Viața, august 1941 (Anul 1, nr. 122-152)
1941-08-01 / nr. 122
Joî 311 U LI £ KKTI St . AP «KdSTE 1542. — Pe piatra aflată în camera mormintelor de la Mănăstirea Bistrița, pe un soclu cu o ornamentație gotică,cu câmpul din mijloc gol, se afla o inscripție din care rezultă următoarele: «Aceasta e groapa roabei lui Dumnezeu Cheajna, Doamna lui Ștefan Voevod, Domn al țerii Moldovei, și a murit ea în anul 7050 (1,1-2), luna lui Iulie 31, într’o Duminică». E vorba de Doamna lui Ștefan V Lăcustă, domnul Moldovei. (1538-1540). 31 IULIE 1906. — La Brașov se stinge din viață luptătorul naționalist Axente Sever, român ardelean, născut la Frâna (Târnava Mare). In timp ce studiază la Sibiu și Blaj, este implicat în procesul Lemeny în 1845, ceea ce îl forțează să părăsească tenologia din Blaj. ORT. Sf. Eudochim cel drept, CRT.: Sf. Ignațiu de Loyola ( 1550) (lg. de Loyola). PROT.: German». Răs. soarelui 5.2 Ap. soarelui 10.42 Zile trecute 211 Zile rămase 154 '& fWV TKF.Ct după ani de învățătură, trecând în 1847 în România ca profesor de latină și română. Anul următor ia parte la revoluția din Țara Românească, când se înapoiază în Ardeal ca să lupte cu vitejie, ca prefect al Românilor răsculați, în contra Ungurilor. In 1851 oferindu-i-se decorații împărătești, le refuză, cerând drepturi și despăgubirii materiale pentru Românii cari s’au sacrificat în 1848 pentru împărat- însoțește în 1852 pe Francisc Iosif pe muntele Găina și la Sibiu, unde a decorat cu crucea de aur, ordinul Francisc Iosif și cu cel rusesc, Sfânta Ana. A oepat slujbe de stat, după care retras ia parte la mișcările naționale și culturale ale Românilor ardeleni, stând în fruntea compatrioților săi până la moartea sa. TRANDAFIR LAIIA-ȘIRLANti 1 m RADIO Joi 31 iulie 1941 6.00-7.30 . Ora dimineții . Deschiderea emisiunei; Marșuri (discuri); Radiojurnal (1. p. 1-a) ; Concert de fanfară româno-german.; Radio-jurnal (1. p. 2-a) ; închiderea emisiunii, 12.00. Muzică de prânz — Orchestra [Victor Predescu. 12.30 : Jurnal în limba ucrainiană, 12.45 : Jurnal în limba rusă.15.00: Radio-jurnal (II). Jurnal cultural și agricol 13.15 : Continuarea programului Orchestrei Victor Predescu. 13.50 : Serviciul de știri germane, 14.30 : Radio-jurnal. (III), 14.30 : Ora ostașului, 15.30 Ora răniților. 16.30 închiderea emisiunii de prânz, 17.50 ; Radio-jurnal (IV). 17.45; Universitatea Radio-Ciclul«Contribuții românești la vara spirituală rusească», Antioh Cantemir de Al. Ciorănescu. 18.00 - Orchestra Radio-Concert simfonic: dirijat dc Th. Rogalski. 19.00 . Cronica artistică, 19.15 ; Jurnal în limba ucrainiană, 19.50 ; Jurnal în limba turcă, 19.40 ; Jurnal în limba rusă, 19.50; Serviciul de știri germane, 20.00 ; Radio-jurnal (V) : închiderea emisiunii pe Radio România și Radio București. EMISIUNE PENTRU STRĂINAT VTF pe unda scurtă de 32,4 m. 1, Semna). 22.50- Emisiune în limba greacă. 23.01: Emisiune în limba germană. Muzia (C.v.i) )---25.20 : Emisiune î limba italiană Muzică (discuri), 23.40: Emisiune în limba franceză. Muzică (discuri), 24.00 ; Emisiune în limba engleză. Muzică (discuri). 0.15 închiderea emisiunii. Șezătoarea căminului cutural Jugea Dona" Căminul cultural «Eugen Goga» din comuna Dragomirești-Vale, Ilfov, de sub președinția d-lui Const. Bercescu, directorul școalei de horticultura, ținut o șezătoare pentru strângerea a fondului de ajutorare a armatei desrobitoare. «România lălare», executate de flăcăii și fetele diffi sat. A urmat o tombolă bogată, așezată cu obiecte dăruite »«s toți gospodarii din Dragomirești-Vale și Zurbana. Venitul șezătoarei este de 13.961 lei, ce s’au depus pentru ajutorarea arezătoarea a fost onorată cu premater desirobito prezența autorităților locale și a d-lui .Ștefan Manole, reprezentantul Fundației culturale «Regele Mihai I», precum și al marilor proprietari din localitate. D. prof. Hie Gheorghint, directorul căminului, în câteva cuvinte simțite, a arătat «Jertfa armatei desrobite a TP. Corul căminului, condus de d. învățător Rascovschi, refugiat basarabean, a cântat cântece religioase, patriotice și poporane basarabene și bucovinene. Programul a fost completat cu recitări, scenete și cu piesa de teatru , pentru isstorirea armei Premiliiare Premilitarii universitari școlari din subinspectoratul P. P. Universitar școlar București, cari s’au înscris pentru a urma cursurile școalelor de schor fără motor (planoriști) se vor prezenta în după amiaza zilei da 1 August orele 17 la sediul subinspectoratului din strada Berzei nr. 15 pentru a li se comunica ordine în legătură cu începerea cursurilor. Citțieniu No. 26 din revista Păcală“ Cu următorul sumar BATALIOANELE de femei sovietice Arestarea d-nei Molotov DE BELLO- SOVIETICO de Publius Virqilius Pacalus PARAȘUTIȘTELE Opt pagini mari ilustrate In culori 5 lei ~~ Un apel al federație salariaților publici Consiliul general al Federației generale a salariaților publici s’a întrunit ,ori în ședință lărgită de comitet sub preșidenția d-lui Crișan CodresCUUrmător discuțiunilor avute și rapoartelor prezentate de către delegații asociațiilor alcătuitoare, Consiliul hotărăște : a) intensiUcarea acțiunii de organizare a asociațiilor în vederea unei temeinice pregătiri morale și profesionale a slujitorilor Statului; b) să depună stăruințele în vederea refacerii unui sediu propriu în locul celui pierdut în «Blocul Cariton» în Noembrie trecut;c) să stabilească un mai strâns contact cu massa funcționarilor în vederea unei mai largi informări asupra nevoilor funcționarilor cât și pentru îndrumarea acestora în ritmul și pe liniile noi de viață ale Statului românesc; d) să inițieze și să urmărească organizarea de instituțiuni cu caracter economic pentru funcționarii publici și familiile acestora. Cu acest prilej, Consiliul Federației a lansat următorul apel către toți slujitorii Statului, Județelor, Comunelor, Caselor și Regiilor autonome : COLEGI! Se săvârșește cu jertfa de viață și sânge a atâtora dintre fiii eroicului nostru neam reîntregirea hotarelor de totdeauna românești. Rămași înapoia frontului pentru a asigura prin strădaniile noastre de fiecare ceas, de fiecare zi victoria deplină a oștirii, gândul și fapta noastră trebuie să fie asemenea gândurilor și faptelor celor după câmpul de luptă și împlinire a marilor rosturi ale neamului românesc. A lipsi dela marile îndatoriri de român și slujitori ai S statului, acum când sălbateca nedreptate ce ni s’a făcut cu un an în urmă cade sub loviturile năpraznice ale oștirii noastre care nu cunoaște nici teama de moarte și nici opreliștii vrăjmașului; a nu ne alătura toți, femei și bărbați din slujba Statului, ajutorului pe care sute de mii de români din toate straturile sociale îl închină glorioșilor noștri răniți și familiilor celor căzuți pe front, însemnează a nu înțelege decât în parte rostul pe care fiecare dintre noi în lupta sfântă pe care neamul românesc a pornit-o pentru împlinirea dreptății lui. Federația generală a asociațiilor profesionale de salariați publici din România vă îndeamnă să vă dați obolul vostru fără întârziere și fără precupețire. „ Cereți azi încă ștefilor autorităților cărora aparțineți să vă rețină lunar, pentru armata țării, salariul pe o zi. Numai așa vom dovedi a fi una cu cei cari în iureș descătușează pământul cotropit de amestecuul noroadelor sălbatece din răsărit. Trăiască Regele Țării. Trăiască Căpetenia Oștirii Române Germane, Generalul Ion Antonescu. Trăiască Armata Română. Trăiască România Mare și pentru dealunuri neînvinsă Expoziția presei din Paris PARIS. 80 (Rador). Cu prilejul inaugurării expoziției presei, se află că actualmente lucrează la Paris vreo 88 de ziariști, pe când anul trecut, pe vremea aceasta mi lucrau acolo, decât Vreo 20. Ziarele anunță că 27 de state străine au W0 de corespondenți la Paris, unde lucrează și 9 agenții de presă:.. Vedetele zilei ANN SHERIDAN MC APRIC II“ Au premieră ta%Âro4t Acum câtva timp, câteva personalitâji de seamă din Hollywood, în frunte ..u Charlie Chaplin, David Niven și narci izul de Warwik, luau cina te Los, A'jsgylies,,,% , restaurantul de lux "Tifwin House»,, , , . at Distinșii oaspeți sau hotărît să oleagă pe cea mai ispititoare vedetă ’0 • nouă regină a sex a pear-ului, o vrem, fitei, urmașă a junei Kurto Av. ()■ [UNK] artistă aproape necunoscută, a iubțiinut majoritatea absolută. Era Ann îshernstein.. Nu jucase decât roluri epi- Sfixtice și nu se putea ridica din princiniv că avea numeroși adversari, cari o lăsaseră «frumoasă, dar lipsită de talent». In urma votului de la «Town th use», aceștia fură duhoriți. Anneheridan primi titlul de «The Complin GT 11», așa cum pe vremuri Clara Bow dl primise pe cel da «The It Girl»; «i vni»«-le se pot traduce pe românește cu expresia Fata cu vino’nroace». îndată după acordarea titlului Ann Sheridan primi din partea studiourilor United artists inowki de vedetă din [filmul «Capricii», încadrată de un strălucit ansamblu dovedit în «Capricii că merită titlul de «urmașă: a Jeann-ei; Clarlow și că , o întrece - giulita j«-Adevărată «Regină a iSex-Appealprloift; Ann Sheri« • lansa arătat a «Ii ăiât'ițu -de. mute apverawm. -Talentul ei nedesvăluit în micile roarede până acum a izbucnit dintrelată, explodând ca dinamita. Spectatorii se vor convinge de artista, azi la premiera filmului de la inema ARO WN SHF.TffDAX üenekemms. TEATRE TEATRUL ALHAMBRA: Vagabonzii SALA SAVOY: Compania Cărăbuș -Firfirica: cu Vasilache. TEATRUL ALB ȘI NEGRU (Regina Maria): O soacră fnimoasă. TEATRUL TUDOR MUȘATESCU (Lipscani): Adam și Eva. TEATRUL COMOEDIA: Fetița la LUPTA ȘI LUMINA: Hocus-Pocus, CINEMATOGRAFE ARO: «Capricii» cu Ana Sheridan. Jurnale noi de război a O. N. C. și U. F. A. SCALA: Demonul din umbră cu Georg Alexander și Irene von Meyerdorf, Cruciada contra Bolșevisului seria 2, și jurnal O. JM. C. CAPITOL: Frații Marx la Circ și Jurnal Cruciada contra Bolșevismulții partea doua, REGAL; O voce la ruletă (Intermezzo). Jurnal de războiu și CNC. nANON : «Calea spre fericire» și partea 11-a a compediei contra comunismului, ofensiva spre Moscova. M’i.MIN A: Pe veci a ta 1 PALAS BULEVARD; North West Passge și jurnal. FORUM; Intre viață și moarte; Cruciada contra bolșevismului și Desrobirea Bucovinei. ARPA: Împușcături la graniță și jurnal UFA. nr. 513. IZBANDA: Mâini descătușate și Jurnal de război Nr. 3. LIBANA: Lupul singuratic la Paris și jurnal. LIA: Prințesa Tarakanova: Jurnal complectare. MARNA: Când femeia spune nu: Jurnal românesc de război Nr. 3. Tatăl și fiul și trupa de reviste Tili Mihăilescu. MARCONI: «Evreul Sass» (a șaptea săptămână), jurnal de războiu nr. 3 și trupa de reviste. M. Dejun. MIORIȚA: Focul din Chicago cu Tyrese. Power și Jurnal UFA. NON1: Conflict și jurnal C.C.R. NERO: Dragoste de marinar, jurnal nou și complectare. NISSA: «Femei în lanțuri* cu Viviane Romance. C’omplectare și jurnal de război C’fa." * * ’ 1 MEXIC: Insula emigranților, jurnal și complet tare."' '>! din Rio SL invităli și complectare. VFRGA: Copiii s în luptă cu viața. Iulian în coana«minpide' contra bolșevicilor. ROXY: Puntea suspinelor. SELECT: Chibiți tinefecții, cu Gloria Jean, Nin Grey.R. Cummings, și jurnale noui de războii OMNIA: Femei în lanțuri. ALCAZAR. Cei 3 Codonus și jurnale. ELYSEE- Cruciada antibolșevică cu ultimele nonătăți de pe front și Prima aventură Cu Ilse‘Weiner. AIDA, Cal, Halawei 151; Inima unei Regine, Jurnal și complectare. AMERICAN: Ești un înger și jurnale. UNIREA, Filantropiei 113: Traficanții BITOLIA; Paradisul Burlacilor; Crruciada contra bolșevicilor. Jurnal de război. CARMEN SYLVA; Kara Terry: In marș spre Moscova și trupa de reviste Georgescu Iași. COTROCENI: Căpitanul de poștă cu Heinrich George și Hilde Krah. Cruciada contra bolșevismului . CRANGAS: Tarakanova cu Annie .Verway 2 finale și complectare: Jurnale de Război s fi I 4.I.KA nimnn ■ .. ■Tr—Mirnninn—rirfn Concertul extraordinar al „Filarmonicei“ în sala Ateneului Român va avea loc Duminică 10 August orele 11 a. m. un concert simfonic dat de ORCHESTRA FILARMONICA dirijată de maestrul George Georgescu, cu concursul d-lui Dinu Lipatti. Programul acestui concert cuprinde: 1) Simfonia a treia; (Eroica) de Beethoven. 2) Concertul pentru piano și orchestră în «Mi bemol» de Liszt. Solist: Dinu Lipatti. 3) Rapsodia română No. 2 de Enescu. 4) Poema română de Enescu. Acest concert extraordinar se dă pentru ajutorarea familiilor morților și grav răniților din războiul pentru desrobirea Bucovinei și Basarabiei sub înaltul Patronaj al Majestăței Sale Regina Mamă Elena. Biletele s’au pus în vânzare la ’Agenția «Orfeu» Calea Victoriei No. 44 telefon 5.20,53, Curs de inițiere sanitară și asistența socială Consiliul de Patronaj al Ofțerelor Sociale, în înțelege cu Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor și cu Ministerul Sănătății, a organizat un curs de inițiere sanitară și asistență socială pentru o parte din învățătoarele care vor fi încadrate la școalele primare din comunele rurale din Bucovina de Nord. Cursurile se vor ține la școala normal de menaj «Gheorghie și Maria Filipescu» din București (Calea Victoriei), între 1 August și 19 Septembrie a. e. întreținerea este gratuta, învățătoarele care au primit ordine individuale de chemare la aceste cursuri sunt obligate să se prezente — neapărat — în ziua de 1 August a. e., fără a mai aștepta altă invitație. Vor aduce rutăria necesară pentru pat și corp. Spre a li se putea restitui costul biletului de călătorie pe c. f. r., învățătoarele sunt obligate, la sosire, să rrezinte direcției cursurilor, biletele respective. „La Răscruce“ de cumaniiiii A . N HL.U «.-î’.SSCl O broșură îmbinată celor ce s’au jertfit și se jertfesc pentru Neam, in care autorul prezintă filmul viforosului trecut <l neamului, numai din cauza așezării noastre la răscrucea drumurii spre Bosfor și Dardanele. E o îmbărbătare in vremde glorioase prin cari trecem, și în acelaș timp din apel la muncă și unire, ca vitejia ostașilor sub paza sfintei cruci să încurtieie reîntregirea hotarelor cu contopirea sufletească. Broșura este a 38-a publicație a Ligii Navale Române, Ce aflăm din alte țări Printr’b lege specială, în Algeria se pedepsesc cu amendă și chiar cu închisoare viticultorii cari după ce au făcut vinul, aruncă semințele de struguri Acestea se întrebuințează la extragerea uleiului. VINERI 1 AUGUST 1941 ȚDomnișoara Stela și cu domnul Gică, îi făceau părul, domnișoara Coca, unghiile. Cu grije, încet, ca și cum intre mâinile lor ar fi noul cel mai prețios juvaer din lume, de a cărui integritate, ar fi trebuit să răspundă cu viata.. Citii Unui domn. Ai înțeles fără îndoială că scena se petrecea intr’un așa numit «salon de coafură». Trei persoane se trudeau să înfrumusețeze neapărat, un bărbat, care din păcate părea suficient de înzestrat de natură: un brun, înalt (cum n’aveam ce face, l-am privit cu atenție; de altfel perspectiva oferea maximum de amuzament) și robust, cu răsaturile feții regulate, cu fruntea îndeajuns de lată și așa mai departe. Fetița care mă pieptăna, ghicindu-mi înrucâtva gândurile, îmi servi prompt, o completare. ■ Și e avocat, domnișoară!... Ca apoi după o pauză să continue. In fiecare lună vine și vopsește părul negru, se'ntelesc) și l ondulează, i-l prindem în came, i-l uscam electric și apoi domnișoara Coca ii face unghiile. — Cu lac? — am întrebat eu. Da, cu ara, domnișoară! ! Chestie de gust, firește. Dar nu-mii pot opri de a credem că e un gust fontrfig original — și că sunt puțini confrații d-sale de barou care seamănă cu acest domn avocat care își vopsește ?> își ondulează părul, care își face unghiile cu sac și — probabil — întrebuințează un kilogram de colonie pe luna. Apoi dacă unei femei U sta rău când e fardată exagerat, ce se poate spune în cazul acesta despre un bărbat? Că e de dorit ca un urmaș de al lui Adani să se spele regulat pe dinți pentru a nu i mai avea galbeni de țigaie și să-și curețe din când in când unghiile pentru acelaș motiv adăugat aceluia de a apărea întotdeauna îngrijit, — e cu totul altceva.. De aci și pană la a se dichisi ca un actor — și acela se dichisește atâta, numai când are de apărut pe scena sau în fața unui aparat de filmat, după cum e vorba de un mim de teatru g unele cinematograf —, g mult. Și cazul acelui avocat întâlnit sub mașina electrică de uscat părul în salonul unui coafor, nu e unic. Dacă nu putem afirma că se repetă in sute de exemplare, fiecare din noi, totuși l-a cunoscut adeseori. E parcă mai comod, un bărbat care miroase a tutun, — tutunul e o meteahnă specifică sexului — decât unul care seamănă a parfumerie ambulantă. Și dacă un bărbat tuns la timp, cu mâinile curate și cu batista sau părul adiund o lavandă, poate fi considerat in regulă generală ca arc bărbat bine pus la punct, apoi nu la fel se poate spune despre semenul său care s’a parfumat din belșug cu o colonie care n’are nici măcar meritul de a fi bărbătească, (miroase » flori sau absențe grele) și a fixat frizura cu un strat gros de bizlantină, și-a potrivit sprincenele cu penseta și și-a lustruit unghiile cu lac trandafiriu. Acesta din urmă seamănă mai curând » manechin de vitrină, decât a om, serios care se trudește din zori și pune in noapte să-ți câștige o pâine din ce în ce mai bună. In sfârșit, e după cum am spus mai sus, chestiune de principii și acestea sunt personale. Noi nu avem nimic cu domnii care se frizează la coafor și iși pensează sprincena de, chiar dacă întâmplător, sunt avocați, și nu altceva!”. Dar dacă e vorba de preocupări adaptate vremurilor, de ce se mai leagă acești domni de femeile care se invariesc și azi pe bulevarde sau prin cofetarii, gătite și parfumate cu nespus de multă grijă? La urma urmei femeile sunt femei — se spune că au creer de vrabie și a. m. d... Unui creer de vrabie nu-i stă rău când e incadrat .de zulufi aurii c î.«./*. brii de tonuri cere plac, când iasă * ceva mai mare ,dopat acela de vrabie chist........... .« Sunt atâția luptători porniți pe front dela brazda plugului; domnule avocat alături de care nimic din așa zisa dumitale cultură, nu te poate înălța!... Miorița MUȘAT Cronica feme Când bărbații se coafează!... Splendid model de taier pentru toamnă, prezentat de Casa Modei din Viena la expoziția din Mai W In urma lucrărilor de refacere a liniilor distruse în Bucovina, direcțiunea generală a căilor ferate a restabilit legaturi prineipale de cale ferată între Gernănți și Moldova. Trenurile de călători mari circulau până în prezent până la stația Adâncați, vor putea circula mai departe în Bucovina. Deocamdată, cu începere de astăzi 30 iulie, s’a prelungit până la Cernăuți circulația trenului personal 5501 . In afară de biletul de tren, călătorii trebue să posede și autorizația specială, a ministerului de Interne, pentrru intrarea pe teritoriul eliberat al Bucovinei De la C. F. R. Restabilirea legaturei feroviare cu Bucovina Irnlîi beilor un sc pulsial Jistor Reportaj inedit din 1918 în timpul unei serbări de pe crucișetorul «Sebastopol», una din unitățile cele mai frumoase ale flotei rusești die Marea Neagră — care de altfel ce a «vizitat» apele noastre teritoriale însoțind acum 30 zile decedatul crucișător «Moscova» — răsună sirenele de alarmă. Ofițerii privesc nedumeriți. Și deodată apar marinarii cu armele îndreptate împotriva lor. O salvă și ofițerii cu marinarii credincioși cad. Revoluia bolșevică se deslănțuise la Petersburg și semnalul rebeliunii ajunsese pe bordul Sevastopolului. Tinrp clipă puntea s’a acoperit de cadavre și sânge. «Bestiile Roșii» ucid fură milă tot ce întâlnesc în cale. Grozăvia se generalizează. Cadavrele desbrăcate sunt aruncate în valuri... Acesta a fost doar semnalul. Trăda*"«?* unus ia«Sraeli «srsinaiwaS în casa guvernatorului, cel mai supus servitor părea să fie lacheul Volanski. Cine-și putea închipui că în sufletul lui nutrea gânduri nevrednice pentru fica stăpânului său?. Și cu toate acestea cineva îi șoptise o veste. Volanski ridică capul... Vântul nebuniei venea dinspre mare. Canalia își lepătă masca. Va fi el stăpânul, va ucide, va strânge în brațe copila guvernatorului, hărăzită altuia. H«ardte!e «cod șori»Mess Hoardele sălbatice, scursura mahalalelor, urmărite de soldați rămași credincioși năvălesc în casa unde tronează acum șeful lor, banditul Volchski, omul de care dispune viața întregei Odesa. Iar comisarul politic, rm jidan cu chipul și asemănarea tutuor jidanilor, completează ticăloșiile lacheului, asasinând ceea ce îi rămăsese. Răzbunarea părintelui ultragiat Totuși fica guvernatorului scăpase călăului. Ascunsă în podul unui local de noapte de către o femeie de stradă, care înțelesese să se sacrifice omeniei, fata alături de tatăl său trăește momente de groază. Până când, trădată, cade în mâinile banditului... Volanski crede că prada nu-i va mai scăpa. Insă la sgomotul luptei dintre el și fură, apare guvernatorul care cu un singur glonte de revolver ucide ceasta bestie roșie. Crucea împotriva bestiilor roi. Din mulțimea de credincioși din catedrala Odesei rămăsese numai cadavre. De candelabre atârnau victimele încă sângerânde. Ca un simbol, din locul lor, se ridică o mână înțepenită ținând Sfânta Cruce. Bestiile roșii n'au reușit să întunece lumina ’simbolului creștinismului. ’ " De la Catedrala în flăcări, Bolșevicii fi «Trofeele» luate, se îndreaptă spre palatul guvernatorului. Vor să-și vadă șeful... i Femeia de stradă care salvase fiica guvernatorului dându-și seama că ticăloșii vor omorî copila dacă vor descoperi cadavrul lui Wolanski, ridică cadavrul și capul bestiei apare rânjind la fereastra palatului înclinându-se ca pentru a mulțumi... „ Dreptatea învinge Astăzi trăim timpul în care dreptatea se răzbună. Cruciada contra bolșevismului a pornit vijelios măturând toată ticăloșia unui regim de distrugere și crimă, pe care cin Mi»tografia germană l-a imortalizat în extraordinarul film «Bestiile iscoșii» « cărui premieră are loc mâine » «Seamatografele — deodată — Sms» și Chanon și care redă fidel și imprilsamant, acestmonstruos fragment din seria barbariilor bolșevice.