Viața, septembrie 1941 (Anul 1, nr. 153-182)
1941-09-01 / nr. 153
Ourursaică 31 AUGUST im Mm ARO: Închis pentru renovare pe timp de 7 zile. SCALA; Biruitorii aerului (Escadrila Lutzow), Ediția specială «UFA»; Moscova în flăcări și jurnal O. N. C. nr. 5. CAPITOL; Cântecul Risiei cu Impexio Argentina și Jurnal de război. REGAL; Hotel Paradis, Ediția specială «UFA»; Moscova în flăcări și jurnal O. N. C. nr. 5. TRIANON: Bestiile roșii. Ediția specială UFA: "Moscova în flăcări și jurnal O. N. C. nr. 5. SELECT: O noapte hotărîtoare și jurnal nou UFA 518. ÄOXY: Jhnny Apollo și jurnal de război. FEMINA: Vila plopilor și jurnal. PALAS BULEVARD: Ești un înger și jurnal de război nr. 5. ARPA: Neapole sub sărutul focului și jurnal românesc nr. 5. FRANKLIN: Clubul tinereții, jurnal A. F A. de război și jurnal O N. C. FORUM, sub mii de primejdii și jurnal de război nr. 6. J QMMN Cavalcada Hollywoodului, jurnale de războiu și compania de reviste «Gândăceni». ALCAZAR: Tarzan (stăpânul junglei) jurnal de război U. F. A„ complet ’ tare românească și Mândra noastră țară. AIDA: Suferințele tânărului Werther, jurnal U. F. A. de război și completare. AMERICAN: Iubirea lor, jurnal O. N. C. nr. 5. , BARCELONA: Răscoala Munților, jurnal de război și complectare. BIRUINȚA: Doi camarazi, revista Melodia Bucureștilor și jurnal de război. CARMEN: Ultima baricadă și jurnal, CARMEN SYLVA: Asediul Alcazarului, Cruciada antibolșevică și trupa de reviste Georgescu Iași. DICHIU: Manon Lescaut, jurnal ONC nr. 4 și compania de reviste Titi Columbeanu. DACIA: Mâini descătușate și jurnal de război nr. 5 cu trecerea trupelor române peste Nistru. EDISON: Cei trei mușchetari și artiști. FLORIDA: O viață întreagă, jurnal ONC. ORT.: Punere brâul: Maicii D. în Haleopratia. CAT.: Sf fu Ahazar și Raimond. PROT.: Rebeca. Răsăritul soarelui 5.36. Apusul soarelui 18.54 Zile trecute 242. Zile rămase 125. GLORIA: Rivala și completare, IZBANDA: Intre viață și moarte și jurnal românesc, Reviste nou. A apărut revista «La Roumanie Nouvelle» de sub direcțiunea d-lui Ion Th. Florescu, fost ministru cu un bogat sumar si in colaborarea d-lor. Pelivan, N. N. Lengucianu, ing. Ion N. Constantinescu, d-na Eliza Mârzescu, precum și un interesant articol semnat de d. Ion Th. Florescu sub titlul: Homo Novus, Mihai Antonescu, Teatrale Teatrul Muncitoresc «Luptă și Lumină» «Mușcata din fereastră» a pășit în a doua lună de reprezentare. Față de succesul pe care îl obține, proba,bali că va mai rămâne pe afiș încă multă vreme. O distribuție minunată, din care se desprind: Florica Sterescu, Joujon Pavelescu, Emilia Predescu și Al. Qincaru, Ion Manta, Vatin Gustav, Gh. Popa Mirea, Ion Gheorghiu. Textul și direcția de scenă: Victor Ion Popa. Duminica viitoare, 7 Septembrie 1941, reîncep matineurile pentru copii de la ora 3 d. a. Se va juca frumosul basm «Purcelul fermecat» în 7 tablouri în versuri de C. Orendv. In cadrul activității pentru ostașii răniți pe front, teatrul a jucat iericLa. la Spitalul Cotropoui și Spitalul Regina Elisabeta. De la Opera Română . Se reamintește personalului artistic, tehnic și administrativ al Operei Române din București că în dimineața de Luni 1 Septembrie 1941 la ora 10 Va reîncepe activitatea la această instituție. întreg personalul este obligat să fie prezent la sfeștania ce se va oficia în dimineața aceleiași zile la ora 11 a. m. în localul din Piața Romană 3. "0&rrERion ROMANEV cfe or |!» UN POEM DE DRAGOSTE SUB CERUL ARZAIOR AL MAROCULUI SPANIol KiBI&l FLORIAN REY« fILM CONTINENTAL JURNAL DE RĂZBOI - MATINEU ORA 9 A. M 3 CAPITOL #fd PROGRAMUL VIITOR Rjajui&fyi SCOTT ITlaXaaAd LINDSAY Triton FOSTER \I • \ Actiuni Romi<h Eroism , 20 (Himi FOX CRONICA LITERARA de Șerban Cioculescu O eroare de logică Când, astăzi cartea d-lui £. Călinescu, «Istoria literaturii române», e o piatră de scandal, pentru că a făcut loc scriitorilor semiți, are toată aparența paradoxului afirmația că autorul însuși e un rasist, adică un scriitor pentru care chestiunea de rasă se pune și care privește pe evrei ca atare. Nu e însă un paradox, a-l înfățișa pe Călinescu, — ceea ce nu s’a relevat până acum, — ca un rasist. Il numesc rasist, pentru că este. Nu-1 aprob, nici nu-I condamn. Vreau doar să-i lămuresc poziția, așa cum rezultă din lectura uriașului tom, care mi-a furat destule ceasuri, ca să-mi fie îngăduită o perspectivă rusă. Așadar rândurile ce urmează nu au pretenția să-l judece pe autor, ci numai să-l expună, constatativ. La urmă, cu obiectivitate, voi indica și vidul organic al rasismului său. Faptul material care se impută lui Călinescu e prezența însăși a evreilor, nu «Istoria literaturii române». E un fapt netăgăduit. Autorul mai e învinuit de filosemitism. Tehnica procesului de intenție fiindu-mi străină, mă voi feri de a infera asupra sentimentelor sale neînvederate; mă voi mărgini să-i analizez textul, în care procedează ca un rasist. In regulă generală, evreii sunt menționați evrei, cu numele originar; sunt și scăpări, dar să se rețină măsura obișnuită. Câteodată, ca în cazul lui Paul Sterian, se face mențiunea greșită, de evreu, dar aceasta e o excepție. Când nu se precizează de la început originea etnică, ea e descoperită la analiza operei, ca la Cantil Baltazar («fondul său ebraic»). Gherea, cel dintâi cronologic, este prezentat ca «un spirit instigator, subversiv, pe deasupra idealurilor restrânse ale unei națiuni»; este «incapabil, ca mulți Evrei, să contemple idei» și să conceapă «gratuitatea artei». Gherea preferă Doinei lui Eminescu xenofobă. Doina incoloră a lui C. Carp, după Călinescu, «nu mai este îndoială că unanimitatea poporului român este, practic, alături de Eminescu și că Doina simbolizează tocmai idealul națiunii». Ronetti-Roman, al doilea la rând, «susține incapacitatea economică și culturală a Românilor», «ceea ce e «o enormitate și o imprudență», iar «a pretinde că un Stat e «obligat să acorde drepturi unui alogen, venit de curând», este «o absurditate». Iată și principiul politic al lui Călinescu: «Dacă Evreul iși păstrează ființa lui rasială, cu acel 0-91 temei RO.TV.noi» f rpos1« aDPi'ș i conformația etnică și să nu se lase obligată față de simpli emigranți». Călinescu exclama alarmat : «România devenită Alaska» relevând că «naționalist pentru Evrei», Ronetti-Roman «exclude principiul etnic pentru Români». Mai departe, remarcă faptul că «acest umanitarism imperativ, intolerant, vițiază literatura multor Evrei». Lui H. Sanielevici, Călinescu îi face un proces de intenție: «La orice scriitor evreu apelul la Uiiște și la delicateță e un fel ocolit de a recomanda toleranța față de elementul alogen, ridicarea deasupra preocupărilor de unitate etnică». La același scriitor, se atrage atenția asupra unui alt semn al rasei, consecutiv: antipatia vădită pentru orice etnicism». Continuăm exemplele, dacă nu-s destul de elocvente. «Ca mai toți scriitorii evrei, F. Aderca, este obsedat de umantarism, pacifism și toate celelalte aspecte ale internaționalismului». Evreii au «fanatismul antinațional» dar sunt «naționaliști pentru ei înșiși». O altă caracteristică la Evrei este oroarea de critică, deci de creația impersonală, de opera clasica». Romancierului I. Peltz, după o generalizare energică: «Asemeni evreilor în genere, scriitorul nu poate să iasă jdin atitudinea umanitaristă, care în literatură, când este exagerată, falsifică observarea elementului etern», îi relevă «susceptibilitatea, prea adesea fără întemeiere, și oricum în afara artei, care împinge pe autorul evreu să pună problema situației rasei sale în mijlocul Statului în care trăește». Ion Călugăru este «pândit de acel cosmopolitism care se observă la toți Evreii neancorați într’un specific». Și Emil Dorian e stăpânit «ca toți Evreii», de «un pacifism rău înțeles care convine apatrizilor», și el e «împotriva conceptului de nație», «reprobând sentimentele naționale ale altora, autorul cultivă naționalismul evreesc». Dar iată recomandarea colectivului rasist: «asemeni tuturor națiilor civilizate, Românii trebue să manifeste un sănătos egoism, curmând definitiv orice imigrație». Rasismul, temperat cu excepții, al lui G. Călinescu, are unele rigori neașteptate: «Cu nume grecesc, ginere al lui Gherea, Zarifopol simbolizează spiritul de negație a două rase sofistice». E vorba deci de o dublă determinare etnică: una, prin naștere, alta, prin matrimoniu! Cu aceea i?Dar de a privi pe indivizi sub unghiul etnicității, G. Călinescu trebuia să fie un partizan al specificului național. Către aceasta s-a îndemnat afinitatea cu grupul de la «Viața românească», vădită și în aprecierile literarea asupra membrilor ei. De aceea și-a încheiat cartea cu un capitol, consacrat specificului național Cum se condiționează specificul? E o calitate legată de originea etnică. «Specificul fiind un element structural nu se capătă prin conformare la o ținută canonică. Singura condiție pentru a fi specific e de a fi Român etnic». Evreii pot avea talent, afirmă Călinescu, dar operele lor rămân străine de patrimoniul nostru național: «Putem să admirăm ca indivizi și critici aceste produse, nu avem căderea să ne mândrim cu ele. Ele fac mândria cui e de drept», — adică a minorității respective. Thracoman neașteptat, Călinescu proclamă ca «esențial», «substratul nostru traco-getic» (ca discipol al lui Pârvan, sub a cărui conducere a lucrat la școala română de la Roma). Bolintineanu, Caragiale, Macedonski, ar fi thraei. «Prin ei lumea geto-carpatică face legătura cu familia obștească traco-getică și-și reamintește de structura ei antic balcanică». Intre romanitate și thracism, Călinescu e încă odată un rasist convins. «In fond suntem Geți și e mai bine a spune că, în felul nostru, am primit și noi succesiunea spiritului roman, pe care trebue să-l continuăm de la longitudinea reală, fără mimetisme anacronice». Rasismul istoricului literar e deci de toată evidența. E însă un rasism tolerant, care crede că infiltrările străine într’o oarecare doză, ar fi rodnice. Acesta este punctul vulnerabil al logicei rasiste, specială lui Călinescu: concesivitatea, toleranța. Criticul nu și-a dat seama că un concept ca acela de rasă, odată admis, e incompatibil cu noțiunea de amestec și chiar de excepție. De aci decurg și incoerențele de judecată, ale rasismului său, nemistuit deplin. Familia Sanielevici «e cp, totul asimilată sufletește», dar membrii ei, fizionomistic, «au toți nota ebraică», iar scriitorul are și câteva din semnele rasei, ca «antipatia pentru orice elmcism și «un fel ocolit de a recomanda toleranța față de elementul alogen». Peltz, «impecabil cunoscător al limbii române», este «mai mult un Rămân de o nuanță ebraică, decât un Evreu». Fie ! Dar cum rămâne cu susceptibilitatea de rasă și atitudinea umanitaristă? Antisemitismul teoretic, la Xenopal, i-ar acoperi calitatea de «metec» prin naștere. Aceeași teorie insolită, la Eminescu! Chiar dacă i s’ar descoperi obârșia străină, opera, prin atitudine, e românească. Așadar criteriul specificității, la Călinescu, e variabil, pusând loc arbitrarului, când origina e un că, când opțiunea (admisă oricărui strain). Rasismul se caracterizează tocmai prin exigența purității absolute, prin respingerea dotărilor, de orice procentaj. Călinescu are însă slăbiciunea de a propune compromisului, pe terenul care l respinge în mod absolut. Ca un perfect rasist, denunță pericolul semit, în repetate rânduri, dar, ca un rasist șovăitor, până la urmă, crede în neeficacitatea acestui pericol ! Românii, spune d-sa, au dreptul, ba chiar datoria să se apere împotriva emigranților. Dar dacă e așa, de ce ar admite o imigrație literară? Din considerente de ordin estetic? Atunci înseamnă că G. Căuipescu subordonează rasismul său, estetismului. Intr’adevăr, rasismul trebue să apere puritatea autohtonă, împotriva oricărui element centrifugal, zice și estetism sau oricum altfel. Eroarea lui Călinescu aparține deci logicei transacționale, pe un teren care respinge orice transacție. Adversarii săi nici nu vor să-l recunoască rasist, în consecința. Și, aci, fie-mi îngăduit să apreciez, au dreptate, în strictă logică. • Rasismul e o doctrină politică, dar Călinescu crede, greșit, că poate fi o doctrină literară, compatibilă cu estetismul. Pretins filosof (acesta e bovarismul său), Călinescu nu este deloc logician. Punctul nevralgic al rasismului său e deci de ordin logic. Nu vreau să-i fac ofensa, de a crede că e de altă natură, oportunistă. Inteligent cum este, ar fi reușit mai bine. ști P 1 O siești 8.00—neții: Deschiderea emisiunii Marșuri (discuri); Radio-Jurnal (I.op. 2-a); Concert de fanfară română-german; Radiojurnal (I. p. 2-a); închiderea emisiunii. 9.30. Ora religioasă: I. Transmisia serviciului religios de la Sf Patriarhie. II. Predică de pr. Protosinghel Vasile Vasilache. 1950: Deschiderea emisiunii. 12.00: Jurat 1 în limba ucraineană. 12.10: Jurnal în limba rusă. 12.20: Muzică românească (disco) ; Sorocul executat de Taraful Luță Ioviță; Dete frunza, dete iarba (orchestra Vasile Ju?îa, voce; Rodica Bujor); Sârbi lui Jian Sibiceanu (orchestra J Sibiceanu). 12.30: Radio-Jurnal (11)1 Jurnal cultural și Poșta sătenilor. 12.50: Ora Ostașului. 13.50: Serviciul de știri germane. 14.00: Radio-Jurnal (IU). 14.20: Muzică Ploae de aur-vals variată-discuri: Serenada spaniolă de Waldteufel de Chaminade. Dans suedez de P. Graener. 14.30: Ora răniților. 15.30: Reportagii de pe front în limbi germană. 15.40: Ora Satului. 17.40- Universitatea Radio — Cic 4i tul: «Străini celebri cari ne-au cunoscut». W. Kotzebue de prof. I. V. Patrașcanu. 18.00: Muzică variată — Orchestra «Lucer.Tărul»: Ascher: Primăvara în pădurea vieneză-potpuriu; Dicker: Intermezzo; Melichar: Serenada; Raul Lincke: Gavotă; Ketelbey: In grădina unui templu chinezesc; Franz Lehar: Luxemburgvi.ls. 1845; 28 de ani de la prăbușirea lui Aurel Vlaicu de Victor Ion Popa. 1900: Jurnal în limba italiană. 1915: Jurnal în limba ucraineană. 1930: Jurnl în limba turcă. 1940: Jurnal în limba rusă. 1950: Serviciul de știri germane. 20 00: Radio-Jurnal (V). închiderea emisiunii. EMISIUNEA PENTRU STRAINATATEA PE POSTUL DE UNDE SCURTE DE 32,4 Semnal. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23.00: Emisiune în limbi, germană. Muzică (discuri). 23.20: Emisiune în limba italiană, (Muzică (discuri). 23.40: Emisiune în limba franceză. (Muzică (discuri). 24.00: Emisiune în limba engleză. (Muzică (discuri). 0.15: închiderea emisiunii. A apărut NO. SO din REVISTA UMORIȘTI CA PACALA Director: Virgiliu Slăvescu VLLO! RADIO MOSCOVA A opta ediție specială CIȘMIGIUL de Publius Virgilius PACalus RADIO LONDRA Emisiune umoristică ALARMELE AERIENE 8 PAGINI PREȚUL CINCI LEI 8 PAGINI ROȘII ATACĂ UN PICAJ de B. Ley PARASTASUL LIGEI NAȚIUNILOR ANECDOTE SOVIETICE mmmmm Lunii Septembrie 1941 uș ATA ,primiMește tot ce frumos 'Am cunoscut odată la mare, o tânără — mereu îmbrăcată modest și puțin limbută — care fiecare răsărit și apus de soare o găsea pe faleză. E foarte normal să fii la mare și să admiri un răsărit sau un apus de soare, să pândești un răsărit de lună. De aceea, la început nu m'am mirat. Când însă am înțeles că nouei mele cunoștințe nu-i scăpa nici o întâlnire cu prima rază de soare care năvălea din orizontul mării dimineața, am întrebat-o curioasă. Ești pictoriță. M’a privit zâmbind și mi-a răspuns într’un târziu: —Nui sunt croitoreasă. Dar... — fiindcă simțea și ea nevoia unei motivări — îmi place tot ce e frumos și mă silesc să descoper frumosul, în tot ce văd, în tot ce aud... Iată un om cu adevărat fericit, mi-am spus: Ieită o fată reconfortare îți poate da numai aspectul vieții sale simple... Dvs. doamnelor, care vă plângeți de monotonia existenții, care să nliilisiți mereu, care suntețic triste adesea fară cauză, încercați să le faceți Ca tămâ'a îndrăgostim de răsăritul sferei a fi...iidiți-voi că atâtea lucruri pe care nici nu le observați, sunt țilbu de feermec și de frumusețe. Amintiți-vă că Maria Bashkirtseff, în ziua când și-a dat seama că e surdă, s’a gândit îndurerată că ea nu mai putea auzi ciocănitul ușor al picăturilor de ploaie care bat în geamuri... Când vă plângeți doamnelor că e timp urât, încercați de ascultați acest ciocănit măngălitor al ploii... MIORIȚA MUȘAT Vine toamna: iată aci modelul unui pardesiu pe cât de original pe atât de elegant. Gen sport, e totuși încheiat «bord » bord printr'un rând de nasturi dispuși într’un unghiu cu vârful în talie. Mânecile foarte largi, sunt strânse jos printr’o manșetă îngustă. Fără guler, cu două revere mici de pichet alb, astfel încât aceea care îl poartă (in cazul nostru Edith Oss), poate înoda cu grație la gât, un șal de lână într’un ton viu. A MS LA PRÂNZ Tocăniță de purcel cu mămăliguță și salată de roșii. Friptură de purcel cu morcovi «glacees». Pepene verde. SEARA Ghiveciu cu carne și Salată de vinete. Toartă de prune. MORCOVI «GLACEES» Se aleg morcovi cruzi, rotunzi și mici (toți deopotrivă), se curăță și se pun pe foc într-o crăticioară de aramă (cu fundul gros) acoperindu-se cu apă sau cu următorul bulion: la 500 gr. morcovi, 40 gr. unt, un vârf de cuțit de sare și o linguriță de zahăr. Acoperiți oratița ,î l fierbeți pe un foc moale până ce sosul devine un sirop gros. întoarceți morcovii astfel ca sosul să-i cuprindă pe toate părțile. Când sunt gata, așezații pe farfuria de servit și dați-i ca garnitură la friptură. TORTA DE PRUNE Se poate prepara în două feluri* aluat obișnuit de tortă (cu drojdie de bere), care se dă la cuptor, după ce deasupra lui au fost întinse prunele curățate de sâmburi și tăiate în două sau în patru. Sau cu aluatul copt deoparte, iar prunele fierte întâi într’un sirop de zahăr. Când torta e aproape răcită se așează peste ea prunele, apoi totul se acoperă cu două albușuri bătute spumă în care s’a pus vreo 100-125 gr. zahăr pudră și se lasă în cuptor până ce se rumenește albușul- CUTIA CU SCRISORI Getta M.Babadag. — Deși e încă prea timpurie o astfel de preocupare, cred că puteți împleti un fular bărbătesc foarte frumos, dintr’o lână moale cu firul gros, în «punct de orez» (un ochiu pe fată, unul pe dos..., și apoi rândul următor invers, unde era pe dos, îl faceți Pe față ș. a. m. d. Anne-Marie. Loco. *— Petele de mucegai de pe o pânză de cort, se scot în felul următor: amestecați trei grame carbonat de amoniu, șapte grame sare de bucătărie și 00 gr. apă. Muiați petele în amestecul acesta, clătiți-le apoi cu apă curată și lăsați foaia de cort să se usuce la soare. LILIANA-TÂRGOVIȘTE. — Tânară și îndurerată Liliana, sunt Cazuri în care dacă vorbești faci mai rău. La ce bun, să distrugi iluziile care ajută bieților muritori să trăiască. Poate te înșeli, n-o fi vorba de o lipsă de lealitate din partea lui. Ai răbdare și încredere, mai ales încredere — cu frumoasele idei pe care le ai despre căsnicie și cu sătbătoasele principii pe care ai vrea să-ți vezi clădită viața, meriți toată fereirea pe care ți-o dorești. Aici numai răbdare, ești doar atât de tânără.. M. Azi la Roxy pSweraaÄ 'ntm CATCAMA MAÜZAM A LUI HENPI HATHAWAI MATINEU ORA 9 DIMINUATA yîm ÎSNGURA SALA BINE AERILITA SI RACOROAS^ WEmm FILM DE SPIONAJ §T Sky* !r$/T Jff V/AM WILLY BIRGEL LIDA BAAROVA Regia. KARL RITTER PROD. UFA #rtK ORITERlÖN RÖWÄNESC AZI MATINEU dela ora 9 dim. JURNAL românesc A. N. C. cu ultimele evenimente. D. A. reprez. incepe la orele 3-5-7 si 9 seara