Scînteia, martie 1986 (Anul 55, nr. 13537-13562)
1986-03-01 / nr. 13537
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN Anul LV Nr. 13 537 Simbătă 1 martie 1986 6 PAGINI-50 BANI ÎNTÎLNIRE PRIETENEASCĂ intre tovarăşii Nicolae Ceausescu si Mihail Gorlnv La 28 februarie 1938 a avut Ioc o intilnire intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste Romania, care in fruntea unei delegaţii de partid a participat la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S., şi Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Secretarul general al Partidului Comunist Român a dat o înaltă apreciere lucrărilor celui de-al XXVIX-lea Congres al P.C.U.S., raportului politic prezentat de secretarul general al C.C. al P.C.U.S., tovarăşul Mihail Gorbaciov, şi a urat, incă o dată, succes deplin lucrărilor congresului, care au o mare însemnătate pentru Înfăptuirea programelor privind construcţia socialistă şi comunistă in Uniunea Sovietică, pentru cauza generala a socialismului şi păcii. In cursul intîlnirii a fost exprimată satisfacţia reciprocă faţă de dezvoltarea pe linie ascendentă a colaborării dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre Republica Socialistă România şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, au fost examinate perspectivele extinderii raporturilor economice in direcţiile prioritare ale progresului tehnico-ştiinţific pe bază bilaterală, precum şi pe baza Programului complex al ţărilor membre ale C.A.E.R. S-a convenit ca organele corespunzătoare din cele două ţări să continue activitatea pentru găsirea de noi posibilităţi în vederea extinderii relaţiilor de colaborare economică şi cooperare in producţie. Conducătorii român şi sovietic au reafirmat linia constantă a celor două partide privind adîncirea relaţiilor româno-sovietice in toate domeniile de activitate, pe baza principială a marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. A fost exprimată părerea unanimă că evoluţia situaţiei internaţionale impune întărirea continuă a unităţii şi coeziunii ţărilor socialiste, acţiuni intense, convenite, ale statelor participante la Tratatul de la Varşovia, eforturi constante din partea tuturor forţelor iubitoare de pace, dezvoltarea unui dialog politic productiv intre state cu orinduiri sociale diferite. A avut loc un schimb de păreri cu privire la căile de realizare a programului prezentat de Uniunea Sovietică privind lichidarea, pină la sfirșitul acestui secol, a armamentelor nucleare. Secretarul general al Partidului Comunist Român a reafirmat sprijinul deplin al României faţă de acest program şi a subliniat necesitatea intensificării eforturilor in vederea Înfăptuirii dezarmării, a întăririi păcii şi securităţii internaţionale. A fost evidenţiată însemnătatea creării în diferite regiuni ale Europei şi lumii, inclusiv în Balcani, de zone libere de arma nucleară şi chimică, ceea ce ar avea o mare însemnătate pentru cauza eliberării omenirii de acest gen deosebit de periculos de arme de distrugere în masă. Intilnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă prietenească, deschisă și de înțelegere reciprocă. r CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la intilnirea cu oamenii muncii de la Uzina de linii automate 50-a aniversare a U.R.S.S." din Moscova Dragi tovarăşi şi prieteni, Aş dori, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, în numele delegaţiei, care participă la Congresul ii XXVII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al muncitorimii române, îndeosebi al muncitorilor din construcţiile de maşini-unelte, un salut călduros, împreună cu cele mai bune urări de succes în întreaga dumneavoastră activitate. (Aplauze puternice, prelungite). Ne aflăm în Uniunea Sovietică în calitate de invitaţi la cel de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Am ascultat cu mult interes Raportul prezentat de tovarăşul Mihail Gorbaciov. Ne-au reţinut, în mod deosebit, atenţia obiectivele de mare însemnătate privind dezvoltarea accelerată economico-socială a Uniunii Sovietice, perfecţionarea întregii activităţi de conducere, de planificare, de dezvoltare continuă a democraţiei socialiste. Considerăm aceste obiective de o însemnătate deosebită, deoarece prin realizarea lor popoarele Uniunii Sovietice vor parcurge încă o cale importantă spre visul de aur al omenirii — spre societatea comunistă. (Aplauze puternice). în al doilea rînd, ne-au reţinut atenţia preocuparea şi accentul pus pe necesitatea dezarmării, a dezarmării nucleare în primul rînd, a asigurării păcii. (Aplauze puternice). Considerăm accentuarea acestor probleme în Raportul tovarăşului Mihail Gorbaciov ca deosebit de importantă, avînd în vedere că, in situaţia internaţională de astăzi, problema păcii constituie obiectivul fundamental al ţărilor socialiste, al întregii omeniri. (Aplauze îndelungate). Iată de ce se poate, într-adevăr, spune că hotărîrile Congresului al XXVII-lea dau o măreaţă perspectivă activităţii oamenilor muncii, popoarelor Uniunii Sovietice, atît pe calea socialismului, cit şi pe calea luptei pentru pace. Ele au o mare însemnătate internaţională ! (Aplauze prelungite). Aş dori să evoc, la această adunare, cu multă satisfacţie, relaţiile bune de colaborare între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice — relaţii cu adînci şi îndelungate tradiţii, care, în anii socialismului, s-au ridicat la un nivel nou şi se bazează pe lupta comună pentru socialism, pentru bunăstarea popoarelor noastre, pentru pace în întreaga lume. (Aplauze puternice). Dăm o înaltă apreciere remarcabilelor realizări ale Uniunii Sovietice în construcţia societăţii socialiste dezvoltate — şi aş dori, şi in acest cadru, să adresez popoarelor sovietice cele mai calde felicitări pentru aceste realizări, precum şi urarea de a obţine realizări tot mai mari, în toate domeniile! (Aplauze puternice, îndelungate). In ce priveşte situaţia din România. Am trecut, cu 40 de ani în urmă, la construcţia societăţii socialiste ; este un timp relativ scurt. Dar în această perioadă România s-a transformat dintr-o ţară agricolă înapoiată într-o ţară socialistă industrial-agrară în plin progres. Voi menţiona numai faptul că, în industrie, am produs anul trecut de peste 100 de ori mai mult decât acum 40 de ani, ceea ce înseamnă că realizăm în mai puţin de trei zile întreaga producţie pe care o realizam într-un an acum 40 de ani. Aceasta demonstrează forţa socialismului, capacitatea unui popor devenit stăpîn pe destinele sale, ce poate el realiza atunci cînd clasa muncitoare devine clasă conducătoare în societate. (Aplauze puternice). în agricultură, producţia a crescut în această perioadă de aproape 4 ori. Venitul naţional este de peste 32 de ori mai mare, iar pe această bază am asigurat ridicarea nivelului de trai al poporului. Faţă de aceeaşi perioadă, retribuţia reală a crescut de peste 8 ori. Realizăm un puternic volum de construcţii sociale, industriale, agricole, inclusiv construcţii de locuinţe. Practic, am transformat în mod radical întreaga înfăţişare a ţării. Oricine vizitează România — şi ştiu că sunt mulţi prieteni sovietici care vin în ţara noastră — poate să constate că, in anii socialismului, poporul român a făcut totul pentru a demonstra capacitatea sa creatoare, dar şi faptul că numai şi numai socialismul asigură popoarelor calea spre dezvoltare rapidă, spre bunăstare, spre independenţă! (Aplauze puternice). Am menţionat deja relaţiile bune cu Uniunea Sovietică — şi doresc să subliniez că colaborarea cu Uniunea Sovietică, cu alte ţări socialiste a avut şi are o mare însemnătate în întreaga dezvoltare a ţării noastre. Viaţa a demonstrat că colaborarea între ţările socialiste, activitatea în C.A.E.R. au o contribuţie de seamă la dezvoltarea fiecărei economii naţionale, la înaintarea fiecărei ţâri pe calea socialismului, la consolidarea, pe ansamblu, a socialismului, la creşterea prestigiului socialismului in întreaga lume. (Aplauze îndelungate). Suntem ferm hotărîţi să acţionăm în vederea realizării programelor adoptate in comun in domeniul'dP2v*,:i,ării li'.iiiu a pro-o gramului tehnico-ştiinţific pină în anul 2000, considerind că aceste programe asigură ţărilor socialiste membre ale C.A.E.R. posibilitatea de a realiza un progres mai rapid, de a lichida unele rămîneri in urmă şi de a putea să ocupe, pină in anul 2000, primul loc in lume în ce priveşte producţia, în ce priveşte nivelul tehnic şi ştiinţific al producţiei. Avem această posibilitate şi trebuie să realizăm acest obiectiv ! (Aplauze puternice). De altfel, am înţeles că la congresul partidului dumneavoastră se discută tocmai despre aceasta — şi am reţinut că toţi vorbitorii silit hotăriţi să acţioneze în această direcţie. Şi poporul român a trecut la realizarea celui de-al 8-lea plan cincinal, a hotârîrilor Congresului al XIII-lea al partidului nostru, înfăptuind cu fermitate Programul de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism. Am încheiat prima lună a cincinalului cu rezultate bune, dar, desigur, aceasta este doar prima lună. Suntem insă hotărîţi să realizăm întregul cincinal în condiţii cit mai bune şi să ne aducem în acest fel contribuţia la dezvoltarea şi întărirea patriei, a tuturor ţărilor socialiste, la creşterea prestigiului socialismului in lume. (Aplauze puternice). Accentuăm mult necesitatea unei noi calităţi, a înfăptuirii revoluţiei tehnico-ştiinţifice. Construcţia de maşini-unelte — între care şi uzina dumneavoastră — are, în această direcţie, un rol deosebit. Intr-adevăr, comunismul nu se poate realiza decit pe baza celor mai înalte cunoştinţe, tehnice şi ştiinţifice. însuşi comunismul reprezintă tot ce are mai bun conştiinţa lumii. Şi trebuie să realizăm societatea comunistă pe baza celor mai noi şi mai înaintate cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale cunoaşterii umane în general ! (Aplauze puternice). Suntem şi noi preocupat, de reducerea cheltuielilor materiale, de creşterea eficienţei economice şi rentabilităţii întregii activităţi. Am introdus principiile autoconducerii muncitoreşti şi autogestiunii in toate sectoarele de activitate. Aplicam un nou mecanism economic, care, in esenţă, porneşte de la faptul că orice activitate trebuie să fie la cel mai înalt nivel tehnic, dar şi la cel mai înalt nivel de eficienţă economică, întreaga activitate trebuie să se bazeze pe autofinanţare. Punem un mare accent pe dezvoltarea democraţiei muncitoreşti revoluţionare, înţelegînd prin aceasta participarea directă a clasei muncitoare, a intelectualităţii, a tuturor categoriilor sociale la conducerea tuturor sectoarelor de activitate. Socialismul nu se poate realiza decât cu participarea directă a întregului popor. Noi în România spunem că socialismul îl realizăm cu poporul şi pentru popor — şi trebuie să facem totul pentru dezvoltarea democraţiei socialiste — factor hotâritor pentru victoria comunismului ! Poporul este constructorul comunismului — el trebuie să aibă rolul hotâritor (Continuare in pag. a III-a) TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A REVENIT IN CAPITALĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, care, in fruntea delegaţiei Partidului Comunist Român, a participat, la Moscova, la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a revenit, vineri seara, în Capitală. La sosire, pe aeroportul Otopeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat de membri şi membri supleanţi ai Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de secretari ai Comitetului Central al partidului, de membri ai C.C. ai P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, de conducători ai unor instituţii centrale, organizaţii de masă şi obşteşti, de alte persoane oficiale. Erau prezenţi V. G. Pozdniakov, Însărcinatul cu afaceri ad-interimal La plecarea din Moscova, pe aeroportul Vnukovo, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost condus de tovarăşul D. A. Kunaev, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., de alte persoane oficiale sovietice. Conducătorul partidului şi statului nostru a fost condus de tovarăşul Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Un grup de pionieri au oferit tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu buchete de flori. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, de ceilalţi membri ai delegaţiei Partidului Comunist Român, care participă în continuare la lucrările Congresului al XXVII-lea al P.C.U.S. A fost prezent E. M. Tiajelnikov, ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti. TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit pe tovarăşul Dimee Belovski Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, joi seara, la Moscova, pe tovarăşul Dimee Belovski, secretarul Prezidiului Comitetului Central al Uniuniii-cormatiştilor din Iugoslavia, conducătorul delegaţiei U.C.I. care participă la Congresul al XXVII-lea al P.C.U.S. Mulţumind pentru întrevederea acordată, tovarăşul Dimee Belovski * a transmis tovarăşului Nicolae Ceauşescu un cordial salut prietenesc din partea Prezidiului Comitetului Central al Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a exprimat mulţumiri pentru mesaj şi a transmis, la rindul său, un cald salut prietenesc conducerii Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia.. MU cadral ’ convorbirii, desfăşurată intr-o atmosferă caldă, tovărăşească, a fost exprimată satisfacţia pentru dezvoltarea continuă a raporturilor de prietenie şi colaborare multilaterală româno-iugoslave, in folosul şi spre binele popoarelor celor două ţări vecine şi prietene, al socialis-mului şi păcii în lume. La convorbire au participat tovarăşii Constantin Dăscălescu, membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, Ion Stoian, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Din partea Iugoslavă a participat tovarăşul Stanislav Stoianovici, secretar executiv al Prezidiului C.C. al U.C.I. Au fost de faţă Traian Dudaş, ambasadorul României in Uniunea Sovietică, şi Miloko Drulovici, ambasadorul Iugoslaviei în U.R.S.S. Puternică angajare muncitorească pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii! De astăzi intrăm in cea de-a treia lună a primului an al noului cincinal. Ştirile sosite in ultimele zile la redacţie atestă că numeroase unităţi industriale, practic din toate ramurile şi judeţele, au încheiat cu bune rezultate primele două luni din acest an, că la un şir de produse s-au depăşit prevederile planului. Rezultatele obţinute in acest răstimp ilus- trează voinţa de neclintit a oamenilor muncii de a răspunde prin fapte remarcabile vibrantelor chemări adresate detovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, de a asigura îndeplinirea şi depăşirea planului pe acest an la toţi indicatorii cantitativi şi calitativi, de eficienţă, spre a crea astfel o bază trainică Înfăptuirii obiectivelor pe întregul cincinal 1986—1990, a hotăririlor Congresului al XIII-lea al partidului. Exigenţele şi sarcinile planului pe acest an sunt mari şi complexe şi, tocmai de aceea, important este ca în luna martie — pornind de la analiza realistă, responsabilă a realizărilor de pină acum — în fiecare întreprindere şi ramură a industriei să fie intensificat ritmul de producţie, să fie consolidate şi amplificate rezultatele obţinute, astfel ca sarcinile de plan şi prevederile programului suplimentar de producţie industrială pe primul trimestru* al acestui an să fie îndeplinite integral, ca întreaga activitate economică să fie ridicată la un nivel superior de calitate şi eficienţă. De fapt, aceasta este o cerinţă fundamentală pentru dezvoltarea dinamică şi intensivă a industriei în anul 1986. In spiritul orientărilor şi sarcinilor formulate de secretarul general al partidului, cu cea mai mare răspundere trebuie să se acţioneze in fiecare întreprindere şi ramură pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan la producţia-marfă, prin realizarea ritmică, la toate sortimentele, a producţiei fizice, prin fabricarea peste plan a unor cantităţi cit mai mari de produse, intrinsă concordantă cu prevederile programului suplimentar adoptat de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., cu cerințele economiei nationale. Subliniem această necesitate întrucît, cu toate rezultatele bune obţinute în primele două luni de numeroase întreprinderi. într-o serie de unităţi sarcinile de plan nu au fost îndeplinite integral la anumite exigenţe ale activităţii economice in industrie in ultima lună a trimestrului produse de primă importanţă şi absolut utile economiei naţionale. Este cât se poate de evident că sarcini deosebite revin în această privinţă oamenilor muncii din unităţile industriei extractive şi energetice. Ei au datoria să muncească fără preget, cu abnegaţie şi spirit de răspundere revoluţionar, pentru creşterea mai puternică a producţiei de cărbune, ţiţei, minereuri, energie electrică — resurse absolut necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii din întreaga economie ; practic, prevederile privind creşterile suplimentare de producţie in unităţile din aceste sectoare trebuie considerate ca minime, planul puţind fi depăşit în mod nelimitat, orice depăşire contribuind la progresul economic al ţării. De bună seamă, aşa cum a subliniat recent tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe primul plan al activităţii oamenilor muncii din toate unităţile şi ramurile, al preocupărilor tuturor cadrelor din economie trebuie să se afle realizarea riguroasă a planului la export. Esenţial in acest scop este să se asigure lansarea din timp, cu prioritate în fabricaţie a produselor destinate exportului, realizarea şi livrarea lor In structura sortimentală, la nivelul tehnic şi calitativ şi la termenele prevăzute in contractele încheiate cu partenerii externi ; totodată, important este să se acţioneze cu hotărire pentru creşterea ponderii produselor cu grad ridicat de prelucrare, pentru adaptarea operativă a producţiei la cerinţele partenerilor de peste hotare, pentru sporirea continuă a aportului valutar al produselor ce se livrează la export. Cu cea mai mare răspundere trebuie să se înţeleagă că realizarea ritmică şi integrală a planului la export, depăşirea prevederilor în acest domeniu, creşterea competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe constituie o necesitate obligatorie pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a intregii activităţi economice, o cerinţă esenţială a dezvoltării economicosociale a ţării. Desigur, eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea planului la producţia fizică şi la export trebuie să se împletească în această perioadă cu desfăşurarea, în fiecare întreprindere, a unor acţiuni ferme, stăruitoare pentru creşterea mai puternică a productivităţii muncii, ridicarea continuă a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice şi reducerea mai substanţială a cheltuielilor materiale şi de producţie dintr-un cuvînt, pentru sporirea mai susţinută, pe toate căile, a eficienţei economice. In fond, accentuarea factorilor calitativi, de eficienţă ai activităţii economice constituie un obiectiv fin-Mircea ANGELESCU (Continuare în pag. a IlI-a) 1 PENTRU RECOLTE MARI — PĂMÎNTULUI \ î O PRODUCTIVITATE SPORITĂ! ! ! Programul cu privire la organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii și solurilor în perioada 1986-1990 | ! PAGINA A ll-A |