniu unde avem multe de făcut şi unde trebuie să acţionăm cu toată hotărirea“. De ce se pune cu atîta acuitate pentru economia noastră problema creşterii productivităţii muncii ? Reflectînd gradul de dezvoltare a forţelor de producţie, productivitatea muncii este un indicator important al aprecierii nivelului de dezvoltare economică al unei ţări. Din această perspectivă, înalta productivitate şi sporirea puternică a eficienţei activităţii economice constituie un imperativ pentru depăşirea stadiului de ţară in curs de dezvoltare şi înscrierea României în cincinalul viitor în rîndul ţărilor mediu dezvoltate ale lumii. Ţinînd seama de importanţa deosebită a creşterii productivităţii muncii pentru făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, pentru ridicarea nivelului de dezvoltare al ţării noastre, programul special elaborat pe baza orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi adoptat la începutul acestui deceniu prevede obiectivul strategic de atingere in cîţiva ani a nivelului de productivitate care se realizează in ţările dezvoltate din Europa, în vederea asigurării condiţiilor pentru trecerea României in actualul cincinal de la stadiul de ţară in curs de dezvoltare la cel de ţară mediu dezvoltată, ţinind seama şi de unele nerealizări ale sarcinilor prevăzute in cincinalul trecut, la şedinţa Comitetului Politic Executiv din 14 decembrie anul trecut s-a stabilit sarcina de a se asigura cel puţin dublarea productivităţii muncii in anul 1999, faţă de anul 1985. Realizarea sarcinii de creştere mai accentuată a productivităţii muncii în actualul cincinal faţă de prevederilecuprinse în Directive (dublarea productivităţii muncii în deceniul 1981—1990) constituie un imperativ al accelerării progresului economic şi social, o condiţie importantă pentru înscrierea fermă a economiei româneşti pe calea dezvoltării intensive, pentru ridicarea ţării noastre pe o treaptă superioară de dezvoltare economico-socială. Productivitatea muncii constituie un factor determinant al sporirii avuţiei naţionale şi a venitului naţional. Rezultatele unor calcule de sinteză arată că dacă productivitatea muncii sociale din 1990 s-ar menţine la nivelul din 1985, venitul naţional ar înregistra pe cincinal o creştere de numai 7 la sută (faţă de 44—49 la sută prevăzut), ceea ce ar însemna un ritm mediu anual de numai 1,4 la sută in perioada 1986— 1990, adică de 5—6 ori mai mic decit cel stabilit in Directive (7,6—8,3 la sută). Potrivit aceloraşi calcule, majorarea cu numai 1 la sută a productivităţii muncii sociale asigură, la nivelul anului 1990, un spor al venitului naţional de circa 12 miliarde lei, faţă de numai 7—8 miliarde lei in 1985. Se desprinde deci cu claritate faptul că sporirea productivităţii r muncii sociale reprezintă o importantă sursă de creştere a avuţiei ţării, care poate şi trebuie să fie pusă în valoare de munca noastră mai bine organizată, mai rodnică. Justeţea orientărilor privind asigurarea unor ritmuri înalte de creştere a productivităţii muncii în vederea sporirii rapide a venitului naţional se evidenţiază şi intr-o altă ipostază. Astfel, o ţară în curs de dezvoltare care are, de exemplu, un venit naţional pe locuitor de Dr. Stelian MIUTARU (Continuare in pag. a V-a) în industria chimică, rezultatele din luna ianuarie — îndemn pentru realizări şi mai mari Creşterea rapidă a productivităţii muncii, temelie a dezvoltării intensive a economiei naţionale Din noul peisaj industrial al patriei : Combinatul chimic din Tirgu Mureş - „Azomureş" Foto : E. Dichiseanu PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU cu prilejul prezentării scrisorilor de acreditare Ambasadorul Republicii Ecuador Preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, vineri, 31 ianuarie, pe FiTovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, in ziua de 31 ianua Ambasadorul Norvegiei Joteo Samaniegh Salazar, care si-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinarrie, pe Knut Erling Sagen, care si-a prezentat scrisorile de acreditare in calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Ecuador in ţara noastră. (Continuare in pagina a V-a). şi plenipotenţiar al Norvegiei în România. (Continuare în pagina a V-a). Se ştie totul despre nigrosodiotele naturale? Sunt pretutindeni folosite cu eficienta? Dintotdeauna, dar mai cu seamă în condiţiile unei agriculturi moderne de tip intensiv şi superintensiv, pămîntul a fost şi trebuie ajutat să-şi sporească fertilitatea. Dintre factorii care contribuie la ameliorarea pămîntului exploatat intensiv se detaşează prin importanţa ce o prezintă stabilirea unui sistem raţional de fertilizare pentru fiecare solă şi pentru fiecare plantă cultivată. Ultimele trei-patru decenii au adus în practica agricolă, în efortul pentru a spori mult producţia, utilizarea tot mai accentuată a îngrăşămintelor minerale, produse industrial, care s-au impus treptat, ajungînd să deţină ponderea in sistemul de fertilizare a solului. Dar chiar în ţările cu agricultură avansată, în care folosirea îngrăşămintelor chimice a căpătat o extindere foarte măreau numai că nu sunt neglijate îngrăşămintele organice, dar există orientarea fermă de a mări cit mai mult producţia de asemenea îngrăşăminte, de a le folosi cit mai larg, cit mai eficient, aducîndu-se astfel corecturi însăşi concepţiei privind creşterea fertilităţii solului în condiţiile unei agriculturi intensive. Din motive lesne de înţeles, agricultura modernă, intensivă, nu poate să renunţe la îngrăşămintele chimice. Problema care se pune însă pentru omul de ştiinţă, pentru cercetătorul din agricultură, pentru producător şi economist este ce pondere trebuie să aibă îngrăşămintele chimice şi ce pondere trebuie să aibă această rezervă uriaşă formată din îngrăşămintele organice, folosite de veacuri de agricultori cu mare eficienţă şi rezultate de producţie bune. Ideal ar fi ca acestea din urmă să deţină ponderea covîrşitoare. Din datele statistice publicate în Anuarul statistic al Republicii Socialiste România din 1985 reiese că anual se acumulează mai mult de 31 milioane tone îngrăşăminte naturale care, avînd în vedere conţinutul de elemente nutritive, conţin 6 milioane tone substanţe organice şi aproximativ 187 mii tone azot, 94 mii tone fosfor, 250 mii tone potasiu, 78 mii tone calciu, 44 mii tone magneziu, precum şi cantităţi apreciabile de microelemente — mangan, zinc, bor, molibden, etc. Incercînd să definim însemnătatea pe care o au îngrăşămintele organice în regenerarea capacităţii productive a solului, vom prezenta succint rezultatele unei experienţe de lungă durată — amplasată la I.C.C.P.T.-Fundulea — unde administrarea unei doze de 40 de tone gunoi de grajd la hectar a determinat, după 20 de ani, creşterea conţinutului de humus cu peste 8 700 kg la hectar. Cu alte cuvinte, din cantitatea totală de substanţă uscată, sub formă de gunoi de grajd, aproape o treime s-a transformat în humus. Concomitent, a avut loc şi creşterea conţinutului de azot total cu 921 kg/ha, azot care fără îndoială suplimentează nevoile plantelor în acest element. Iată, aşadar, doar citeva elemente care, întregite cu numeroase exemple din cercetare şi producţie privind sporurile mari de recoltă obţinute, întăresc părerea că in momentul de faţă utilizarea pe scară largă a îngrăşămintelor organice constituie o problemă de mare, de foarte mare însemnătate nu numai pentru prezentul, ci şi pentru insuşi viitorul agriculturii. Cerinţa practică care se pune este de a se asigura un echilibru normal, raţional între cele două surse principale de sporire a fertilităţii pămîntului , de a ne îndrepta cu mai multă hotărîre spre utilizarea tuturor surselor de îngrăşăminte organice, proces ce se petrece pe toate meridianele şi, lucru demn de menţionat, tocmai în ţările cu o puternică bază de producere a îngrăşămintelor chimice pe care le-au utilizat masiv. Nu este lipsit de interes să arătăm că studii şi cercetări întreprinse în diferite locuri de pe glob pun in evidenţă consecinţele negative pe care le au îngrăşămintele chimice administrate fără un suport corespunzător al materiei organice din sol, atît asupra pămintului, cit şi asupra produsului final : griul, porumbul, carnea etc. Totodată insă, aceste studii relevă faptul că folosirea corespunzătoare a îngrăşămintelor chimice în combinaţie cu cele naturale nu constituie un motiv de îngrijorare pentru sănătatea pămîntului sau pentru puritatea produselor agricole. Numai şi aceste citeva considerente sunt suficiente pentru a demonstra că folosirea tuturor rezervelor existente de îngrăşăminte organice de care dispun unităţile agricole trebuie să devină o preocupare statornică, de cea mai mare importanţă pentru agricultură. De cea mai mare însemnătate este acum modul în care sunt pregătite şi folosite îngrăşămintele naturale, pentru că, aşa cum rezultă şi din investigaţia făcută în unităţi agricole din judeţul Argeş, pe care o publicăm în pagina a lll-a a ziarului, în această privinţă sunt foarte multe lucruri de făcut. In acest scop, controlul organelor agricole, al organelor şi organizaţiilor de partid asupra modului în care se realizează programele de fertilizare cu îngrăşăminte organice trebuie să devină mai sistematic şi mult mai exigent. Aşa cum sunt controlaţi toţi ceilalţi indicatori de plan, ca şi normele de executare a lucrărilor agricole, tot aşa, chiar şi cu şi mai multă rigoare, trebuie supravegheat şi realizat indicatorul de creştere a fertilităţii pămîntului prin utilizarea tuturor resurselor de îngrăşăminte organice, această bogăţie la îndemîna fiecărei unităţi agricole, care nicăieri nu trebuie lăsată să se degradeze. Două întrebări la care s-ar putea crede că răspunsurile sunt pozitive, dar practica arată că, deşi sînt foarte multe experienţe valoroase, există în această privinţă încă foarte multe lucruri de făcut Azi, începe recensămîntul animalelor domestice De azi, 1 februarie, in toate localităţile are loc recensămîntul animalelor domestice. Este o acţiune de mare însemnătate economică avind drept scop cunoaşterea cu exactitate a efectivelor, pe specii şi categorii de virstă, deţinute de unităţile agricole şi gospodăriile populaţiei. Toţi deţinătorii de animale sunt chemaţi să sprijine desfăşurarea în cele mai bune condiţii a acestei acţiuni. După cum se ştie, recensămîntul oferă posibilitatea obţinerii unor informaţii amănunţite şi complete privind numărul de animale, păsări și familii de albine existent la data începerii înregistrărilor — 1 februarie ora 8. Pe această bază vor putea fi luate cele mai potrivite măsuri în vederea creșterii efectivelor, asigurării furajelor, elaborării întregului complex de măsuri tehnico-organizatorice menit să contribuie la progresul mai rapid al zootehniei. Intre aceste măsuri un loc important ocupă cele care se referă la sprijinirea materială a crescătorilor de animale să-și îndeplinească sarcinile de livrare la fondul de stat a animalelor contractate. In vederea efectuării in cele mai bune condiţii a lucrărilor de înregistrare au fost făcute pregătiri temeinice, s-a desfăşurat o intensă activitate de popularizare. Incit toţi deţinătorii să cunoască obligaţiile ce le au de a declara cu exactitate ce număr de animale deţin, de a sprijini activitatea recenzorilor. După cum se ştie, potrivit prevederilor legale, sunt sancţionaţi cei care nu declară corect numărul animalelor pe care le deţin. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare şi organnele de specialitate au datoria de mare răspundere de a îndruma şi sprijini îndeaproape comisiile de recensămînt, astfel incit acestea să poată desfăşura o activitate cit mai rodnică, să fie cunoscut in permanenţă stadiul înregistrării animalelor. OAMENI AI MUNCII DIM AGHICULLUKA, m animale* v :■ Sprijiniți îndeaproape activitatea echipelor de recenzare a animatelor, declarind cu exactitate efectivele pe care le deţineţi, contribuind milei la fundamentarea masurilor ce nu întreprind în vederea dezvoltării zootehniei și îndeplinirii prevederilor din contractele de livrare la bodul de stat și la fondul de auto aprovizionare! . Pentru îndeplinirea şi depăşirea planului pe 1986, pentru creşterea substanţială a eficienţei economice MOBILIZATOARE CHEMĂRI LA ÎNTRECERE PAGINA A ll-A I CASA CU MULŢI COPII ------------------------------------------------- semnul răspunderii de bun cetăţean pentru viitorul naţiunii Căsătoria este unul din momentele cruciale, fundamentale din viaţa omului, un moment solemn ce rămîne gravat pentru totdeauna in memoria fiecăruia. Este momentul firesc şi vibrant al unor mari emoţii, dar şi al asumării unor noi şi importante îndatoriri nu numai faţă de partenerul de viaţă, ci şi de ordin social-civic, patriotic — momentul intrării în rândul „celulelor de bază ale societăţii“, cum este denumită familia în ţara noastră, însemnătatea pe care statul o acordă căsătoriei — temelia viitoarei familii — este subliniată chiar in prima frază, în primul articol din „Codul Familiei“, care arată, totodată, că interesele mamei şi copilului se bucură în ţara noastră de o grijă deosebită, sunt ferm ocrotite de lege. Edificind o ţară nouă, modernă şi prosperă, partidul nostru a subliniat in mod sistematic, consecvent, însemnătatea problemelor natalităţii, asigurării generaţiilor de urmaşi care să preia şi să ducă mai departe opera de dezvoltare şi de înflorire a patriei, să insufle permanent naţiunii, poporului, tinereţe şi vigoare, prospeţime. Se ştie bine că acestea nu sunt preocupări de moment, conjuncturale, ci expresia unei viziuni permanente, o parte integrantă — şi esenţială — a concepţiei partidului privind viitorul ţării şi poporului român. Mai ales în lumina acestor considerente, subliniate în ultimul timp cu deosebită forţă şi plasticitate de conducerea partidului, personal de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apare firesc, logic — şi, mai ales, necesar — ca încă din clipa unirii celor două destine, din momentul întemeierii familiei, respectiv de la oficierea căsătoriei, să se releve celor doi soţi rolul multilateral şi plin de răspundere al familiei. Să li se arate, cu convingere şi căldură, că unirea lor va fi cu adevărat trainică şi îşi va găsi cu adevărat împlinire prin copii, că sentimentele de dragoste care i-au apropiat şi îndemnat să se lege pe via Rodica ŞERBAN (Continuare in pag. a V-a) Semnificaţia acelui „DA“ solemn care marchează constituirea familiei