Viața, august 1941 (Anul 1, nr. 122-152)

1941-08-01 / nr. 122

Joî 31­1 U LI £ K­KTI St . AP «K­d­STE 1542. — Pe piatra aflată în camera mormintelor de la Mănăstirea Bistrița, pe un soclu cu o ornamentație gotică,cu câmpul din mijloc gol, se afla o inscripție din care rezultă ur­mătoarele: «Aceasta e groapa roabei lui Dum­nezeu Cheajna, Doamna lui Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei, și a murit ea în anul 7050 (1,1-2), luna lui Iulie 31, într’o Duminică». E vorba de Doamna lui Ștefan V Lăcustă, domnul Moldovei. (1538-1540). 31 IULIE 1906. — La Brașov se stin­ge din viață luptătorul naționalist A­­xente Sever, român ardelean, născut la Frâna (Târnava Mare). In timp ce stu­diază la Sibiu și Blaj, este implicat în procesul Lem­en­y în 1845, ceea ce îl for­­țează să părăsească tenologia din Blaj. ORT.­ Sf. Eudoch­im cel­­ drept, CRT.: Sf. Ignațiu de Loyola (­ 1550) (lg. de Loyola). PROT.: German». Răs. soarelui 5.2 Ap. soarelui 10.42 Zile tr­ecute 211 Zile rămase 154 '& fWV TK­F.Ct după ani de învățătură, trecând în 1847 în România ca profesor de latină și ro­mână. Anul următor ia parte la revo­luția din Țara Românească, când se înapoiază în Ardeal ca să lupte cu vi­tejie, ca prefect al Românilor răscu­lați, în contra Ungurilor. In 1851 ofe­­rindu-i-se decorații împărătești, le re­fuză, cerând drepturi și despăgubirii materiale pentru Românii cari s’au sa­crificat în 1848 pentru împărat- înso­țește în 1852 pe Francisc Iosif pe mun­tele Găina și la Sibiu, unde a decorat cu crucea de aur, ordinul Francisc Iosif și cu cel rusesc, Sfânta Ana. A oepat slujbe de stat, după care retras ia parte la mișcările naționale și culturale ale Românilor ardeleni, stând în fruntea compatrioților săi până la moartea sa. TRANDAFIR LAIIA-ȘIRLANti 1 m RADIO Joi 31 iulie 1941 6.00-7.30 . Ora dimineții . Deschiderea emisiunei; Marșuri (discuri); Radio­jurnal­­ (1. p. 1-a) ; Concert de fanfară româno-german.; Radio-jurnal (1. p. 2-a) ; închiderea emisiunii, 12.00. Muzică de prânz — Orchestra [Victor Predescu. 12.30 : Jurnal în limba ucrainiană, 12.45 : Jurnal în limba rusă.­­­15.00: Radio-jurnal (II). Jurnal cultu­ral și agricol­­­ 13.15 : Continuarea programului Or­chestrei Victor Predescu. 13.50 : Serviciul de știri germane, 14.30 : Radio-jurnal. (III), 14.30 : Ora ostașului, 15.30 Ora răniți­lor. 16.30 închiderea emisiunii de prânz, 17.50 ; Radio-jurnal (IV).­­ 17.45; Universitatea Radio-Ciclul­­«Contribuții românești la vara spiri­tuală rusească», Antioh Cante­mir de Al. Ciorănescu. 18.00 - Orchestra Radio-Concert sim­fonic: dirijat dc Th. Rogalski. 19.00 . Cronica artistică, 19.15 ; Jurnal în limba ucrainiană, 19.50 ; Jurnal în limba turcă, 19.40 ; Jurnal în limba rusă, 19.50; Serviciul de știri germane, 20.00 ; Radio-jurnal (V) : închiderea emisiunii pe Radio România și Radio București. EMISIUNE PENTRU STRĂIN­AT VTF pe unda scurtă de 32,4 m. 1, Semna). 22.50- Emisiune în limba greacă. 23.0­1: Emisiune în limba germană. Mu­zi­a (C.v.i) )---25.20 : Emisiune î limba italiană Mu­­­zică (discuri), 23.40: Emisiune în limba franceză. Muzică (discuri), 24.00 ; Emisiune în limba engleză. Mu­zică (discuri). 0.15 închiderea emisiunii. Șezătoarea căminului cut­ural Jugea Dona" Căminul cultural «Eugen Goga» din comuna Dragomirești-Vale, Ilfov, de sub președinția d-lui Const. Bercescu, directorul școalei de horticultura, ținut o șezătoare pentru strângerea a fondului de ajutorare a armatei des­­robitoare. «România lălare», executate de flăcăii și fetele diffi sat. A urmat o tombolă bogată, așezată cu obiecte dăruite »«s­ toți gospodarii din Dragomirești-Vale și Zurbana. Venitul șezătoarei este de 13.961 lei, ce s’a­u depus pentru ajutorarea ar­­ezătoarea a fost onorată cu pre­mater desirobito pre­­zența autorităților locale și a d-lui .Ștefan Manole, reprezentantul Fun­dației culturale «Regele Mihai I», pre­cum și al marilor proprietari din lo­calitate. D. prof. Hie Gh­eorghint, directorul căminului, în câteva cuvinte simțite, a arătat «Jertfa armatei desrobite a­ TP. Corul căminului, condus de d. în­vățător Rascovschi, refugiat basara­bean, a cântat cântece religioase, pa­triotice și poporane basarabene și bu­­covinene. Programul a fost completat cu re­­citări, scenete și cu piesa de teatru , pentru isstorirea armei Pr­emilii­are Premilitarii universitari școlari din subinspectoratul P. P. Universitar șco­lar București, cari s’au înscris pentru a urma cursurile școalelor de schor fără motor (planoriști) se vor prezenta în după amiaza zilei da 1 August orele 17 la sediul subinspectoratului din strada Berzei nr. 15 pentru a li se comunica ordine în legătură cu începerea cursu­rilor. Cit­ți­­­eniu No. 26 din revista Păcală“ Cu următorul sumar BATALIOANELE de femei sovietice Arestarea d-nei Molotov DE BELLO- SOVIETICO de Publius Virqilius Pacalus PARAȘUTIȘTELE Opt pagini mari ilustrate In culori 5 lei ~~ Un apel al federație salariaților publici Consiliul general al Federației ge­­n­erale a salariaților publici s’a întru­nit ,ori în ședință lărgită de comitet sub preșidenția d-lui­ Crișan Codres­CU­Următor discuțiunilor avute și ra­poartelor prezentate de către delega­ții asociațiilor alcătuitoare, Consiliul hotărăște : a) intensiUcarea acțiunii de organi­zare a asociațiilor în vederea unei te­meinice pregătiri morale și profesio­nale a slujitorilor Statului; b) să depună stăruințele în vederea refacerii unui sediu­ propriu în locul celui pierdut în «Blocul Cari­ton» în Noembrie trecu­t;­c) să stabilească un mai strâns con­tact cu massa funcționarilor în vede­rea unei mai largi informări asupra­­ nevoilor funcționarilor cât și pentru îndrumarea acestora în ritmul și pe liniile noi de viață ale Statului româ­nesc; d) să inițieze și să urmărească or­ganizarea de instituți­uni cu caracter economic pentru funcționari­i publici și familiile acestora. Cu acest prilej, Consiliul Federației a lansat următorul apel către toți slu­jitorii Statului, Județelor, Comunelor, Caselor și Regiilor autonome : COLEGI! Se săvârșește cu jertfa de viață și sânge a atâtora dintre fiii eroicului nostru neam reîntregirea hotarelor de­­ totdeauna românești. Rămași înapoia frontului pentru a asigura prin strădaniile noastre de fie­care ceas, de fiecare zi victoria de­plină a oștirii, gândul și fapta noas­tră trebuie să fie asemenea gânduri­lor și faptelor celor după câmpul de luptă și împlinire a marilor rosturi ale neamului românesc. A lipsi dela marile îndatoriri de ro­mân și slujitori ai S statului, acum când sălbateca nedreptate ce ni s’a­ făcut cu un an în urmă cade sub loviturile năpraznice ale oștirii noastre care nu cunoaște nici teama de moarte și nici opreliștii­ vrăjmașului; a nu ne alătura toți, femei și bărbați din slujba Statului, ajutorului pe ca­re sute de mii de români din toate straturile sociale îl închină glorioși­lor noștri răniți și familiilor celor că­zuți pe front, însemnează a nu înțe­lege decât în parte rostul pe care fie­care dintre noi în lupta sfântă pe care neamul românesc a pornit-o pentru împlinirea dreptății lui. Federația generală a asociațiilor profesionale de salariați publici din România vă îndeamnă să vă dați obo­lul vostru fără întârziere și fără pre­­cupețire. „ Cereți azi încă ștefilor­­ autorităților cărora aparțineți să vă rețină lunar, pentru armata țării, salariul pe o zi. Numai așa vom dovedi a fi una cu cei cari în iureș descătușează pămân­tul cotropit de am­estecuul noroadelor sălbatece din răsărit. Trăiască Regele Țării. Trăiască Căpetenia Oștirii Române Germane, Generalul Ion Antonescu. Trăiască Armata Română. Trăiască România Mare și pentru dealunuri neînvinsă Expoziția presei din Paris PARIS. 80 (Rador).­­ Cu pri­lejul inaugurării expoziției presei, se află că actualmente lucrează la Paris vreo 88 de ziariști, pe când a­­nul trecut, pe vremea aceasta mi lucrau acolo, decât­ Vreo 20. Ziarele anunță că 27 de state străine­ au W0 de corespondenți la Paris, unde lucrează și 9 agenții de presă:.. Vedetele zilei A­NN SHERIDAN MC APR­I­C II“ Au­ premieră ta%Âro4t Acum câtva timp, câteva persona­li­­­tâji de seamă din Hollywood, în frunte ..u Charlie Chaplin, David Niven­ și narci­ izul de Warwik, luau cina te Los, A'jsgylies­,,,% , restaurantul de lux "Tifwin House»,, , , . at Distinșii oaspeți sau­ hotărît să o­­­leagă pe cea mai ispititoare vedetă ’0 • nouă regină a sex a­ pear-ului, o vrem­, fit­ei, urmașă a junei K­urto Av. ()■ [UNK] artistă aproape necunoscută, a iu­bțiinut majoritatea absolută. Era Ann î­shernstein.. Nu jucase decât roluri epi- Sfixtice și nu se putea ridica din pri­­nciniv că avea numeroși adversari, cari­­ o lăsaseră «frumoasă, dar lipsită de­­ talent». In urma­ votului de la «Town t­h­ use», aceștia fură duhoriți. Ann­eheridan primi titlul de «The Compli­n GT 11», așa cum pe vremuri Clara Bow dl primise pe cel da «The It Girl»; «i vni»«-le se pot traduce pe românește cu expresia Fata cu vino’nroace». îndată după acordarea titlului Ann Sheridan primi din­ partea studiouri­lor United artists inowki de vedetă din [filmul «Capricii», încadrată de un strălucit ansamblu dovedit­­ în «Capricii că merită tit­lul­­ de «urmașă­: a­ Jeann-ei; Clarlow și că , o întrece - giulita­ j«-A­devărată «Re­gină a iSex-Appealprloift; Ann Sheri« • lan­­sa arătat a «Ii ăiât'ițu -de. mute ap­verawm. -Talentul ei nedesvăluit în micile ro­are­de până acum a izbucnit dint­re­lată, explodând ca dinamita. Spectatorii se vor convinge de a­­rtista, azi la premiera filmului de la inem­a­­ ARO­ WN SHF.TffDAX ü­e­nekemms. TEATRE TEATRUL ALHAMBRA: Vagabonzii SALA SAVOY: Compania Cărăbuș -Firfirica: cu Vasil­ac­h­e. TEATRUL ALB ȘI NEGRU (Regina Maria): O soacră fnimoasă. TEATRUL TUDOR MUȘATESCU (Lipscani): Adam și Eva. TEATRUL COMOEDIA: Fetița la LUPTA ȘI LUMINA: Hoc­us-Pocus, CINE­MATOGRAFE ARO: «Capricii» cu­ Ana Sheridan. Jurnale no­­i de război a O. N. C. și U. F. A. SCALA: Demonul di­n umbră cu Georg Alexander și Irene von­ Meyerdorf, Cruciada contra Bolșevisului seria 2, și jurnal O. JM. C. CAPITOL: Frații Marx la Circ și Jurnal Cruciada contra Bolșevis­­mulții partea doua, REGAL; O voce la ruletă (Intermez­zo). Jurnal de războiu și CNC. n­­ANON : «Calea spre fericire» și partea 11-a a compediei contra co­munismului, ofensiva spre Moscova. M’i.MIN A: Pe veci a ta 1 PALAS BULEVARD; North West Pas­­sge și jurnal. FORUM; Intre viață și moarte; Cru­ciada contra bolșevismului și Des­­robirea Bucovinei. ARPA: Împușcături la graniță și jurnal UFA. nr. 513. IZBANDA: Mâini descătușate și Jur­nal de război Nr. 3. LI­­BANA: Lupul singuratic la Paris și jurnal. LIA: Prințesa Tarakanova: Jurnal complectare. MARNA: Când femeia spune nu­: Jur­nal românesc de război Nr. 3. Ta­­tăl și fiul și trupa­­ de reviste Ti­li Mi­­hăilescu. MARCONI: «Evreul Sass» (a șaptea săptămână), jurnal de­ războiu nr. 3 și trupa de reviste. M. Dejun. MIORIȚA: Focul din Chicago cu Ty­­rese. Power și Jurnal UFA. NON1: Conflict și jurnal C.C.R. NERO: Dragoste de marinar, jurnal nou și complectare. N­ISSA: «Femei în lanțu­ri* cu Viviane Romance. C’om­plectare și jurnal de război C’fa." * * ’ 1 MEXIC: Insula emigra­nțilo­r, jurnal și com­plet tare."' '>! di­n Rio SL invităli și complectare. VFRGA: Copiii s în­ luptă cu viața. Iu­lian în coana«minpide' contra bolșevi­cilor. ROXY: Puntea suspinelor. SELECT: Chibiți tin­efecții, cu Gloria Jean, Nin Grey.­R. Cummings, și jur­nale noui de­ război­i­­ OMNIA: Femei în lanțuri. ALCAZAR.­ Cei 3 Codonus și jurnale. ELYSEE- Cruciada antibolșevică cu­ ul­timele nonătăți de pe front și Prima aventură Cu Ilse‘Weiner. AIDA, Cal, Hal­awei 151; Inima unei Regine, Jurnal și complectare. AMERICAN: Ești un înger și jurnale. UNIREA, Filantropiei 113: Traficanții BITOLIA; Paradisul Burlacilor; Crru­­ciada contra bolșevicilor. Jurnal de război. CARMEN SYLVA; Kara Terry: In marș spre Moscova și trupa de revis­te Georgescu Iași. COTROCENI: Căpitanul de poștă cu Heinrich George și Hilde Krah. Cru­ciada contra bolșevismului . CRANGAS: Tarakanova cu Annie .Verway 2 finale și complectare: Jurnale de Război s­ fi I 4.I.KA nimnn ■ .. ■Tr­—­­Mirnninn—rirfn Concertul extraordinar al „Filarmonicei“ în sala Ateneului Român va avea loc Duminică 10 August orele 11 a. m. un concert simfonic dat de ORCHE­STRA FILARMONICA dirijată de ma­estrul George Georgescu, cu concur­sul d-lui Dinu Lipatti. Programul acestui concert cuprinde: 1) Simfonia a treia; (Eroica) de Bee­thoven. 2) Concertul­ pentru piano și orches­tră în «Mi bemol» de Liszt. Solist: Di­nu Lipatti. 3) Rapsodia română No. 2 de Enescu. 4) Poema română de Enescu. Acest concert extraordinar se dă pentru ajutorarea familiilor morților și grav răniților din războiul pentru desrobirea Bucovinei și Basarabiei sub înaltul Patronaj al Majestăței Sale Regina Mamă Elena. Bilet­ele s’au pus în vânzare la ’Agen­ția «Orfeu» Calea Victoriei No. 44 te­lefon­ 5.20,53, Curs de inițiere sanitară și asistența socială Consiliul de Patronaj al Ofțerelor Sociale, în înțelege cu Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor și cu Ministerul Sănătății, a organi­zat un curs de inițiere sanitară și asistență socială pentru o parte din învățătoarele care vor fi încadrate­­ la școalele­ primare din comunele rurale din Bucovina de Nord. Cursurile se vor ține la școala normal­­ de menaj «Gh­eorghie și Maria Filipescu» din București (Calea Victoriei), între 1 August și 19 Septembrie a. e. întreținerea este gratu­­­ta,­ învățătoarele care au primit or­dine individuale de chemare la a­­­ceste cursuri sunt obligate să se prezente — neapărat — în ziua­­ de 1 August a. e., fără a mai aștepta altă invitație. Vor aduce rutăria necesară pen­tru pat și corp. Spre a li se putea restitui costul biletului de călătorie pe c. f. r., în­vățătoarele sunt obligate, la sosire, să­­ rrezinte direcției cursurilor, bi­letele respective. „La Răscruce“ de cumaniiiii­ A . N HL.U «.-î’.SSCl O broșură îmbinată celor ce s’au jertfit și se jertfesc pentru Neam, in care autorul prezintă filmul viforosu­lui trecut <­­l neamului, numai din cau­za așezării noastre la răscrucea dru­­murii spre Bosfor și Dardanele. E o îmbărbătare in vremde glorioase prin cari trecem, și în acelaș timp din apel la muncă și unire, ca vitejia os­tașilor sub paza sfintei cruci să încu­­rtieie reîntregirea hotarelor cu conto­pirea sufletească. Broșura­ este­ a 38-a publicație a Ligii Na­v­a­le Române, Ce aflăm din alte țări Printr­’b lege specială, în Algeria se pedepsesc cu amendă și chiar cu închi­soare viticultorii cari după ce au fă­cut vinul, aruncă semințele de struguri Acestea se întrebuințează la extrage­­rea uleiului. VINERI 1 AUGUST 1941 Ț­Domnișoara Stela și cu domnul Gică, îi făceau părul, domnișoara Coca, unghiile. Cu grije, încet, ca și cum in­­tre mâinile lor ar fi noul cel mai pre­țios juvaer din lume, de a cărui inte­gritate, ar fi trebuit să răspundă cu­ viata.. Citii Unui domn. A­i înțeles fără îndoială că scena se petrecea intr’un așa numit «salon de coafură». Trei persoane se trudeau să înfrumusețeze neapărat, un bărbat, care din păcate părea suficient de în­zestrat de natură: un brun, înalt (cum n’aveam ce face, l-am privit cu aten­ție; de altfel perspectiva oferea maxi­­mum de amuzament) și robust, cu ră­­saturile feții regulate, cu fruntea îndea­juns de lată și așa mai departe. Fetița care mă pieptăna, ghicindu-mi înrucâtva gândurile, îmi servi prompt, o completare. ■ Și e avocat, domnișoară!... Ca apoi după o pauză să continue. In fiecare lună vine și vopsește părul­­ negru, se'ntelesc) și­ l ondulează, i-l prindem în c­ame, i-l uscam electric și apoi domnișoara Coca ii face unghiile. — Cu lac? — am întrebat eu. Da, cu ara, domnișoară!­ ­! Chestie de gust, firește. Dar nu­-mii pot opri de a­­ credem că e un gust fontrf­ig original — și că sunt puțini confra­ții d-sale de barou care seamănă cu acest domn avocat care își vopsește ?> își ondulează părul, care își­ face un­ghiile cu sac și — probabil — întreb­u­­ințează un kilogram de colonie pe luna. Apoi dacă unei femei U sta rău când e fardată exagerat, ce se poate spune în cazul acesta despre un bărbat? Că e de dorit ca un urmaș de al lui Adani să se spele regulat pe dinți pen­tru a nu­ i mai avea galbeni de ți­gaie și să-și curețe din când­ in când un­ghiile pentru acelaș motiv adăugat a­­celuia de a apărea întotdeauna îngri­jit, — e cu totul altceva­.. De aci și pană la a se dichisi ca un actor — și acela se­ dichisește atâta, numai când are de apărut pe scena sau în fața unui aparat de filmat, după cum e vorba de un mim­ de teatru g un­ele cinematograf —, g­ mult. Și cazul acelui avocat întâlnit sub mașina electrică de uscat părul în sa­­lonul unui coafor, nu e unic. Dacă nu putem afirma că se repetă in sute de exemplare, fiecare din noi, totuși l-a cu­noscut adeseori. E parcă mai comod, un bărbat care miroase a tutun, — tutunul e o meteah­nă specifică sexului — decât unul care seamănă a parfumerie ambulan­tă. Și dacă un bărbat tuns la timp, cu mâinile curate și cu batista sau părul adiund o lavandă, poate­ fi considerat in regulă generală ca arc bărbat bine pus la punct, apoi nu la fel se poate spune despre semenul său care s’a par­­fumat din belșug cu o colo­nie care n’are nici măcar meritul de a fi băr­­bătească, (miroase » flori sau a­bsențe grele) și­ a fixat frizura cu un strat gros de bizlantină, și-a potrivit sprin­­cenele cu penseta și și-a lustruit un­ghiile cu lac trandafiriu. Acesta din urmă seamănă mai curând » manechin de vitrină, decât a om, serios care se trudește din zori și pune in noapte să-ți câștige o pâine din ce în ce mai bună. In sfârșit, e după cum am spus mai sus, chestiune de­ principii și acestea sunt personale. N­oi nu avem nimic cu domnii care se frizează­ la coafor și iși pensează sprincena de, chiar dacă întâm­plător, sunt avocați, și nu altceva!”. Dar dacă e vorba de­ preocupări adap­tate vremurilor, de ce se mai leagă a­­cești domni de femeile care se invar­­iesc și azi pe bulevarde sau prin cofe­­tarii, gătite și par­fu­­mate cu nespus de multă grijă? La urma urmei femeile sunt femei — se spune că au creer de vrabie și a. m. d... Unui creer de vrabie nu-i stă rău când e incadrat .de zulufi aurii c­ î.«.­/*. brii de tonuri cere plac, când iasă * ceva mai mare ,dopat acela de vrabie c­hist...........­ .« Sunt atâția luptători porniți pe front dela brazda plugului; domnule avocat alături de care nimic din așa zisa dumi­­tale cultură, nu te poate înălța!... Miorița MUȘAT Cronica feme Când bărbații se coafează!... Splendid model de taier pentru toamnă, prezentat de Casa Modei din Viena la expoziția din Mai W In urma lucrărilor de refacere a liniilor distruse în Bucovina, direcțiunea generală a căilor fe­rate a restabilit legaturi prin­ei­pale de cale ferată între Gernă­­nți și Moldova. Trenurile de călători mari cir­culau­ până în prezent până la stația Adâncați, vor putea cir­cula mai departe în Bucovina. Deocamdată, cu­ începere de astăzi 30 iulie, s’a prelungit pâ­nă la Cernăuți circul­ația trenu­lui personal 5501 . In afară de biletul de tren, că­lătorii trebue să posede și auto­rizația specială, a mini­ster­ului de Interne, pentrru intrarea pe teritoriul eliberat al Bucovinei­ De la C. F. R. Restabilirea legaturei feroviare cu Bucovina Irnlîi beilor un sc p­u­lsi­al Jistor Reportaj inedit din 1918 în timpul unei­ serbări de pe cruci­­șetorul «Sebastopol», una din unitățile­­ cele mai frumoase ale flotei rusești­­ di­e Marea Neagră — care de altfel c­e a «vizitat» apele noastre teritoriale­­ însoțind acum 30 zile decedatul cru­cișă­tor «Moscova» — răsună sirenele d­e alarmă.­ Ofițerii privesc nedumeriți. Și deo­dată apar marinarii cu armele îndrep­tate împotriva lor. O salvă și ofițerii cu marinarii credincioși cad. Revolu­­­­ia bolșevică se deslănțuise la Peters­­burg și semnalul rebeliunii ajunsese­­ pe bordul Sevastopolului. Tin­rp clipă puntea s’a acoperit de cadavre și sânge. «Bestiile Roșii» ucid fu­ră milă tot ce întâlnesc în cale. Gro­zăvia se generalizează. Cadavrele des­­brăcate sunt aruncate în valuri... Acesta a fost­ doar semnalul. Trăda*"«?* unus ia«Sraeli «srs­­inaiwaS în casa guvernatorului, cel mai su­pus servitor părea să fie lacheul Vo­­lanski. Cine-și putea închipui că în sufletul lui nutrea gânduri nevrednice pentru fica stăpânului său?. Și cu toa­te acestea cineva îi șoptise o veste. V­olanski ridică capul... Vântul nebu­niei venea dinspre mare. Canalia își­­ lepătă masca. Va fi el stăpânul, va ucide, va strânge în brațe copila gu­vernatorului, hărăzită altuia. H«ardte!e «cod șo­ri»Mess Hoardele sălbatice, scursura maha­lalelor, urmărite de­­ soldați rămași credincioși năvălesc în casa unde tro­nează acum șeful lor, banditul Vo­­lchski, om­ul de care dispune viața în­­tregei Odesa. Iar comisarul politic, rm jidan cu chipul și asemănarea tu­­tu­or jidanilor, completează ticăloșiile lacheului, asasinând ceea ce îi rămă­sese. Răzbunarea părintelui ul­tragiat Totuși fica guvernatorului scăpase călăului. Ascunsă în podul unui local de noapte de către o femeie de stradă, care înțele­sese să se sacrifice omeniei, fata alături de tatăl său trăește mo­mente de groază. Până când, trădată, cade în mâinile banditului... Volanski­­ crede că prada nu-i va mai scăpa. Insă la sgomotul luptei dintre el și fură, apare guvernatorul care cu un singur glonte de revolver ucide ceasta bestie roșie. Crucea împotriva bestiilor roi. Din mulțimea de credincioși din ca­tedrala Odesei rămăsese numai ca­davre. De candelabre atârnau victi­mele încă sângerânde. Ca un simbol, din locul lor, se ridică­ o mână înțepe­nită ținând Sfânta Cru­ce. Bestiile roșii n'au reușit să întunece lumina ’simbo­lului creștinismului. ’ " De la Catedrala în flăcări, Bolșevicii fi­ «Trofeele» luate, se îndreaptă spre palatul guvernatorului. Vor să-și vadă șeful... i Femeia de stradă care salvase fiica guvernatorului dându-și seama că ti­căloșii vor omorî copila dacă vor des­coperi cadavrul lui Wolanski, ridică cadavrul și capul bestiei apare­ rân­jind la fereastra palatului înclinân­­du­-se ca pentru a m­ulțum­i...­ „ Dreptatea învinge Astăzi trăim timpul în care drepta­tea se răzbună. Cruciada contra bol­șevismului a pornit vijelios măturând toată ticăloșia unui regim de distru­gere și crimă, pe care cin Mi»tografia germană l-a imortaliza­t în extraordi­narul film «Bestiile iscoșii»­ « cărui pre­mieră are loc mâine » «Seamatogra­­fele — deodată — Sms» și Ch­anon și care redă fidel și imprilsamant, acest­­monstruos fragment din seria barba­riilor bolșevice.

Next