Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-02-11 / nr. 6
Telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la espeditura foiei, pe aseară la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, mo. anulu, adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sibilu este pe an 4. al. 20cr.va. car pe o jumătate de an 2. al. 10 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei Sibiiu II. februarie. 1800, și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 3. fl. 25 cr. iar pe o jumătate de anu 2. fl. 627 cr. Penru prunc, și țeri străine pe anu Fo. 45 cr pe an 4 fl. 722 cr. v. a. Imseratele se plătescu pentru întâiea dră cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 57, 4 și 3 a treia venture 27r. v. a. V Răposatul Protopop narui tindu Iosifu Pomenirea Dreptului cu laudă. Adormirea acestui Bărbatu raru, ceea ce voi numai cu puține cuvinte am adus la cunoștința cetitoriloru noștrii, au cauzat în toți, cei ce lau cunoscutu pre el, și cu deosebire, în coreligieo întipărire foarte tristă. Noi neamu reținut pănă acum de orice Necrolovu despre Protopopul Igian, ceea ce namu făcut fără cuvânt, ci amu așteptatu timpul, ce am socotitu de onorturi, carele sosindu abumu, precum se va vedea mai josu, pul trecemu cu șederea, ci grăbim a împlini una din cele mai plăcute datorințe: de Preotu sau sfințitu la a. 1812. șii pe parohia din Cpfenbaia, ear la a. 1823. sau făcutu Protopopu al Tractului Zaariei. El va soțu și tată de familie era îngrijirea cea adevărată pentru copii săi, au fost un obiectu de laudă pentru amicii și cunoscuții lui, însă ursita mașteră pu iau îngăduitu de a se îndulci cu bucuria de soață bună, și de prunci buni, căci prea de timpuriu au rămasu și văduvu, și fără El din punctu de vedere ca Protopopu, cu purtarea sa de tot vrednicu de divnitatea aceasta bisericească. El au fostu S grăjariulu cel neobositu al Ortodocșiei creștinilor din Protopopiatul Zlatnei, și cu priveghierea sa au nimicit de multe ori primejdia, ce amenința întregimea tractului său. El eu fostu acelu bărbatu raru, care le știa a aduce în harmonie interesele religiei, nației și ale patriei, de care se ținea cu predilecție esemplară. Nici unu sacrivițu nu a fost pentru el cu neputință, cel cerea patria, biserica sau nația, de aceea au fostu el în cinstire deosebită la mai marii sti bisericești, tomiile civile. El pentru meritele sale din anii 1848--49, sau decoratu de cătră Maiestatea Sa cu crucea de aur cu coroană pentru merite. Elu au sostu și la Soborul eparhialu din a. 1850, și sau purtatu acolo ca un stălpu al ortodocșiei noastre, de aceea lua el parte mijlocit, sau pe mijlocitu la trebile bisericești și școlare. În conversații au fostu răposatul nostru în cea mai mare stimă, atât pentru caracterul cel solidu, cât și lui de a 'ntinde mână de ajutoriu năsăjițiloru, văduveloru sărace, pentru affabilitatea lui. Năzuiala orfaniloru, și junimei rumăne școlare fără deosebire de religie, este îndeobște cunoscută, și această mărturisire se va susținea însă multu timpu la mai mulți coreligionari și naționaliști. Protopopul Ighian 'orstu iubitoriu de cetire, sprijinitoriu al literaturei și al jurnalioticei romăne, cu pumni cu cuvântul ci și cu pap?a, prenumerânduse la cărți și jurnale naționale. Ajungerea eliberării reliției ortodocse răsăritene, a cărei ofu și mădulariu alesu au postu el, precum și ascungerea eliberărei nației romăne, a cărei unul dintre cei de frunte membrii au postu, ersu dorul lui celușai înfocat, și au mulțămitului Dzeu și Împăratului, văzând și una și ceealaltă eliberate marțiale ardelene. din lanțurile constituției anti- Purtarea acestui bărbat plină de patriotismu și de naționalismu din anii revoluțiunei este cu multu mai cunoscută, de cum ar fi de trebuință a o mai atinge aci cu de amăruntulu, amintimu numai atâta, că el au fostu la mei multe deputații naționale unul dintre membrii aceia, în carele sau concentrat confidința tuturoru. Când nepretenii au încunjiurat munții Abrudului, Ighian Progopanul înbărbăta pre bătrâni și tinări la curajiu și la perseveranță păpă în sfârșit. Din cuprinsul celor ce vor urma, va vedea Publicul nostru, cum că caracteristica, ce oeacemu noi aci despre Proponeaul boianu, nueste o țesitură de vorbe goale, daru nici cugetu deșărtu, ca scriind despre meritele unui bărbat ales, să ne ostengemu înnaintea lumii, sau să ocărimu pre cineva, ci o mărturisire bazată pe fapte adevărate, carea lin atea cauză nu o făcuserămu păn' acum, căci ne lipsea o hărtie cuprinzătoare duhul cel mare al acestui Bărbatu. Se știe, precum amu atinsu mai sus, că odihnitul în Domnul Progoporuluian, au avut mulți amici aleși, între carii de frunte au fostu Măria Sa D. Pavelu de Dunca, Consiliariu dela Tribunalulu supremu al Ardeaului. Repoentul au îndreptatu cătră acușu lăudatul său Amicu următoarea energia și încrederea a a mă ruga de Tine, ca earămi tu prate să vi bunătate ai priimi la tine, și ai eloca în locu siguru pe să mă potu ajutora cu camăta după ei căpătândă, eară după moartea mea să rămână, și prin Tine la o greco-răsăritene, fundație diecezană de ale noastre (mai cu seamă dută a mea e de la fundația Franțișu Iosifienă.) și de sumva ași muri mai nainte de a merge încă odată la Tine, și ași muri fără testamentu, această Ențeldă a mea să oie de bază, și să poți isprăvi după înțelesul ei, înțelegăndute și cu Episcopul vostru diecezan la vremea sa pentru elocarea banilor capitali de Galbeni împărăla această dispoziție mau deștep- Astoeliu de bărbat ortodocșu, romănu și patriota au fossu Protocopul Zlottei Iosip Igianu, de Iaceea va rămănea comepțirea lui cu laudă. Meseriile și folosul loru. (Duce ere.) Amu învăța poate și meserii, daru vezi caută să nu trimitgemu ca să umble țări, să facă călătorii - poate de multe ori flămănzi, seteoși, uneori chiaru și zdrențoși, trăbue să nu trimitemu întră popoare străine, ca să nui mai vedemu cu epi întregi. Dar iagă tocmai aceea e o linsă ațea mare ce se simte în poporul nostru, și chiaru în clasa sărturariloru, lipsa de esperință. Pănă căndu nu vomu cunoaște mai de aproape și pe alte popoare, pănă căndu nu vomu veni în atingere cu dănsele, pănă nu vomu studia obiceiurile și relăciunile și a altoru țări străine, pănă căndu pe pe vomu cunoaște barem încătva și cu lumea dinafară, pănă atungi ne lipsește cunoștința dară, încătu pu vomu fi în stare a ne potea cunoaște nice daru pre noi înșine. Meseriașul face esperință cu mai mare ușorință decătu ori cine altul, de acea unu tinăru crescuă bine, înzestrat cu cunoștințele elementare ce se ceru pentru siește care meseriașiu, poate deveni nu numai unu meseriașiu harnicu, daru totodată și un cetățanu secusitu, unu bărbatu înzestratu cu esperințe cuviincoase nentru de a potea fi un patriotu bunu, un cetățanu harnicu și creștinu adevăratu. Poate unii părinți ș'aru mai trimite pruncii și la meserii, daru avăndu o stăricică mai bunișoară, sau îmbrăcăndu unu caracteru preșcare mai cinstitu, se pare ca căndu prin aceasta s'aru degrada, și fără de a privi mai seriosu ceva să zică a fi un meseriașiu vun, și a considera la foloasele cele nenumerate ce le cuprinde meseria în sine, privescvu în învățarea aceeia un feliu de derogațiune, și apoi astfeliu dacă totuși nu vreau ca din pruncuiloru să se aleagă fumul piște fi trimitu la școli. Aceasta o facu dănșii foarte bine, însă vine la mijlocu împrejurarea, că nu toți băieții săntu pentru studiu, plugari. Unii băieți chiaru prelăngă silința cea mai bună, prelăngă portarea cea mai esemplară și attențiunea cea mai încordată, nu potu face nici un sportu pe cămpul eciinței; căci deși o străfganie mare țigă de o voință rbsolută, suplinește însaînvinge multe greufoarte multe defecte tolipsindu unii ca aceștia pe cămp povară, sufere o înfără însă ca să poată pe căndu din contră pentru meserii aru fi doară cei mai aplicabili și ajunși din trănșii meseriașii cei mai harnici. Săntu exemple nenumerate, că adeseori tinerii cei mai debili de capacitate, săntu foarte îndemănate ci și cei mai ghidaci pentru meserii. La poi mai mulți dintre părinții corii se află întro stare mai burpidică - ziserămu ne cunoscăndu fcioasele mesetăți și tuși adeseori terentul se 'n frănge și coresul, și slăbește dela un timpu mei deși apoi pul scinței simtu numai cordare preste măsură ajunge la ținta dorită; și connaționaliștii Răposatul Protopopu continueatu la Canțelariile timpu au dusu Dregătoriiloru servițiul servi neamului său, Singhelia plariu copii, arătat raru. Dragostea săi lui Iosiu al Zlatnei șȘgilan, creștere robilă dela Porinții cursul studiiloru filosofice. sau pregătitu El pentru Tagma Ighianii săi, în sine anlecare cătră aceea, ceia ce cătră au avutu o ceea ce sau și vrându a un eseniiși în școli, săvârșind gimnaziul și Apoi au practicat pe politice, denorte și unu de Notariu. Mai preoțească, simau și ajunsu, cășn sau dalu soția sa, și „sau și la dregăstolă „Îmi lângă din Cpfenbaia transpună și cugetu tești, fiindeătat o cu obicinuita O mie de sab epi9. Noemvrie 1855. sau prietenească îndrespeală acumu camătă, ca pănă cându voiu trăi, cezanie dela Mai încolo duplicând mă alipi, cu toată și deodată să se morți acum decurăndu cetită, cu cererea și voința mea, amiciție sânt al Tău pănă la moarte statornicu Amicu Iosie ligianu Protopopu, ((pre lângă pume sau pusu și sigilul.) m. pr. doamne, dăndu pruncii la meserii, iarte și voia,