Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)

1860-02-18 / nr. 7

Anglia, Heraldului, i se scrie din Parte, cum că Pie­­montul se va învoi la aceea, ca Savoia și Nisa că se dăe în schimbu­l Franției,­ pentru încorpora­­rea Italei mediterane. În tractatul originalu Veneția au fostu pomenită ce e dreptu,­­ însă Toscana și Romania încă ajungu totu atăta. În cercurile politice din London se zice că planul acesta au fostu cunoscut în London încă de multu. Se facu pregătiri pentru congresu ori conferințe. Franția face proecte în privința regulărei martiriloru țării. Linea marginei e aceea, din an. 1814, pe care o poftisă Napoleonu înnainte de ce ar­ fi mersu în Elba. Maestatea Sa, h­otă­­rătă a propune ca să se recunoască pretensiunea aceasta ca o condițiune neapărată pentru pacea Europei. Despre datul acesta - zice corespon­­dintele­ că nu poate sta buni, însă poate sta despre aceea, cum că încorporarea Italiei mediterane cu Piemontulu, și încorporarea Savoiei și a Niței cu Franția e primită, și că guvernul brit­i­can deja la acestea învoirea oauițiosu. „. 70. D. Rost” aduce o depeșă telegrafică din London, cu datul 25 Fevr. n. în care zice: „Cro­­nicle, vrea a ști, cum că întră Austria și Rusia s'aru fi încheiatu o alianță, după care Austria aru fi învoită laolaltă cu Rusia în privința se, mormănt precumu și în privința Principateloru dunărene și a Serbiei. Ceastă din urmă, garantează pentru toate țările Austriei din preună cu Ungaria și Ve­­neția în contra dușmanilor din afară și din păuntru. Spania. Din Madridu se scrie în 15 Fevr. cum că de la sosirea generalului Isturii acolo, ministeriul au rer Spania după cum se aude au pășitu la pace prelăngă punctele urmă­­tore: 1) ca să treacă (la Spania) teritoriul ocupatu de la Teuta pănă la Tetuana; 2) patru sute de milioane ca despăgubire reală pentru ch­eltuelile răsboiu­­lui; 3) sa­tisfacțiune desevârșită pentru viola­­rea stindardului spaniolu; 4) în jurul locuriloru­nia și Marovo să se rupă un teritoriu pentralu; 6) garanță despre acea, cum să pe viitoriu nu voru mai fi spaniolii conturbați în posesiunea loru, dreptul de a țânea agenți în toate punctele ace­­lea în care va afla Spania cu scopu. Se zice că Generalul spaniolu Odonelu, au și raportatu la guvernul seu, cem că pentru cetatea Tetuapu, are trebuință de 20 mii de ostași. În privința condițiuniloru de pace sau țunut consiliu ministerialu, după care regina au anun­­țatu cum că dorește pacea, însă numai prelăngă o despăgubire cuviincoasă pentru jertfele aduse. Cu toate acestea în municdu se rupsere unele pla­­cate de pe păreți­i cu care se înculpă Regina, cum că înclinarea dăncei spre o pace atătu de grab­­nică aru urma de acolo, căci aru vrea a trimite oștirea la Roma. Se mai vorbește încă că aru ui a se compune un feliu de ministeriu, care sau recomendatu are sine cu nunerea în lucrare a a de­­ținut mai multe conferințe. necurmatu­­lui proed­u. Pregătirile de răsboiu se continuă Visulu lui Galilei.”) F Galilei, care pe câmpul științelor ș'au că­­știgat merite nemuritoare, vețuia acumu liniștitu la văruntețele sale celi pline de glorie în Arretri, în ț­inutul Floreției. Elu acum era despoiatu de cel mai nobilu simțu, dar totuși afla o bucurie, parte în timpul cel de primăvară, care rechiema pri­­vighietoaree și florile celi mirositoare, parte în o aducere aminte a plăceriloru de mai nainte. Odinioară, în primăvara cea din urmă a vieții sale rugă pe Viviani elevul său celu mai reteniu și mai recunoscătoriu, alu conduce pe câmpulu Argetiei. Elu observă că a măsuratu puteriloru sale s'aru oi prea depărtatu, și rugă glumind pe conductorulu său, să nu'l treacă peste granița Florenței. Tu știi zisă elu, ce amu trebuit eu să juru savrului tribunalu. Viviani­­ lu puse pe o movilă de pământu josu, va să se odihnească; și fiindcă aicea se afla în apropiere mai mare de ciori și erburi, și așa zicând între norii de arome, i se renoi ferbintea sa dorință cătră liber­­tate, care­ le apucase odinioară în Roma, cându se apropia primăvara. Tocmai voia acumu ași de­­șerta ultima picătură de amărâciune care i mai rămăsese asupra persecutoriloru sei, când deo­­dată să reținu pedepsinduse singuru pe sine cu următoarele: S­aru mănia spiritulu lui Co­­pernicu. Viviani care încă nu știa de visulu, asupra vărui face elu reflecsiune, îlu rugă ai desluși aceste cuvinte. Bătrânulu însă căruia i se părea verulu de seară prea rece pentru vervii săi cei slăbiți, voia înainte de ai tălmăci a fi condusu înapoi. Tu știi, începu elu după puțină restaura­­țiune, câtu de dură fu moartea mea în Roma, și cât se amână până fuieliberatu. După ce văzui vă și cea mai puternică întrepunere a favorito­­riloru mei, a Mediciloru, și însași revoca­­rea la care'mi luasemi refugiulu, rămasere fără G­­ fo­i­l­e­t­o cofectu, mă aruncatu intr'una de zile pe așter­­nutu cufundatu în priviri infeste asupra soartei mele, și mișcatu în adâncul meu în contra providinței, încât îți poți reclema trecutulu în memorie serigaiu, câtu de onestă ți au fostu viața! Cât de sărguitori­u ești tu în râvna ce o ai cătră stemarea ta, umblarea pe unele cărări a unei înțelepciuni false, te a condusu a cău­­ta lumina care nu o puteai găsi! Cum teni con­­centrat toate puterile geniului tău, spre ați face cale cătră adevăru, și a călca sub picioare acele puternice și învechite arejudețe, care'ți sta'n cale. Cătu de străniu ai ocolit prâpzuri la care'ți ră­­mănea inima, și țiai regrasu păharulu care voiai alu goli chiaru dela buze, numai spre a nu cădea în trândăvie la lucrurile spirituale! De câte ori ai refuzatu și te ai lipsitu de orele Domnului, numai spre ale jertui ințelepciunei! De câte ori, când toate zăceau în jurulu tău în liniște fără grije, șiși în­rărea ostenitul trupu spre voluptăți nouă; de câte ori ai tremuratu de origu, privind la sinu­­nile firmamentului­ seu veghiei la lucirea lampei în popțile întunecate și noroase, spre a aduce n­e cunoștință dumnezeiasca mărire, și a răvăr­ Ticălosule! Și acumu, care e fruptulu ostenele b­ru­rale? Ce ai căștigatu tu pentră că ai preamărit pe crea­­torele tău, și ai luminatu omenimea? Atâtu, că sa preste lume raze luminătoare, întristăciunea cea mare asupra sorții tale țiau storsu sucălu ochiloru tăi; că din zi în zi totu mai tare'ți vestejescu acești prea scumpi ajută­­tori ai sufletului; că acumu îndată aceste la­­crămi, care nu le mai poți ținea, va năduși încă și acea mică scânteie de lumină pentru a urșa.) totdeauna, vențiloru la­be­lulu­ți­ 1 ol Gheorg. Șusteru 4 fl Iosie Șuster 1 ol. Ad­­ministrațiunea cerc. de intr. 1 fl. Carol Popp 1 fl. Iosie Can jude com. în M. Porto 1 al. Alecsiu Totu 1 fl. N. Covac 1 fl. C. Balog 1 f.C. Varadi jude pri­­mariu în Bălgrad 1 fl. Ioanu Clemene Turtariu 1 fl. Franciscu Șilea Croitoriu fl. Carol Șter­­b­enteie­sucu 1 fl. Daniil Vais cetățeanu 1 fl. 40 cr. Nicolae Munteanovic Paroh gr. or. în Maerii Băl­­gradului 1 fl. N. Mihalaș Capitan c. r. 1 fl. N. Mageru Lo­­coten. 1 fl. N. Tămaș Locoten. 1 fl. N. Ștefănuț Locoten. 1 fl. N. Murășanu Locoten. 1 fl. N. Otto Locoten. 1 fl. N. Spaideru Locoten. prim. 1 fl. Ioann Vida 1 fl. N. Vadadi 1 fl. Mateiu Nicola Not. publ. 1 fl. N. Danfi imn. 1 fl. Gheorghie Sebeșan studinte 1 fl. Mihail Roșca 1 fl Văduva Istavru 1 fl. Văd. Angeli 1 fl. Ioann Comanescu 1 fl. Unu anonim din Cricău 1 fl. Ioann Totu 1 fl. N. Șuleri 1 ol. Draguevițu Căpit. fl. Herseni Căpit. 1 fl Elena Buican 1 fl. Eliza Gref 1 fl. N. Luci căp. 1 fl. N. Hirș Israelit 1 fl. Ioann Balagi măcel. fl. Simeon Blum is­­sraelit. 1 pl. Nicolau Popp Paroh gr. cat. în șard 1 dl. N. Popp Locoten. prim. 1 fl. Prof. Cnopp 14 fl. N. Coleac 4 fl. Grigoriu Câmpeanu din Cricău 1 ol. Ladislau Horvat. Arhiv. Capit. 1 fl. Unu Anonimu fl. N. Ghilevschi c. r. ooficial 70 cr. N. Stelțig c. r. Canțlist. 70 cr. N. Turza c. r. Cancelist 70 cr. N. Rotenburg c.r. secret. 70 cr. N. Barst c.r. Com. de finanță 70 cr. N. Dasinschi c. r. Canțelist 70 cr. N. Reznec 70 cr. N. Rus c.i­r. Post­maister 70 cr. Antonie An­­dra și măcelariu 70 cr. Samuil Lenghiel cetățanu 70 cr. Iosie Sebeșan Pelariu 70 cr. Carol Țangher Apote­­cariu 70 cr. Văduva Eliza Șefer 70 cr. Emil Materii Neguțet. 70 cr. Stefan Iano 70 cr. N. Vesseli 70 cr. Unu anonimu 70 cr. Pavel Cherecheș Paroh Maerii Bălgrad 50 cr. Petru Prodan Dascăl gr. cat. în în Maerii Bălgradului 50 cr. Pavel Dunca c. r. Consil. la trib. supr. al Ard. 2 dr. N. Popea Protosing. 3 c­ Ioann Hannia Prot. 2 fl Petru Bădilă Prot. 1 fl. Ioann Pinc Notariu în Rășinariu 1 fl. V. Cioran 50 cr. N. Brotte 1 fl. M. Lazar Prot. 1 f­l. I. Raț Red. 1 fl. Aleh. Leob teolog 1 el. Savu Lobonț ospătariu. 1 fl. ?­ Galilei, unu bărbatu meritatu pentru cunoștințele sale na­­turale, professoru de matematică în Pisa, mai tărziu în Padua, sau născut în an. 1564. Și atindu că dănsul apăra sistema lui Copernicu, care a arătatu cum că soarele, caru nu pămăntul­e centrul lumii, au fostu persecratu de preo­­țime, căci descoperirea lui Copernicu se părea a fi con­­trară sfintei scripturi. Din causa aceasta au fostu pontitu Galilei la Roma înnaintea incursițiunei, apoi fu aruncatu în prinsoare, earu mai tărziu fu trimisu în esiru unde au și suritu în an. 1642, pierzănduși mai nainte vederea și au­ . Numele contrib­­utu în 30-ea Ianuarie a. c. în ospetăria „la Leulu de auru” în A. Carolina, în folosulu fondului școalei greco-orien­­tale. (Continuare.) DD. Gr. Raț. Prot. 5 fl. L. Pipoș din Zlatna 5 fl. N. Șandor de Vistea 5 fl. G. Visa din Zlatna 2 fl. Vidita Anna Ghilini 2 fl. Robert Caltnecher c.r. ooficial 1 fl Iosie Publig neguțet. 1 al Sighismund Miheleșiu -apotecariu 1 fl. Dominic Poloni Neguței. 1 fl. Ioanu Curoși 7-4 Pirație edictată. um- Ioan Băucșă de rel. gr. răs. păscutu în Șoard, și căsătorig în Ferihaz, trad­u Sigh­­șoarei, au părăsitu cu nebredință pe lgiuita sa muere Maria Corman de aci, de 12 ani, pe­­știindusă de elu unde sar­ad­a. Deci mai susu numitul prebegitu prin aceasta se sorocește dela data de mai josu în terminu de un anu, să se înfățișeze pe greșitu înaintea scaunului protopopescu a Sighișoarii, căci la din­po­­trivă, se va da hotărâre la acția muerii lui cei părăsite, conform SS, canoane, și în neființa lui de față. Sighișoara 1. Fevr. 1860. Zaharie Boiu.

Next