Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-07 / nr. 14
rațiune comisiunea însărcinată cu trebile școlare, din Prefecturile pomenite principiul acela, cum că se multu mai raționalu, a înființa unele școli dotate bine, fie și în numeru mai micu, decătu mai multe însă lipsite de mijloacele trebuincioase, așa cu privire la împrejurările locale și la depărtarea comuneloru, auotărâtu a se înființa școli în mai multe locuri anumite, lăngă care se voru afilia apoi și alte comune: și aceasta sau aflatu de bine a se otărâ așa, cu atăta mai vărtosu, căci cele mai multe dintră voi vei. Pentru prefestura Orăștiei: a) În cercul școlariu al Hațegului 20 de școale centrale, anumitu: 1. În Hațegu, cu comunele afiliate: laț și Rea. 4.) Ocolișul Micu, cu coNo 2. S. Gheorghiu, cu comunele afiliate: S.heorghiu, Ohaba, Coroidoviciua, Crișani și Serei - Sapcal. 3.) Bațalar, cu comunele afiliate: Bretia romănească și P. Vălcel, cu comuna afiliată chitia, numele afiliate. 5.) Nucșora, Mărășiști și Sileașul rom. 6.) Grid, cu comune afiliată S. Ghiorghiu- Vale. 7.) Boșorod, cu comuna afiliată Luncani. 8.) Rușor, cu comunele afiliate: Boiesti, Corbea Ohaba, Copea, Fizești, Feghieru. 9.) Petrila. 10.) Liveșeni, cu comunele afiliate: Pătrugeni, Dilia și Bunița. 11.) S. Pagacu de susu. 12 Nadajdul de susu, cu comuna afiliată Nadașdul de josu. 13. Ocolișul mare, cu comunele afiliate: Rusu și Strei. 14.) Bozi, cu comunele afiliate: Laloș și Grosu. 15.) Henedora, cu comunele afiliate: Telec, Moghioroș, și Racoș. 16.) Ghialar, cu comunele afiliate: Govașdia, Roda, Poenița volpii, Plopi, Bunila, Alun, Vadu Dobrii, Ciornișoru, Goleș, Florești, Vălaru, cu Buzduloru. 17.) Ciomocoș, cu comunele afiliate: Lincipa, Cerna, Chiralibania, cu Toplița, Doboca, Păroasa, Curpeni și Hoșda. 18.) I. Vălcel. 19.) Silvașulu de susu. 20.) Gonțaga cu comuna afiliată, Covreagi. b.) În cercul I, școl. aru Hondolului, (încătu adeca se întinde acesta în Prefectura pomenită,) săntu a se înființa 16 școli centrale, lăngă care se voru afilia alte 15 comune, și apu. mitu. 1. În Murășu Șolimoșu. 2 Berecseu, 3 Certeș, 4 Hondol, 5 Nolacu, 6 Harăti, 7 Bohold, 8 Arani cu comuna afiliată Gherghiemoș. 9. Checcedaia, cu comuna afiliată Buruianfelău. 10 Banpatac, cu comuna filială Chemend, 11 Nevoeși, cu filiile Fizeli și Barbara. 12 Seliștiora, cu comunele afiliate: Stoepeasa și Suliget, 13 Căinelulu de Josu, cu comunele afiliate: Beșanu și Fornaghia, 14 Vormag, 15 Măgura cu comuna afiliată Tonlița. 16 Dinhumare, cu comuna afiliată Gruelic, cu filiile: Trestia și s) În Cercul școl al Zarandului, se voru înființa școli., în Boița, Creciunelu, Seliște, cu filiile: Hețegani și Căinelul de susu, Armegia, cu filiile: Peștere și Vălișoara. P. Pentru Prefectura J. se voru înființa. .e a) În Cercul școl. 1, al Hondolului,încă nu adeca se estinde acesta în Prefectura povenită) 6 școli tentrale, lângă care se voru afilia 9 comune, și anumitu: 1) Cu Jepajul de josu, cu feliile Jepoju suseni și Joseni și Cegmău. 2) Rapoldul mare, cu filia Rapoldul șiiu. 3) Bobălna cu filiile: Toltu și Boiu. 4) Boiai, 5 Poiana, cu filiile Tecerău, și Valea Iepei. 6 Boia cu alba Porcura. Deși dotările școaleloru acestora săntu foarte diverse, din causă, căci unele comune au prea puține izvoare de venitu, iaru altele nici un izvoru, totuși a măsuratu poterei și mărimei comuneloru, precumu și pumerului prunciloru buni de școală, sau așezatu pretutindeni unele dotări ca acelea, ce potu fi coresponzătoare pentru subsistința învățătoriloru. (Va urma.) Sibiiu 5 Aprilie. Națiunea maghiară jelește astăzi - și cu totu dreptul -pe celu mai mare bărbatu alu seu, pe Contele Stefan Seceni. Pomenitul Conpte sau aflatu acumu de doisprezece ani în casa zmintițiloru din Döbling, (un satu lăngă Viena,) unde în noaptea dintră 7-8 Aprilie se împușcă însuși. După ce sau sevârșit slujba îngropăciunei Marii (în 10 Aprilie) în Biserica din Döbling, se dusere rămășițele pămăntești în cripta familiei sale din Tenc, în Ungaria, unde se așezară în 11 Aprilie cu selenitatea cuviintoasă. Vestea despre moartea contelui Seceni, străbătu va un fulgeru durerosu prin toate inimile maghiariloru, carii au cause de ajunsu, ca să alungă pe regeneratorulu loru celu mare. Academia ungurească din Pesta, 1825, pe care o căndu în fundală Contele Seceni la an. ”Mau Aprilie n. o. c. sau sevârșitu în Seghedin îngropăciunea Directorului gimp. de acolo P. Roheru. În 12 aceeași era să se slujească părăstașu pentru sucaletul răposatului, înse se lăț vestea, cumnă cu ocaziunea aceasta se va întămpla un ce estraordinariu, se vor țănea adeca cuvântări patrioDieta de la Pojonu oferă nobilul Conte spre înfiițarea aceeia, totu venitulu moșiiloru sale dintr'unu anu, (care oăcea 60,000 d.) țânu în 10 Aprilie o ședință, în care se petrecu în protocolul ședințeloru, întristarea cea adăugă ce o simte Academia pentru pierderea fondatorului seu. Mai departe - se ofără, ca să se țăe o serbătoare de doliu, se i se rădice unu monumentu în Pesta și se jelească membrii academiei o lună de zile, ș. a. Jurnalele ungurești se adresează la patriotismul națiunei întregi, provocănduo ca să înviințeze deosebite instituțiuni binefăcătoare în toate părțile, întru amintirea răposatului. Va trece poate sebuli întregi, pănă căndu se va mai iui un asemenea fenomenu raru pe orizonul națiunei maghiare. Contele Seceni, sau născumu în Viena la an. 1791, în 21 Septemvrie. Întămplări de zi, tire, ș. a. de acea mulțimea ce vrea să fee parte la astă serbare era numeroasă foarte, daru află Biserica închisa. Mulțimea se duse de aci la Biserica PP. Franțiscani, însă și aceasta o află încuiată, cu care ocasiune se pusă la prinsoare Baronul de Chempelen - Redactorul foei „Szeredinigado” încă cu vreo cățiva, din causă, că pomenitul Redactoru aru fi avutu de cugetu a țănea cu acestu prileju o cuvântare, iaru părăsgașulu pu se sluji. * Bancnotele cele veci sunătoare după valoarea mon. conv., a măsuratu publicăciunei din urmă, din partea Bancei naționale, se voru înschimba încă numai pănă la sfărșitul lupei curg. (Aprilie) Deoarece înse se mai află o mulțime însemnată de asemenea bancnote, (după arătarea din urmă a Bancei - 237 milioane d.) în cerculare, așa se sperează că doară se va mai prelungi terminul pentru schimbarea acelora. * Cu ocasiunea serbătoriloru trecute, fusese conturbați creștinii din Constantinopol în slujba Dumnezească, din partea turciloru, atătu rom. catol. cătu și gr. orient. aceia în ziua de Paști, earu aceștia în vinerea Paștiloru la îngropare. Principatele dunărene. București, 23 Marte, centrale. Membrii comisiunei aleși de Adunarea din Iași, suntu următorii: D. I. Docan, prințulu Muruzi, N. Suțu și D. Dăscălecu. Acum remăne, pentru ca comisiunea să fie complestă, ca și Domnitorul să numească pe ceilalți opt membri. Adunarea noastră, în ședința sa de la 22, a oferitu unu spectacolu curiosu. S'a pusu în discuțiune proectulu de respunsu la discursulu trupului, pe care l'am publicat în numerul trecut. (Telegr. R. N. 13) astu proectu, dupe mai multe discuțiuni, se respinge de adunare, diindu voturile împărțite, adică 27 contra 27. Era atunci naturalu de a se numi o altă comisiune, spre a face unu altu proiectu, numescu totu aceiași membri. Proiectulu s'a respinsu cu 27 voturi, și membri aleși din nou au avut de la 29 pănă la 31 voturi. „Naron.” Italia. Gouvernul cel nou italii se ocupă cu energie cu organisarea trebiloru sale. Din partea Regelui sau slobozitu o ordinăciune pentru organisarea cea nouă a oștirei itale, cu care ocasiune se denumiră următorii comandanți de armată: În Brescia Lamarmora, în Bolonia Tiardini, în Parme Durando, în Alesandria Sonar, în Tu rin Mogozzo della Cossa. Toți bărbați tineri. Papa încă au denumitu pe Generalulu Lamoghiciege, de comandante supremu preste toate trupele papale, su care trupe după Gazeta de Triest, se voru împreuna și acelea ale Ducelui din Modena. Din Viene se scrie unei gazete din Germania noldică, cum că Papa are de cugetu a părăsi Roma și a se duce deocamdată în Ancona. „Monitoriul” din Toscana, nice nu mai pulianu,”mește pe Sardinia alta cum, decătu „Regatu ita Franția. Diferințele ce se escală între Franția și Elveția pentru anecsarea Savoei, se obispare a se Poterile cele mari chiaru deși află acestu protestu pe calea sa, totuși nici una nu se vede aplecată alu sprijini cu sabia amănă, și numai vrea nime să mai știe de aceea, ca să iee treba Elveției spre desbatere la conferințe, după cumu se era vorbitu mai dăunăzi în zilele trecute. Protestulu Elveției, aru fi foarte momentosu- zice b) În ale Cerie școl. al Hondolului, sau așezatu înființarea a 10 școli, lăngă care se voru afilia 7 comune, și anumitu: În Mada, 2 Bulbucu, cu filiile: Curpeni și Valea mare, 3 Repgetu, 4 Balșa, cu filia Erdufalea, 9 Almașul de mijlocu, cu filia Almanașul micu, 6 Nirmezu, 7 Homorod, 8 Cel, 9 Bozeș cu filia Baconia. 10 Almașul mare, cu filiile: Nadoșdea și Glodu. Comunele acestea sau oblegatu pre sine cum că pănă la unu timpu anumitu voru să înființeze școli nele abiliate au foarte puține mijloace pentru cu poteri împreunate, luănduse totuși în privire susținerea școaleloru, așadară: Sau a se înființa starea loru, să nu se zidească școlile din materiale ce aru coetisa narea multu, mai oblegănduse anoi tot odată cumcă vor da ajutoriu la lucrul ce se va cere la rădicarea, ori mai tărziu la zecu 40 de comune afiliate, și paratura școaleloru atătu cu mănile cătu și cu trăsurile; iaru ce se atinge pentru banii ce se ceru la rădicarea școaleloru, aceiia se voru aduna dela lăbuitorii de religie gr. orient, prin repartițiune în bani gata ori în naturale, supraveghierea autorităților respective. Cu toate astea se