Viața, octombrie 1941 (Anul 1, nr. 183-213)

1941-10-01 / nr. 183

flegma 2-a MARȚI 30 SEPTEMBRIE PORT.: Sî. Mart. Grigore Arhiep. Armeniei celei Mari. CAT.: Sf-tn Ieronim (Gerome) Răs. soarelui 6.13 Ap. soarelui 17.58 Zile trecute 272 Zile rămase 93 DE LA ȘCOALA de sbor fără motor Cc F. R. Se aduce la cunoștința tinerilor ce vor să urmeze Școala de sbor fără motor că pe ziua de 1 Octombrie 1941 începe seria a doua a acestei școli. Se primesc tineri de origină etni­că română, germani sau italieni, cu etatea între 17—21 ani, și având cel puțin 4 clase secundare sau o școală echivalentă. Înscrierile se fac în fiecare zi, în­tre orele 10 și 13 și 17—19,30 la se­diul Asociației din str. Mănăstirea Curtea de Argeș Nr. 25, CALENDAR ISTORIC VIEȚI și FAI 30 Septembrie 1759. — Iosif Podoski okuchmietrz] al Lituaniei (grand mai­­tre d’hôtel de Lituanie) fu trimis în 1759 ca sol în Turcia de regele Polo­niei August VII pentru regularea afa­cerilor tătărești. In drum, trecând prin Principate a lăsat în jurnalul diferite date care interesează țara noastră: «Ajungând pe malul turcesc al Nis­trului (la Hotin) am văzut că nu erau numai ofițerii și ienicerii gata de pa­radă, dar aproape tot Hotinul a venit să ne admire. Atât de mare era mul­țumirea turcilor, că mi se părea malul lor, care era mai jos decât al nostru, acoperit de zăpadă. îndată după malul apus de la Ottaki (Atacki) s’au urcat pe plute ca să ne conducă strajnicul regiunii Hotinului, capigibașa, călăuza noastră și un număr mic de înalți funcționari turci. In mijlocul Nistrului am trecut cu toții în urmă solului pe o plută turcească cu care ne-am în­tâlnit. Indată turcii ne-au înconjurat și urându-ne sosire cu noroc între dânșii și alte urări, strigând: Ișala! I­­șala !, adică: Dumnezeu să deă bine! Ne apucau de mâini și de brațe spu­­nându-ne să nu ne temem, căci vom găsi toate cele necesare la dânșii, a­­ducându-ne 20 de cai aleși, rni DIN TRECUT .Trebuie sa se știe că acest pașă, care de curând fusese ridicat dintre tătari la rangul de pașă, și ajunse vreme să se îmbogățească. Aproape toți a­­cești cari erau adunați de la locuitorii Hotinului, având șei mizerabile și a­­cești care erau abia vreo 50 pe cari putei călări. Solul însă avea nevoe de 24 de cai boerești și atunci pașa a­ cerut comisarului soliei, prin tâlma­ciul Iuliani, să dea el patru cai. I s’a răspuns că se pot da și zece și am fi călătorit bucuros pe caii noștri, dacă n’ar fi fost obiceiul să mergi pe caii gazdei, căci în toată curtea soliei nu se afla un cal mai prost decât cel mai bun al lor, Cavalcada a pornit; curtea soliei era urmată de vreo 40 de ofițeri și preteni cari însoțeau pe sol la Hotin. Abia intrarăm în oraș și muzica turcească a început să cânte din trâmbițe, tobe acoperite cu stofă roșie și «tulumbașe» toate aștezate grămadă, cu mare zgomot forte neplăcut pentru urchile neobiș­nuite cu așa ceva. Cu această melodie iritantă am fost conduși tot timpul pâ­nă la palatul­ din Hotin unde era pre­­gătită locuința solului T­ «t» ou» Marți 30 Septembrie 1941 RADIO ROMANIA RADIO BUCUREȘTI ȘI POSTUL •* r.^ui cod­jiul-1 CU CU­UOUIhii, 12.00: Jurnal în limba ucrainiană, 12.10: Jurnal în limba rusă, 12.20: Muzică variată (discuri), 12.30: Ora oficială; Radio­ Jurnal (II); Jurnal cultural și poșta sătenilor, 12­.50: Ora Ostașului, 13.50: Serviciul de știri germane, 14.00: Ora oficială; Radio-Jurnal JIU), 14.20: Muzică variată (discuri), 14.30: Ora Răniților, 15.30: Reportagii de pe front în lim­ba germană, 15.40: închiderea emisiunii de­ prânz, 17.30: Ora oficială; Radio-Jurnal V) 17.40: Universitatea Radio — ciclul: «Doctrine social-economice»: Erezia comunismului de Prof Gh. Leon. 18.00: Orchestra Radio. Concert sim­fonic dir. de Alfred Alecsandrescu, POSTUL PE UNDE SCURTE 19.00: Jurnal în limba italiană, 19.15 Jurnal în limba ucrainiană, 19.30: Jurnal în limba turcă, 19.40: Jurnal în limbă rusă. RADIO ROMÂNIA ȘI RADIO BUCUREȘTI 19.00: Cronica științifică. 19.15: Muzică variată (discuri). RADIO ROMÂNIA, RADIO BUCU­REȘTI și POSTUL PE UNDE SCURTE 19.50: Serviciul de știri germane. 20.00: Radio Jurnal (IV) Sport, închiderea emisiunii. 22.50: Emisiune în limba greacă. 23.00: Emisiune în limba germană. Muzică (disc). 2.320: Emisiune în limba italiană. Muzică (disc). 23.40: Emisiune în limba franceză. Muzică (disc). 015: închiderea emisiunii. 24.00: Emisiune în limba engleză. Citiți revista umoristică Păcală Director: Virgiliu Slăvescu 8 pagini în culori Prețul 5 Lei Apare în fiecare — Miercuri — „LOTTELE“ fINAU­lUEI Războiul sgudue bătrânul nostru Continent dela un capăt la altul. Și în vârtejul acesta de foc și de aș­teptare încordată a finalului, ală­turi de soldații țărilor încleștate în luptă, femeea de pretutindeni s'a dovedit din nou colaboratoare vred­nică a bărbaților, izvor nesecat de eneaie și duioșie făcătoare de minuni, m Soră albă de caritate alinând suferințele unui rănit, sau «cantine­­riță» în miez de noapte Intr’o gară mică prin care trec trenuri de os­tași, conducând mașinile serviciilor auxiliare din spatele frontului sau înlocuitul burWtH plecați în serviciile de administrație, femeea luptă și ea cu abnegație și entuziasm stimulată de dorul pentru cel drag înrolat sub stindardul Patriei!... Iată astfel că în Finlanda țar­a mică și trec din nordul Europei noastre, problema apărării hotarelor și a liniște dintre ele, se pune la fel și Pentru bărbați ca și pentru femei. Și ele o rezolvă cu curaj. m Femeile Finlandeze s’au grupat d­in anul 1920 în organizația «Lotte­­lor» Lotta Svärd, eroica legendară care a veghiat cu dragoste de ma­mă asupra luptătorilor din trecut, și-a dăruit numele acestui grup care are azi aproape o sută de mii de membre. S’au întâlnit aci toate clasele societății, toate capacitățile. Lottele satisfac toate serviciile dinapoia frontului, astfel ca bărbații să-și poată face cum trebue datoria de luptători. Ele se ocuă cu servi­ciile sanitare, cu trenurile de răniți, ele asigură serviciile de legătură, veghează asupra apărării aeriene și își fac datoria cu bravură și cu simplitate, răspândind în juru­le farmec și zâmbet, pentru că Lottele Finlandei sunt totuși femei.­­ Seara, în dormitorul comun, e atât de înduioșetoare imaginea unei mame care­ s^ăudă fotografia un­ui copilaș adorat, evacuat la adă-Miorița Musai ^ E­ditura vieneză «Propyläen-Ver­lag Wien» a inaugurat sezonul literar de toamnă cu o serie de biografii a marilor artiști ger­­mani — biografii alcătuite din do­cumente autobiografice originale din însemnări, corepondențe și note rămase inedite. Pentru început edi­­tura a tipărit două volume, prezen­­tate în condiții tehnice maxime, ilu­strate cu fotografii inedite. Aceste două volume sunt­ «Mozart» (Sein Leben in Sebstzenguissen Briefen und Berichten) de Wolfgang Goetz și «Schopenhauer.» Acestor două volume le vor urma un «Hölderlin», uu «Wagner», etc... «A reda viața unui om prin­ docu­mente fragmentare sau prin scriso­rile pe care le-a scris în diferite împrejurări­­— nu este un lucru ușor cu toate că pare cât se poate de simplu» — spune în prefață auto­­rul biografiei lui Mozart, Wolfgang Goetz. «A citi o scrisoare echiva­lează uneori cu descifrarea unui su­flet. In cazul lui­ Wolfgang Ama­deus Mozart, însă, nu trebue să ne lăsăm induși în eroare. Imaginea pe care o avem despre personalita­tea acestui genial compozitor este eronată.» Criticii și scriitorii din se­colul al XIX-lea l-au zugrăvit pe Mozart drept un «ștrengar olimpic», un june «iubit de zei», sărbătorit de toți, culegând laurii succeselor cu zâmbetul pe buze. E adevărat că Mozart, mort prea de­vreme (în vârstă de 32 de ani) a avut o exil­umație. Mozart n’«a fost tânărul îlușturatec, ferice și blând a cărui imagine ne vine în minte când îi auzim Sonatele și Menuetele. El era o fire foarte complicată, machiave­lică uneori, de o luciditate rece și dură. El ghicea slăbiciunile vani­tății și­ snobismul celor care-l încon­­jurau, și știa să le folosească t­oate scrisorile lui, aparent du­ioase, vesele sau sentimentale, ascund un scop bine definit. E meritul lui Wolfgang Goetz, auto­rul acestei cărți, de a fi redat ade­vărata figură a lui Mozart. Toți biografii și muzicografii lui Mozart, inclusiv Otto Golin (acest ted­lician iscusit al biografiei), au căutat să nu-l înfățișeze «idealizat». Din pă­cate, această manieră corespunde unei tendințe general-om­enești, de­ a ridica geniile pe un soclu fictiv, de a le ascunde sau de a le estompa de­fectele, tarele condiției umane. In realitate, slăbiciunile sunt deseori cheia realizărilor geniale, trădându­­le chiar în esența lor intimă. ■­n contrast cu autorul Flautului Fermecat și al lui Don Juan,­­ gura chinuită și sumbră a lui filozof german Lehe­­n cu­zând­ vor roasele digresi preciat­ului Public pare a fi aleasă tocmai pentru a ilustra antagonismul, nu numai din­tre două concepții de viață ei și a două caractere opuse. Dar cititorul atent descoperă în însemnările zilni­ce ale tânărului Arthur (la 12 ani), nu numai ascuțimea spiritului și mușcătura faimoasei lui ironii, ci și încercările timide de a cere drago­stea și stima celor din jurul său — un suflet timid, tandru, însetat de căldură și înțelegere. încercările pentru Arthur Scho­penhauer au fost întotdeauna extre-dureroase, a­ducându-i neconte­nit dezamăgiri. Chiar mama lui o urăște, împingând ineleganta (inele­ganța unei mame cu pretenții de literată, față de fiul său, viitor ge­ți până la a-i plagia ! Se vede, în jurnalul din copilărie al lopenhauer, că Henriette­enhauer i-a furat pagini din „e mărturisiri intime și le-a în­­trtonințat într’un roman. Nu era, acesta, omagiul suprem pentru co­pilul de 14 ani, în conflict cu o mamă vanitoasă. In concluzie, viața acestor doi oa­meni de geniu, Mozart și Schopen­h­auer, — deși pare atât de diferită _ figurează acelaș sens, al Singu­­rătății interioare, la care se ajun­ge prin dezamăgire. Amândoi sunt creatori de ritmuri noui; tmul în muzică, celălalt în filozofie­­. P­­istele literare care apar în leg^. mai mari «an­ jm­ai ];i care­­ v> recen­zate vor fi expediate într’un sin­gur exemplar secretariatului no­stru de redacție. Deasemeni vom acorda toată solicitudinea noastră tuturor căr­­ților care apar în cuprinsul țării precum și întregului mate­rial beletristic. «MAREA FRĂMÂNTARE ROMÂNEASCA» este tilul studiului istorico-politico-cultural, la care lu­crează d. Cuza Marinescu, tânărul ziarist și fruntaș al generației tine­re, pe care va vedea în curând lu­mina tiparului, exox­i­ a­l­­ j. CARTEA GERMANA Două biografii: SCH0PENHAUER ;i MOZART A.' <e­n- SCHOPENHAUER 1853 7 ART 1778 ■ .«»tin de Saint-Aubin «proprietate particulară) ascunde deseori întunericul naturii tei humoristice .Păcală.) Solemnitatea inaugurării nouei stagiuni la Teatrul Tudor Mu­șatescu Luni dimineață la orele H a­ avut loc la teatrul Tudor Mușatescu, so­lemnitatea inaugurării celei de a doua stagiuni. Este în­deajuns de cunoscută ac­­țiunea trecută, iar despre călăuzi­torul lui, d. Tudor Mușatescu orice cuvinte sunt de prisos. Au luat parte la­ această sărbătoa­re artistică d-na: Li­viu Rebreanu directorul general al Teatrelor, Vic­tor Ion Poxia, Ion Iancovescu, Bul­­finschi, maior Nicolt­u, St. Florescu, I. Talianu, Mișu Fotino, Birlic, Val I. Mugur, Mihai Mușatescu, Sică A­lexa­ndrescu,­­Ion Aurel Manolescu, Al. Raicu, precum și d-nele: Maria Filoti, Maria Mohor, Kitty Gheor­­ghiu-Mușatescu, Lizi Florescu, Mu­gur, Dina Cocea, Tanți Cocea, etc. După oficierea serviciului divin, d. Vi.l. I. Mugur a rostit în numele direcției Teatrului o cuvântare din care extragem: «Teatrul Tudor Mușatescu sărbă­torește astăzi începerea celui de al doilea an de activitate. Ecoul biru­ințelor soldățești de dincolo de Nis­tru, nu pot decât să excite ambițiile noastre spre biruința în a­rtă. Tot ce se cucerește acolo, cu sacrificii de nervi și sânge, nu se poate să nu fie definitivat și consolidat prin irudin­ie de gând, de fi­ptă con­structivă ș­i de realizare artistică. Considerăm o datorie ca, în ca­drul vieții noastre na­ționale, să în­cepem o­­ activitate care va avea ca rezultat descrețiri de frunți, ciri de cugete, iscări de emoți­e,dâ’ tice, impuneri de prob’ descoperiri de n - D. Val. I. b -In­­tinuare prog teatrului și prin cuvin­tel« «Credincioși în B jiniți moral de pasture, noasuL ri sdruncinată pentru teatru, de spri­jinul înțelegător și oficial al d-lui director general a­l Teatrelor, v-am invitat azi. Tudor Mușatescu și eu, să vă mărturisim un adevăr și să ne luăm un angajament: soldați ai Țării și ai artei ne vom război și vom birui s Pentru poeții • «s­a­u tineri !d­eschidem aici această îndreptă­­țită paranteză în coloană o­­>.o no­s­tre ș­i prea exclusiv ocupate de numele «mari» .—. pentru a prezenta cititorilor noștri o serie de speranțe pentru care așteptăm simpatie și so­licitudine: poeții tineri. De obicei, numele — prea generic — ascunde personalități care și-au depă­șit de mult primăvara vieții, dar nu refuză încă situația specială de «me­zin», sau «precoce», chiar când activul numără volume numeroase, sau, și mai regretabil, chiar când pletele încep să fie argintii. Se impune în această galerie gene­roasă al cărei vernisaj îl facem azi, o «privire scrutătoare», care să facă discernământ acolo unde simpatia ar exagera, și care să instaureze obiec­­tivitate neîndurătoare și severă unde bunăvoința concesiilor ar încerca să domine Este de la sine înțeles, prin urmare, că rândurile noastre vor urmări ma­nifestarea poetică tânără, numai în ceea ce ea oferă revelație și autentic. ci că­­— oricât ar fi de dureroasă o­­perația noastră — vom lăsa tăcerii și vremii să judece în rest. Neapărat nu toate numele pe care le vom consemna în acest panteon liric anticipativ, vor justifica încrederea noastră, dar, împotriva tutror prestan­­țelor unui proverb cu primăvară și rândunică, noi vom lăsa pleoapele op­timismului să cadă peste orice scepti­cism rutinat și senil, inaugurând în această toamnă prematură un orizont liric primăvăratic. Invităm deci — deopotrivă — aten­ția cetitorului și concursul tânărului creator, care se va simți — socotim — obligat să sprijine efortul nostru, ți­­nându-ne în mod permanent în curent cu activitatea sa: în această privință, ori­ce neglijență este o lacună, și orice suspiciune un păcat, Tîto, Tretinescu- mul Spaniei va dea IX expo­ziție internațională de artă cinema­to­gra­­că de la Veneția Cinematografia spaniolă participă la cea de-a «IX-a Expoziție Interna­țională de Artă Cinematografică» de la V­eneția cu următoarele filme spectacolare: «Marianella, Sarasate, Esquadrilla» și cu următoarele peli­cule de scurt metraj: «Boda en Cas­­tilla», «Suite granadiia» și «Far­­rada». Miercuri I Octombrie 1841 CONFERINȚA d-lui profesor D. R loanițescu Ciclul de conferințe de la Uniunea generală a mieilor industriași și me­seriași, a fost deschis de d. prof. D. R. loanițescu, care a vorbit despre­ înfăptuirile și țelurile luptei mește­șugărim­ii. D-sa a făcut un scurt istoric al or­ganizației muncitorești arătând că lupta dusă de Uniune împotriva fis­calității a fost încununată de suc­ces, reușind să-și introducă delegații ei în Consiliul Camerei de Comerț și Industrie, trecând a­poi în b­ino­­crări și realizări. Numai miopia politică a celor care au trecut după acești ani 1932— 1933 — la Ministerul Muncii, au anu­lat multe din binefacerile isvorâte din legile al căror autor este d. pro­fesor D. R. Ioanițescu. A continuat o argumentație din care se desprinde lipsa sensului lo­gic care să justifice trecerea mese­riașilor sub oblăduirea Ministerului Economiei Naționale. Conferențiarul a încheiat expri­­m­indu-și mulțumirea Pentru faptul că Uniunea și-a impus Punctul de vedere, Vasile Maniu Pai^Uieci de ani d­e la moartea cărturarului ba­nățean Una din figurile proeminente de erudiții bănățeni și membri ai Academiei Române este și aceia a lui Vasile Maniu. Ilustru cărtu­rar român s'a născut la 18 Decem­brie 1824 la Lugaș din părinți co­mercianți. Cursul primar l’a făcut la Lugaș, școala normală la Ca­ransebeș, liceul la Arad, și Tim­i­șoara, ca după aceia să termine fa­­cultatea de drept și filosofie la Pesta. Intorcându-se în Banat, e numit subprefect la Orăștie, post pe care îl deține până la 1817, când trece în România în vederea mișcării revoluționare de la 1818. După e­­șuarea acestei mișcări, Vasile Ma­niu, Ion Maiorescu, Papiu Harlan ș. a.,sunt siliți să părăsească Ro­­­mânia. In 1852 Vasile Maniu se că­sătorește cu Olga, baroneasă de Larich, nepoata lui Ludovic Kos­suth și are doi copii: Grigore și Vasile Maniu . La rândul său, Gri­­gore are patru copii: Adrian Ma­niu cunoscutul scriitor și ziarist de astăzi, fost directorul secției li­terare de la radio, llor­ica, Iloria și Maria. Vasile Maniu după ce a ocupat diferite funcții importante în Ar­deal, vine din nou în București (1858) și se așează aici cu familia, ocupându-se cu advocatura. Dela 1870—1888 este ales deput al di gu­vernul lui L C. Brătianu cu care se împrietenise. Colaborează la Columna lui Traian, Buciumul, Trompeta Românul, în care ar­ticole tratează despre situația Ro­mânilor din Ardeal și Banat. Pen­tru activitatea sa socială, politică și literară este ales membru al Academiei Române. Vasile Maniu a murit în anul 1901 Din activitatea sa literară sunt de remarcat lucrările: Amalia sau victima amarului, dramă jucată la Teatrul Național, București, 1819. Numeroase lucrări istorice și fi­­lologice. 1. Care sunt literile romane! Timișoara 1856 răspuns la broșura protoPre­sbiterului­­ j­ foletin Dre­­gici . Disertațiunea istorică - critică și literară, tratând despre origi­nea Românilor în Bacîa Traiană. Timșoara 1857. 3. Unitatea latină sau cauza ro­mână în procesul naționalităților din punctul de vedere istoric, ju­ridic și politic, București 1867. ^ . Misiunea Occidentului lații in Orientul Europei (in franțuze­ște), Paris 1869. 6. Monumentul de la Călugăreni dramă într’un act, București 1871 6. Românii Lu literatura străină studii istorico-eritice și etnologice București 1887, Vasile Maniu deși, a trăit mai mult de jumătate din­ viața sa, de­parte de provincia natală, totuși nu a uitat pe compatrioții săi, căci în lucrările sale s-a ocupat fi­e tratat și despre trecutul Români­­lor bănățeni. TRANDAFIR LAȚIA-ȘIRIANU BAiARHiRiomArr După Statele Unite, a doua țară de pe glob în consumul laptelui este Germania, care consumă 20.000.000.000 litri de lapte anual! Omul elimină în fiecare zi, prin să­­rurile sale, de la 30 până la 50 miliar­de de microbi. * La Tătari există un obiceiu curios cu privire la căsătorie. Când ambele părți sunt de acord pentru celebrarea acestei taine, luptă corp la corp se în­cinge între bărbat și femee, și numai dacă cel dintâi este proclamat învin­gător, numai atunci căsătorie se poa­te face. Capul Bojador de pe coasta de Vest a Africei (Sahara), a fost socotit de cei vechi ca extremitatea pământu­lui. Și în evul­ mediu era primit ca punctul cel mai de Sud până unde au înaintat Portughezii. In jurul lui se vorbeau tot felul de inexactități, da­­torite superstiției medicale. Această credință a dăinuit până în anul 1434, când pentru prima dată capul Bojadar a fost depășit de navigatorul portu­ghez GiHianez., safir V­iața femeii :MASA= LA PRĂNZ Supă de pasăre cu ore? Mâncare cu gutui Struguri SEARA Racul de pasăre cu usturoiu Tăeței de casă cu nuci la cuptor Ce nu știe toată lumea Ce înseamnă «baia marie»? o bac de apă foare fierbinte pusă pe foc, în care se introduce o cratiță în care se fierbe sau­ se încălzește un preparat culinar. Dar o «canapea»? Nimic altceva COLETUL învățați întâi doamnelor, să fa­ceți un colet cumsecade. Știți de ce? Pentru că se primesc pe front atâ­tea fulare de lână tapetate cu mar­meladă și atâtea pullovere gătite cu unt!.. decât felii de pâine prăjită în gene­ral în grosime, care se acoperă cu diferite garnituri­ Cum se «limpezesc» dulcețurile. Se clarifică în genere gelee-urile cu ajutorul unui albuș de ou In vocabularul culinar o «fântâ­nă» înseamnă o mică groapă făcu­tă într-un morman de făină în care se pun pe rând, ouă, unt și zahăr, necesare confecționării unui aluat de prăjituri, OSTAȘULUI Și acum, în ce ar consta conținu­tul unui astfel de colet... Pentru că a început frigul, desigur, în obiecte călduroase de îmbrăcăminte și anu­me: pullover, fular, mânuși, piep­tare, veste, ciorapi toate din lână împletite de mâna dvs; de asemenea, ciorapi de bumbac pe care îi va purta sub cei de lână-Pregătiți-i apoi o mică poșetă cu ac de cusut și ață albă, neagră, caki și cenușie pentru a-și putea coase un nasture, cârpi un ciorap, prinde un galon ș. a. m. d. « La fel de utile ar fi o îmbrăcă­minte (pungă lunguiață cu capac încheiat cu un buton) pentru tacâm și pentru aparatul de ras pe care le puteți face fie dintr’un material cauciucat, fie dintr’o bucată de sto­fă veche. Peria de dinți, săpuniera, o oglin­dă de buzunar, briceagul ni se pa­re că acestea se înțeleg de la sine. 4* Cât despre «de-ale gurii», când n­­­ veți ocazia să trimeteți astfel de artfcd­e pe front, gândiți-vă numai la alimentele care se­­ pot conserva lesne — nu la dulciuri pretențioase care incomodează și nu se pot păs­tra — și nu uitați zahărul în canti­tăți mici. »AURA­R. Vâlcea : Ești desolată că ai pe față, coșuri care supurează, fără îndoială acnee, ca toate fetele de vâr­sta d.tale. Ce să faci? Mai întâi să nu-ți iriți tenul, sgândiărind coșurile cu mâna; apoi încercă acest tratament intern: amestecă o linguriță de floare de sulf cu una de miere și înghite așa ceva în fiecare dimineață pe stomacul gol. Acelaș efect îl va avea și drojdia lichidă de bere Seara, spală­ ți tenul cu un săpun cu bază de sulf și apoi ștergeți obrajii cu loțiunea următoare. Alcool de 90 50 gr. Eter sulfuric 50 Tinctură de benzoin 1 Soluție de campor . 1. — Evită schimbările brusce de tempe­­ratură, nu mânca prea multe dulciuri ci dimpotrivă legume, salate, fructe. Și fă gimnastică dudue, pentru că o bună circulație a sângelui e mai de e­­fect de­cât orice alt tratament cos­metic. Baby-Brăila. O pe­rie de cap din metal si calicu­le, se curăță pur și în cronica noastră viitoare vom vorbi și despre alte lucruri care se pot trimete pe front, fără ca să fie tocmai indispensabile, simplu cu apă și săpun. Cât des­pre ceealaltă chestiune aș fi prefe­rat să-ți răspund prin poștă și aș fi făcut-o dacă îți cunoșteam a­­dresa. Ee curată nebunie tânără ceti-i­toare să nu îndrăznești să-ți desn­chizi sufletul mamei dumitale. Sau ești cu adevărat bolnavă și atunci vei fi îngrijită, sau te hrănești și atunci cu o idee nenorocită, de ca­­re deasmenea trebue să scapi. Bănuești că ai contractat o tu­berculoză pulmonară, spune asta mamei d-tale și mergeți împreună să consultați un medic. Ie felul acesta te vei liniști. Și poate că nu e decât o obsesie. Cutia cu scrisori Citiți și râspânRefl si Ziarul VIAȚA

Next