Cuvîntul Nou, mai 1974 (Anul 7, nr. 1247-1254)

1974-05-05 / nr. 1251. szám

DE LUPTE $1 VICEMI — 8 Mai 1921, moment de cotitură fundamentală în evo­luţia mişcării muncitoreşti din ţara noastră, a vieţii poporu­lui, rămîne dăltuit in bornă de cremene pe magistrala isto­riei patriei noastre. Din acea zi, poporul a dobindit o înţe­leaptă călăuză, un încercat organizator şi conducător în lupta pentru eliberare socială şi naţională, pentru bunăstare şi pro­gres, unindu-şi strîns destinul cu cel al poporului. Azi, la împlinirea a 53 de ani de existenţă, partidul se înfăţişează patriei socialiste cu un strălucitor şi bogat bilanţ, rod al politicii sale ştiinţifice, al activităţii fecunde în slujba patriei. Sub conducerea partidului, oamenii muncii din Ro­mânia, — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi —, pe veci înfrăţiţi, au străbătut un drum lung de lupte şi victorii, au înfăptuit revoluţia populară, au înlăturat clasele exploatatoare şi au trecut la edificarea socialismului, deschi­­zînd larg căile progresului social, ale propăşirii neîncetate şi multilaterale a patriei. în prezent, poporul nostru îşi continuă stăruitor strădanii­le pentru construirea noii societăţi, mai bune, mai drepte, o­­biectivele etapei pe care o parcurge ţara noastră găsindu-şi o fundamentare riguros ştiinţifică în documentele adoptate de Congresul al X-lea şi Conferinţa Naţională ale Partidului Comunist Român, de plenarele C.C. a­l P.C.R., in cuvântările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întîiul preşedinte al Republicii Socialiste România. Ca un corolar al eforturilor sale, al marilor realizări obţinute în viaţa economică şi so­­cială, România şi-a schimbat radical înfăţişarea, situindu-se pe trepte superioare ale civilizaţiei. Se dezvoltă viguros, în rit­muri tot mai înalte, industria socialistă. Ca urmare a preocu­părilor pentru amplasarea raţională a industriei pe întregul teritoriu al patriei, noi zone ale ţării, între care se numără şi judeţul Covasna, locuri unde altădată nu se întîmpla ni­mic, au fost ridicate la o viaţă înfloritoare. Agricultura a cunoscut şi cunoaşte un curs mereu ascendent. Creşterea continuă a nivelului de trai material şi spiritual al oamenilor muncii — obiectivul major al activităţii partidului — şi-a gă­sit şi el o permanentă împlinire. Politica partidului reflectă astfel, in toată plenitutinea, patriotismul şi umanismul care o animă, legătura ei intrinsecă cu interesele fundamentale ale naţiunii. „Oricine priveşte harta ţării — sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu — şi vede ceea ce am realizat in aceşti ani în do­meniul dezvoltării economiei, ştiinţei, culturii, nu poate să nu constate că, intr-adevăr, în România socialismul s-a afir­mat ca o forţă uriaşă, ridicând la viaţă nouă, de neconceput in trecut, întregul popor, pe toţi oamenii muncii, fără deose­bire de naţionalitate". România prezintă astăzi imaginea unui stat socialist în plin avînt, care ocupă un loc demn în rindul popoarelor lu­mii, cu un prestigiu crescând pe plan internaţional. Acesta este rodul infăptuirii politiciii interne şi externe a partidului. (Continuare în pag. a 7-a) IN ZIARUL DE AZI : • Corespondentul — mesager a! faptului cotidian. • Secvente culturale. • Sport. Calitatea lucrărilor de întreţinere, condiţie esenţială a obţinerii unor recolte mari Interviu cu tovarăşul ing. LADISLAU VERESS, directorul general al Direcţiei generale pentru agricultură, industrie alimentară şi ape. — Terminarea insămîn­­tărilor în timp optim, precum şi ploile din ultima vreme au determinat de­clanşarea campaniei de în­treţinere a culturilor mult mai de­vreme decât în alţi ani. Care este stadiul ac­tual al acestor lucrări ? — S-a prăşit mecanic o suprafaţă de 3.100 hec­tare de cartofi­­şi 500 hec­tare sfeclă de zahăr. De a­­semenea s-a erbicicat o suprafaţă d­e peste 250 hec­tare, cultivate cu cartofi şi cereale păroase. Ritmul a­­cestor lucrări este satisfă­cător, dar trebuie menţio­nat că ar putea fi şi mai bun, având in vedere, că unele cooperative agricole de producţie nu am folosit la maximum maşinile şi tractoarele pe care le au la dispoziţie. Spre exemplu, în timp ce C.A.P. din Tu- 1». TOMA (Continuare în pag. a 2-a) Precizia și răbdarea — iată de­portantă in munca Ini Penzes­te de măsură și control al Fo­uă caracteristici de mare im- rend, de la atelierul de apa fa­­bricii de amidon Tirgu Secuiesc. (Continuare în pag. a 2-a) . .. acesta este avansul în timp realizat pină la sfîrşitul lunii aprilie a.c. în îndeplinirea cincinalu­lui de către industria judeţului , la indicatorul producţie globală. Precizînd că el reprezintă 68 la sută din angajamentul asumat pe acest an (112 zile), avem imaginea sintetică a cotelor înalte pe care le-a înregistrat activitatea de producţie în perioada parcursă, a ex- _______________________ perienţei valoroase câşti­gate de colectivele de muncă în identificarea re­zervelor existente şi gă­sirea unor măsuri eficien­te pentru punerea lor în valoare. Amplificarea în­trecerii socialiste in întîmpinarea marii sărbători a muncii a asigurat majorarea in luna aprilie a bu­nelor rezultate obţinute anterior, reuşindu-se să se recupereze, in cea mai mare parte, restanţele din trimestrul 1. Este grăitor in acest sens faptul că, planul pro­ducţiei globale, aferent primelor patru luni, a fost depăşit cu 31.537.000 Iei, iar cel de producţie marfă cu 43.595.000 lei. Referindu-ne la acest ultim indicator, trebuie reliefat aportul deosebit al colectivelor de la I.F.E.T. Tirgu Secuiesc (+ 16.210.000 lei producţie marfă suplimentar reali­zată faţă de planul "pe primele patru luni ale a­­cestui an), întreprinderea judeţeană de industrie locală (+ 6.099.000 lei), întreprinderea textilă „Ol­tul" (-­- 4 993.000 lei). Fabrica de amidon (+ 2.348.000 Iei), întreprinderea viei şi vinului (-1-2.301.000 lei), I.P.L. Co­­vasna (+­ 1.892.000 lei), regăsesc în importante cantităţi de bunuri desti­­nnit fondului pieţei interne cit şi pentru Astfel, de la începutul anului şi na­te export. Astfel, de la începutul anului şi piua la finele lunii aprilie s-au obţinut peste prevederile de plan : 2.808 t cărbune net, 582.000 buc. cără­mizi şi blocuri ceramice, 1.362 m.c. cherestea răşi-HERMAN ROSNER kfll L jJjjW* Fabrica de ţigarete t­f ( 1.147.000 lei) ş.a. Valorile suplimentar realizate în­­SHI IEI perioada analizată se Proletari din toate ţările, uniti vă ! V. 9 în­ vederea extinderii metodei de ex­ploatare a arborilor cu coroană, S.E.L. Bara­olt a luat îân vreme măsuri de şco­larizare a cadrelor de mecanizatori. Cinci tineri au absolvit zilele trecute, şcoala de tractorişti forestieri din Piatra Neamţ, doi tineri se află în prezent la­­şcoala de me­canici funicularişti din Roznov, iar alţi 12 tractorişti vor pleca la începutul lunii vi­itoare la şcoala din Piatra Neamţ, pentru specializare în meseria de tractorişti fores­tieri. (Lv.).­­ La secţia de prefabricate din Ilieni­­r- aparţinînd de exploatarea „Bazaltul" din Sfîntu Gheorghe — se află în probe tehnologice o nouă instalaţie pentru fabri­carea tuburilor de canalizare. Linia va intra în funcţiune in currict, asigurând în­tregul necesar de tuburi pentru lucrările de canalizare din judeţ (g.f.) . Săptămîna trecută. Secţia de îmbute­­liere a apei minerale de la Poian a înre­gistrat un succes remarcabil. Este vorba de obţinerea unui avans de un an, in realizarea sarcinilor cincinalului. Se esti­mează realizarea integrală a sarcinilor de plan pe cinci ani, încă din cursul lunii iunie a.c. (n.c.) § X*­ a Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular­­,. ANUL VII, NR. 1251, MIERCURI, 8 MAI 1974, 8 PAGINI, 50 BANI Legăm­intul ,,Sunt de-a dreptul cople­şit, se destăinuieşte. Mi s-a facut o mare cinste. Cred că n-am să uit nici­odată emoţia pe care am trăit-o atunci cînd pri­mul preşedinte al Repu­blicii Socialiste România mi-a înmînat decoraţia, strîngîndiu-mi bărbăteşi­e mina. Am simţit atunci că cei aproape patruzeci de ani pe care i-am de­dicat fabricii, aci la Sfîntu Gheorghe, n-au fost lipsiti. Am știut că prin mine tovarășul Ceauşescu îi felicita de fapt pe toți textiliștii de la .Oltul". Chiar dacă n-am spus-o încă nimănui, acolo in impunătoarea sa­lă a Palatului Republicii m-am legat cu mine în­sumi, să fac și mai mult dec­ît am făcut pină a­­cum, să muncesc cu și mai mult sirg alături de tovarășii mei". II aver- Uzez că am să-i fac pu­blic Iegămîntul. „Cu ai fi mai bine — imi răspun­de. Oamenii fabricii vor putea să mă „judece" d­acă-mi calc cuv'mtul. Sper însă că n-am să-i dezamăgesc nici de-acum înainte !“ . . . Şi sînt convins că nu-i­­ a dezamăgi. Acesta este unul din miile de eroi — mai mult sau mai puţin ano­nimi, de pe "frontul" a­­tît de rodnic al întrece­rii socialiste. Se numeş­te Ludovic Barabás, este şeful secţiei ţesătorie de la întreprinderea textilă „Oilur, şi de foarte pu­ţine z­ic a fost decorat cu Ord­inul Muncii clasa l-a: HORI­A C. DELIU __|

Next