Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-04-28 / nr. 17
ctă 67 ” În toate părțile Ungariei și a Ardealului se facu rugăciuni funebrale pentru răposatulu Sf. Secepi. Principatele dunărene. București, 9 Aprilie. Comisiunea Centrală s'a comalectatu. Pe lângă cei optu membri numiți de ambele Camere Legislattive, s'a nuștiu în fine și cei optu de Domnu. Aceștia sănt: din Moldova, D-ni Alecsandru Teriachiu, Nicolae Catargiu, Ludovic Stege și Vasile Mălinescu, iar din Romănia, D-ni Ștefan Golescu, Emanuel Aorghelescu, Grigorie Alecsandrescu și Eugenie Prelată și acestu corpu legislativu reînființatu. Avemu o cameră legislativă aleasă, avemu o Comisiune centrală în ființă. Nevoile țării crescu din zi în zi mai multu. Situațiunea actuală nu poate dura multu timpu. La lucru daru acumu! Timpulu trece cu repeziciunea fulgerului. Sesiunea legislativă a acestui anu a trecut mai jumătate în lucrări de puțină valoare. Țara dar are totu dreptulu d'a pretinde să i se vindece ranele; iaru aceia ce săntu veniți s'o adminitreze și să'i dea legi, au asemenea, toată datoria, să respundă la așteptarea țerei și la cemarea loru. Așteptămu daru, cu toată ssperanța ce ne dă dreptulu, și nu nendoimm că vomu fi amăgiți în speranțele noastre!dorăm că D-ni învățători publici din București ar fi reclamat la Camera, să li se dea diuma dată și celoralți funcționari ai Statului. Aprobămu fapta D-lor învățători căci o găsim justă și vomu aplaudaotărârea să satisfacă reclamația care are de și făcută la timpul Camerei, care ar veni acestei instituțiuni binefăcătoare, misiune, a aduce lumina și viața națiunei noastre. „Națion.” Italia. Deși știrile ce străbătură din Neapolea dela eruperea tulburărilor siciliane încoace, anunțară necurmatu, că răsculații săntu bătuți, și să în insulă aru domai iarăși liniște, se făcă focul revoluțiunei nu numai murește totuși, că nu e stăniu, ci acela se estinde togu mai tare, iaru răsculații se togu mai întăresbu. După o știre ce e produsă „M. Postu, Garibaldi încă au mersu la Sicilia. Răsculații planisară de curăndu ca să opugneze din nou capitala Siciliei - Palermo. Cetatea aceasta e zidită în partea insulei de cătră meazănoapte, și fiindcă răsculații cutează a cerca o ppugnare nouă, urmează că numerasu lorunci e mare. Din Meesina au plecatu o oștire spre a supune Tranani. Astă cetate cade în partea nordică apusană, și așa prin urmare întreaga parte de meazănoapte se află în mănile răsculaților. Lupta întră răsculați și trupe curge cu o furie groaznică. Gazeta de Colonia împărtășește din o scrisoare a unui comerciantii sicilianu acestea. În Messina, care numeră la 80.,000 de lăcuitori, de miercuri pănă vineri abia au mai rămasu în cetate pănă'n 2-3000, ceialalți toți au fugitu și au părăsitu orașul. Desprtul și cruzimea soldațiloru au fostu mare, la toată casa stau străji soldați, carii împușcau și asupra celoru neînarmați. După știrile sosite din Neapolea întră trupele cele refulate din Neapolea și lupta întră poporu au decursu la Carinia în timpu, de trei ori căte douăzeci și patru de oare, în urmă însă după cumu se vestește din Neapolea trupele aru fi ocupatu orașul cu păvala. Regele Victoru Emanoilu, care se ocupă astăzi mult cu voiajurile prin mai multe părți ale Italiei, au sosit în 2 Maini. în Bolovia (în Statul bisericesc,) după amenzi la 3 oare, și sau primitu de cătră preoțimea numeroasă în Biserica catedrală. Sera sau illuminatu totu orașul. Întrarea Regelui Victoru, în Bolonia sau întămplatu într'unu modu cătu se poate mai pomposu și strălucitu, și în privința numerului celui mare de voporu care sau adunatu aci de toate părțile spre întimpinarea aceluia, Bolonia cu nimica îndărăatul Toscapei, n'au rămasu - În Roma se oa cu mari pregătiri militare. ă, corespondinge într'o scrisoare datată din 24 Apr. zlie. Despre evenimintele ce aru un interesu mai însemnatu nu pociu scrie; în jurul nostru totu ce privimu e numai pregătire; cu acestea apoi potu mai tare, mai alesu ce se atinge de organisarea celoru ce sau înrolatu mai decurăndu. Întrarea Regelui, în Bolonia, sau anunțat - zice încă alaltăeri, spre a primi omagiul poporului, și așa aci numai rămăne alta, decătu a tăie nodul în două, și atunci apoi voiu avea ce să ve scriu. săntu mai suferitoare decăt agitatorii, carii ochiescu Partidele fără escențiune cu o attențiune ageră la dezvoltarea eveniminteloru din Sicilia, ori mai bine zicăndu din Neapolea. Poliția, spre a potea essecuta cu mai mare grabă cele de lipsă, nea la 200 de jandarmi și numai acestei măsuri i se poate atribui împiedesarea demonstrațiunei ce era să se facă aci mai navige cu trei zile în amintirea zilei aniversare a vândărei Romei mai înainte de astă cu 2613 de ani. „Opinione”anunță, cum că corăbiile sardine aru fi atacate de cele neapolitane. Franția. De vreo cătva timpu se lăț știrea cum că Principele Napoleonu aru avea de cugetu a călători în orientu, și a cerceta anumitu Constantinopolea, și cu un cuvăntu ruinele imperiului roman din răsăritu. Însă nu se va adeveri știrea aceasta cine știe, atăta însă e dreptu, că oamenii vreau să dăe deosebite înțălesuri acelui voiaju. În privința orientului cerculează astăzi feliurite versiuni, se vorbesc multe foarte multe, dar pre nimenul doare prea multu capul pentru de a face planuri cumu saru potea rădica iarăși pe ficoare statulu celu bolnavu alu imperiului ottomanu. Ba chiaru nice guvernul turcescu pu se pare a mai cugeta multe despre viitoriulu seu. Căndu npu bolnavu nuși mai simte durerile care nu mai e multă speranță pentru viață. Destul însă că causa orientală încă nu e decisă, și politicii osteniți de privirea lupteloru din Italia întorcănduși privirea spre răsăritu, află și aci unele semne ce promitu de și mai tărziu cu nouă desbateri și încurcături pentru Europa. La resolvarea disestiei orientale după cum se vede totu asemenea va precumpăni ști astădată Franția, de aceea Rusia, care păndește asupra orientului cu o attențiune ageră, de milă de silă se nvoește la toate planurile Franției, numai ca să se poată asigura în orientu. Nu e cu neputință ca mai oblinduse trebile în Italia, se devie iarăși orientulu teatrul eveniminteloru celoru mai însemnate europene. După o corespondință parisiană din 30 Aprilie, Împăratul Franției dmnpreună cu Împărăteasa, voru pleca că nu mai curăndu la Nisa și Savoia. Maestățile loru voru cerceta vreo căteva orașe din Comitatul Niței, și de aci voru descăleca pe teritoriul piemontesu, unde se voru întălni cu Regele Sardiniei. Încă nu se știe cu siguranță, dacă oare Turinul va fi locul contălnirei ori ba? Despre retragerea trupelor franțosești din Roma cerculară mai multe vești de unu uimau încoace, Jurnalele vestiră și repetiră astă știre (Dumnezeu mai știe de căte ori. „M. Postu” anunță iarăși că trupele franțosești se voru retrage din Roma cu sfărșitulu lui iunie ori cu începutulu lui iulie. Se zice că astăzi se dorește din toate părțile retragerea franțosiloru din Roma. Piemontulu o dorește aceasta pentru ca să i se deslege drumul a lucra liberu după placul seu, iaru guvernul franțusesc- pentru că numai scuturănduși odată de după capu causa Italiei, se va putea împăca cu preoțimea. Contele Budberga, Ambasadorul rusescu din Berlinu au mersu la Parisu. Se zice însă că aru fi călătoritu numai în cause private. În bănăliile din Parisu, se tipărescu două monete de svenire întru bucurie, pentru amintirea anecsărei Savoei și a Niței. Pe o parte va sta portretul Mușărelului, pe altă parte pumerul votizanțiloru. O depeșă telegrafică anunță că Prusia de răsboiu în contra Daniei, Fram nu asemenea răsboiu întră Prusia și Dania, căci cea din urmă unindusă cu Sveția și Norvegia, artista în asemenea casa suntu disposițiunea Franției. Anglia însă tocmai din contră toată înduința sa și o îndreptează întracolo, ca să se încungiure diferințele între Prusia și Daniua. „Monitorul” anunță, că răscumpărarea de la miliție în Franția, sau rădicatu la 7300 orănii. Elveția. După o corespondință produsă de „Bundu,” Elveția se înnarmează. Dacă zice toată Europa se pregătește, așa nici Elveția nu poate rămănea mai îndărăptu. Elveția însă nu poate ține o răsboiu cu o putere mare decătu, numai într'un răsboiu poporalu. Așadară e neapăratu de lipsă ca poporul să se înarmeze cu toate mijloacele, cu puști, coase ș. a. Pe calea aceasta aru potea sta pe picoare o oștiră de 350,000 de oameni. Oștirea confederațiunei stă astăzi din 77,439 de capete, conting, face 43,282, mulțimea organisată pentru a se scula 57,165, așa laolaltă 178,186, la aceasta edaogăndusă trupele de prisosu, ce se află în cele mai multe cantoane, aru sui poterea întreagă celu puțânu la 200,000. descu. avea căci se grăbescu oamenii precătu se fostu au primitu suptu disposiiiuse pregătește ua aru dori bucurosu Romănii de astăzi. Unele trăsuri din viața loru, voindu a descrie pre romăni me razimu numai pre mărturisirea unui scriitoriu străinu, a arantosului Ubitini, carele în L. Universu, Partea P.asteeliu se esprimă. Romănii de statură măreață, robustă, frumoși la față și inteliginți deștepați f set. Ei (Romănii) de nine minte simțul naționalu și adevărul istoricu constatatu litice și militarie colonii privința virtuțiloru po'eți foarte devărtați de străbunii loru; totuși își mai păstrează încă și pănă astăzi unele caractere de a le loru. o . L . T . predeplinu, săntu traiene, otrănepoții De și acum în veciloru