Adevěrul, ianuarie 1889 (Anul 1, nr. 114-136)
1889-01-15 / nr. 124
2 binase proectul său la sine acasă, în odaia de filosofie fără de a privi ceva mai în jos la muritorii comuni pentru a-i întreba de durerile şi nevoile lor, atuncea când D-sa vroia să intervină în favoarea lor. Acest lucru e cu desăvîrşire anti-democratic şi conform cu ideile D-luî Carp Se ştie că D. P. Carp din pricina proectelor sale şi-a căpătat numele de liberal şi nu mai ştim cine îl făcuse şef chiar al partidului liberal în viitor, lucru agreat şi de şeful partidului voiajor. Ei bine a venit D. Alex. Lahovary căruia pe drept sau pe nedrept i se atribuesc idei aristocratice şi D-sa s’a arătat maî democrat ca D. P. Carp. Maî democrat da, da, mai democrat. Prin circulara sa către prefecţi, despre care am vorbit mai sus, D-sa cere şi sfatul poporului, ce e drept într’o măsură mică. D-sa nu vrea ca asupra legei tocmelilor agricole să se desbată în adunări mari unde de obiceiu nu se face nimica; însă în princip, de la o vreme vorbim de principii, în princip, zicem, D-sa s’a coborît ceva mai jos de cât D. Carp D-sa nu vrea să planeze în atmosfera absolutismului în care se complace D. Carp. Iată’l dar în princip mai democrat pe D. Alex. Lahovary decât pe D. Carp. Un lucru Insă nu-l prea înţelegem. Iată acest lucru. Dacă D. Alex. Lahovary vrea să facă o lege în favoarea ţăranilor, de ce a chemat la sfat numai pe proprietarii cei mari şi mai greu impuşi şi nu şi pe ţăranii, pe acei oameni în favoarea cărora guvernul intervenţionist vrea să intervină? Aci un mare semn de întrebare se înfăţişează închipuirea oamenilor cari judecă lucrurile şi ne e frică că principiul democratic căruia D. Alex. Lahovary îi a făcut omagiu, să nu se restrângă la o afacere de gaşcă şi interese private. Sfîrşim prin celebrele cuvinte cu cam de obicei, D. M. Cogălniceanu sfîrşeşte întotdeauna discursurile sale importante ; acele cuvinte celebre sunt , am zis. ---------------------------------------------------------------- Tribunalele Egipţiene Negociaţiunî între Egipt şi puteri. — Reclamaţiunile acestor din urmă. — Exigenţele Franciei Se telegrafiază din Cair ziarului Morning Post următoarele relative la tribunalele mixte a căror durată cincenală expiră la 1 Fevruarie. Anglia şi Italia au primit fără rezervă propunerile guvernului egipţian ; Austria şi Rusia le-au primit sub rezerve, şi toate puterile au primit clauza privitoare la delictele poliţiei. Grecia este gata a primi previziunile, numai situaţiunea temporară a judecătorului grec la Curtea de apel, să fie recunoscută ca permanentă, ceea ce va necesita consimțimentul tuturor puterilor contractante. Francia impune acceptărei sale, două condiţiuni: cea d’înteiîi, că va recomanda guvernului egipţian un francez ca procuror general, şi a doua, ca după recomandaţia sa, guvernul egipţian să numească un membru la Curtea de apel. In ceea ce priveşte aceasta din urmă, fiecare mare putere şi Statele Unite au privilegiul de a numi un judecător. Judecătorii francezi şi greci sunt suplimentari. Din cele două pretenţiuni ale Fraudei, guvernul egipţian nu admite pe cea d’interfi şi e probabil că Francia va ceda asupra acestui punct dacă i se face dreptate în cea de a doua reclamaţiune. Olanda, Belgia, Danemarca, Portugalia şi Grecia, reclamă toate câte un judecător la Curtea de apel. Se crede că consimţimentul tuturor puterilor la aceste deosebite modificări se va face până la 31 ianuarie, căci negociațiunile sunt conduse cu mult spirit de împăciuire de către sir Evelin Barring. ------ooooo----- DE PRETUTINDENI Austria Lumea s’a veselit mult pe aicea de ceremonialul desgropat de către împăratul Wilhelm, la primirea cavalerilor Vulturului Negru,—care a fost ca o reamintire a evului mediu. La Berlin, se fac multe glume asupra apucăturelor tânărului împărat : vizează serbări scoase din Niebelungen. Dar ceeace era primul ca bun la Munich, pare a nu întâlni aceiaşi indulgenţă la Berlin, unde lumea e mai sceptică de cât în inofensiva Bavarie. Ceremonialul recepţiuneî s’a părut unora din asistenţi aşa de ciudat, în cât mai mulţi noi cavaleri, nu s’au putut opri de a surîde. Francia Liniştea s’a restabilit pe deplin la Origny. Principalii conducători ai grevei au fost arestaţi. Lucrătorii sunt mulţumiţi de adaosul ce s’a făcut salariului lor, şi ’şi-au reluat lucrul. Serbia Ministrul afacerilor străine, d. Mijatovici, a declarat în faţa mai multor diplomaţi că criza ministerială va fi rezolvată până’n 15 zile, şi că atunci va părăsi pentru totd’auna viaţa politică. Spania Un meeting anarchist s’a ţinut la Valenţa, la care au participat 2000 de inşi. Maî mulţi oratori au vorbit contra monarchie,a ordine! sociale şi religiuneî. Un orator a cerut împărţirea averilor. Un altul a sfătuit pe lucrători să prade magazinele şi să se servească de dinamită In faţa acestor manifestaţiunî, delegatul guvernatorului a intervenit şi a disolvat adunarea. Anarchiştiî au protestat, după cari s’a întâmplat o mare confusiune. Au început a striga: Trăiască Anarchia! Moartea burghezime! ! Poliţia a deşertat sala. Un manifestant a fost lovit de gloanţe. Mulţimea a străbătut stradele, îndreptându-se spre prefectură, unde guvernolul a dat ordine să-i împrăştie. Egipt Ministrul marinei Franţei, a primit informaţia următoare: «Grămezi de piraţi s’au adunat la Cho- Mai şi la Cho-Chu, de unde au eşit de mai multe ori ca să prade populaţiunile puse sub protecţiunea noastră. Generalul Bargnis-Desbordes a primit ordin să’l împrăştie. »Cho-Mai a fost atacat şi luat după o luptă foarte aprinsă în care au căzut un ofiţer şi doisprezece soldaţi egipteni. »Piraţii au fost puşi pe fugă. ‘Borguis-Desbordes Îşi continuă drumul înspre Cho-Chi. Samoa Vasul de resbel german Eber a plecat pentru Samoa în ziua de 13 ianuarie. Ofiţerii desmint ştirile trimise din San Francisco, că un vas german ar fi tras asupra ofiţerilor englezi, şi că americani captivaţi ar fi fost duşi pe bordul bastimentului german. Broboada care acoperea capul victimei a fost găsită ceva mai departe ; are şi câteva pete de sânge. Părul din creştetul capului e tăiat şi ars ; genunchiul drept de asemenea are urme de arsură. Procurorul Republicei fiind înştiinţat, a transportat cadavrul la Morgă. S-a recunoscut că victima a primit două gloanţe de revolver la tâmpla stângă şi că omorîtorul a încercat să ardă cadavrul. Se mai crede că femeia aceasta venise în localitate să se tocmească ca servitoare. ------ooooo----- ----------0:50------- CRIMA MISTERIOASA O femee omorîtii și aruncată într’o groapă. — Descoperirea cadavrului. — Primele constatări S’a găsit acum trei zile într’o groapă de pe proprietatea D-lui de Luze, în locul numit la Brouste (Francia), cadavrul unei femei, în etate cam de două-zeci și doui ani. De la primele constatări s’a recunoscut că moartea era rezultatul unei crime, căci s’a găsit lângă groapă o băsmâluţâ plină de sânge şi arsă în mai multe locuri. I ADEVĂRUL INFORMAŢIUNI D-l Lascar Catargiu a fost invitat aseară să ia parte la întrunirea comitetului executiv liberal-conservator.► D-l Catargiu a refuzat a lua parte. . * * * D-l Grigorie Cozadini, care soseşte peste două zile, îşi va da demisia de la vice-preşidenţia Camerei. * * ** Eri în urma votului Camerei prin care proectul reinfiinţării pornirilor france a fost respins cu 103 voturi contra 56 în urma unui scandal nemaipomenit făcut de guvern şi aderenţii sei. Onorabilul Domn preşedinte Lascar Catargiu şi onorabilul Domn vicepreşedinte Nicolae Blaremnberg, raportorul proectuluî şiau depus în scris dmisiunea pe biurou. Astăzî aceste demisiuni vor fi discutate. Camera disciplinată şi-a tras ea însăşi o palmă , căci între preşedintele ei şi guvernul junimist ea a votat cu guvernul. * * XS’au observat foarte mult şi se comentează cuvintele D-lui Alex. Lahovary, ministrul domenielor, prin care arată că D-sa este o trăsătură de unire între conservatori şi junimişti şi că dacă va vedea că această unire nu se poate face, atuncea cu mare regret și cu doliul în inimă va fi nevoit ca să se retragă. * # Lupta spune că D. Carp a declarat elî în Cameră că disolvarea corpurilor legiuitoare şi o remaniare în minister poate fi privită ca iminentă. Această manoperă a reuşit, căci proiectul ce se desbătea a fost respins cu 108 voturi contra 56. * •Jfr * Se vorbeşte despre înlocuirea d-lui A. Balş prefectul poliţiei din Iaşi. Această înlocuire ar fi cea maî nedreaptă, căci vina ce se aduce d-lui A. Balş e că a înlocuit precum e în drept, pe un comisar de poliţie, lucru ce ar displace prefectului de judeţ al cărui protejat numitul comisar este. Ca sub colectivişti. «■ •X* *• A apărut broşura Un pericol economic. Broşura se ocupă de tendinţa guvernului de a abroga legea din 8 Martie 1885 prin care se acordă indemnisaţii pentru exportul de alcool din cereale şi vin. * * * Sunt disolvate consiliile comunale rurale Coşovenii-de-jos din Dolj şi Talpa din Neamţu. * * * Poliţia a reuşit a mai pune mâna pe unul din tâlharii cari au călcat pe D. Kohler. Asasinul numit Tudorache a fost prins în Tirchileşti. ** D. Th. T. Vasiliu Cristescu, doctor în drept, a fost numit judecător de instrucţie la Iaşi. * * * O mare parte din deputaţii şi senatorii Olteniei s’au întrunit aseară constituindu-se într’un grup numit grupul Olteniei, angajându-se a susţine interesele locale şi generale. * * * Consiliul comunal ce urma să se întrunească aseară, în localul primăriei, neputându-se intruni, s’a făcut o a doua convocare pentru Duminică 15 Ianuarie. intemplari Un parricid Astăzi s’a terminat, la curtea cu juraţi din Dromne, presidată de D. M. Pons, desbaterile unei crime de parricid care a produs o mare sensaţiune, în toată provincia. Iată un resumat al faptelor relevate de acusaţiune. Numita Adelina Berard, vâduva lui Ioan Tavan, locuia de la moartea bărbatului sufi un domeniu în Tangou însoţită de unul din fiii sufi Henri Tavan. Celalt fiu al său, Fabien Tavan, locuia în vecinătate, totuşi venea pe aci. Cei doi fraţi au plecat din Valenţa în noaptea de 24 Martie anul trecut şi s’au reîntors după două zile. In absenţa lor, mama lor Adelina Berard, fu asasinată de două gloanţe. Ancheta a stabilit că crima fusese comisă Duminecă 25 Martie, după mezul nopţii , mobilul se crede că a fost furtul, căci o mobilă s’a constatat că a fost forţată şi banii şi diverse titluri furate. Bănuelele căzură imediat pe unul din cei doi fii Heri Tavan. Din o sorginte sigură se stabileşte că el a părăsit Valenţa Duminecă 25 Martie la 6 ore seara, până Luni 26 Martie la 4 ore de dimineaţă; fratele sau şi camarazii săi ’l-au perdut din vedere cu totul în acest timp şi, când ’l-a reîntâlnit, părea foarte obosit şi ţinuta foarte neregulată. La o perchiziţiune operată în camera lui Tavan s’a descoperit un pistol, ascuns cu deosebită îngrijire sub aşternutul patului. Desbaterile au durat 3 zile şi au fost foarte mişcătoare. Acusatul nu înceta de a nega cu energie orice participare la crimă. D. Loubat, procurorul republicei a cerut pedeapsa capitală. D. Servan avocat din baroul Valenţei, a susţinut apărarea. Juraţii au pronunţat un verdict afirmativ îndulcit de circumstanţe atenuante. Tavan a fost condamnat la munca silnică pe viaţă. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Ultime information! Azi dimineaţă au fost la d. Lascar Catargiu o delegaţiune compusă din mai mulţi deputaţi, rugându-l să nu părăsească preşidenţia Camerei. D-sa a refuzat categoric. ** * Astăzi la orele 11 Vas a ţinut un consilu de miniştrii la Palat. * * * Marţi 16 Ianuarie, comisiunele instituite pe lângă primăriile urbane din ţară, pentru cercetarea listelor electorale, îşi termină lucrările lor. * * Pe lângă vice-preşedinţi, vor mai demisiona din biuroul Camerei, toţi secretarii liberali. * * * Ni se afirmă că oricare va fi candidatul majorităţei la fotoliul preşidenţial al Camerei, nuanţele liberale şi partizanii d-lui Lascar Catargiu, vor pune in urnă bilete albe. * ** In seara de 1 Fevruarie, societatea comercianţilor din capitală „Providenţa“ va da un bal în sala Teatrului Naţional. Scopul ce şi’l urmăreşte societatea aceasta nefiind decât binefacerea, credem că toţi se vor grăbi ar da încuragiarea ce i se cuvine, participând la balul ei. «• * * Un număr oarecare de judeţe au şi trimis deja bugetele lor ministerului de finance. * # Alegerea unui efor al aşezămintelor Brâncoveneşti, în locul decedatului colonel Bibescu, este fixată a se face mâine. * * In personalul avocaţilor publici din ţară, se va face în curând câteva schimbări. * * * Mâine se face alegerea unui membru în consiliul de administraţie al creditului fonciar urban. * * * D. Leon Negruţi, prefectul judeţului Iaşi, va sosi mâine dimineaţă în capitală. D-sa a fost chemat azi telegrafie. * * Mâine se face la Galaţi din nou votarea, pentru colegiul I de deputaţi vacant. Cei trei candidaţi, D-nii Victor Macri, Mih. Bonachi şi Butculescu ’şi-a fi menţinut toţi candidaturile. * * * Se zice că M. S. Regele ’şi-ar fi exprimat dorinţa că în pas când D. Lascar Catargiu ar demisiona să se facă posibilul a se realege din nou ca preşedinte al Camerei. ** * Aflăm că în şedinţa viitoare a conciliului permanent al instrucţiunei se va decide, dacă absolvenţilor facultăţii de teologie să li se acorde diploma de licenţă sau doctorat. # * După România Liberă un D. Patrulius ar fi fost dat în judecată înaintea judecătorului de instrucție cabinetul 3, cu un altul anume Elefterescu. ----------------------------------- FOITA ZIARULUI „ADEVERUL“ ----1 83 M M MASULUI DE ALEXIS 1IOUHER PARTEA A TREIA TRECUTUL, CAPITOLUL X Alte cercetări. —* îmi vorbești mereu de cei duoă ani ai mei de școală... Dar mai nainte de asta am fost lăsată pe mâinele unei femei, care fusese amanta tatălui meu... a tatălui meu de care rîdea în fața mea... A trebuit o sută de petiții de la vecini ca să mă scoată din acea vizuină... — E trist lucru, dar societatea nu poate face nimic... Tocmai aceia cari se luptă împotriva ei fac asemenea familii. — Societatea care vrea să mă judece, trebue să vegheze asupra mea. — Suferea! atunci... — Ca copil, sărăcia mă făcea să mă tăvălesc prin noroi, oamenii cari mă creșteau își câștigau pâinea ce’mi dedeau, prin viciu... viciu, care ne făcea să râdem când se vorbea de el între noi. Cuvântul cel mare pe care lumea îl târăște ca pe o ghiulea, cinstea, nu era la noi de cât o vorbă de rîs. — Dar tatăl d-tale ?... — Tata, era la invalizi de când eu eram de cinci ani, și mult când eram de zece. Cinstea la noi era să fii șiret, adică să înșeli pe acela care se încrede în sine, să eși cu orice preț triumfător din orice afacere sau întreprindere... Iubirea era pentru aceea pe care mă obișnuisem să-i zic mamă, banalitatea care unește azi ca să despartă mâine. — Dar femeia aceia nu’ți era mamă? — Nu, domnule ! n’am cunoscut pe mama, ea a murit când aveam abia un an; acea femeie era amanta tatălui meu. — Societatea în care trăiai era o tristă societate, și pe aceia ar trebui s’o judecăm... Petite se mulțumi să ridice din umeri și urmă : — Cartea în care am început să citesc zicea : Trâește mai Intâm, fiecare pentru sine, D-zeu pentru nimeni !... Când eram fată tinera, cele mai rușinoase violuri se desfășurau înaintea mea... După cum vedeţi, cele două mari sprijine umane tata şi mama, îmi lipseau. Acela care înlocuia pe tata avea pentru mine aceiaşi privire ca oricare bărbat ce întâlneam. Aceia pe care o credeam mama mea, îmi spunea că deşi fusese mai puţin frumoasă ca mine, nu stătuse atâta vreme în spinarea părinților ei. — E îngrozitoare... era o adevărata școală a viciului... Cred că ar fi tot atât de folositor a nu lăsa să se învețe răul pe cât este de folositor a înveța binele. — Da, domnule, fiindcâ nu sunt rea, ar fi fost de ajuns atunci sâ’mi zică : iată calea cea bună care te va duce unde trebue să ajungi. Dar dimpotrivă, aceia pe care trebuia să-l ascult îmi ascundeau calea cea adevărata. Daca umblam pe unde era curat, ei mă îmbrânceau în noroi. La vârsta când celelalte sunt încă copile, sărăcia și lipsa de iubire mă făcuseră femeie. Am făcut rău, zici d-ta, dar care e acela sau acela care ’mi-a întins mâna ?... Ocnaș al sărăciei a trebuit din copilărie să târăsc lanțul naștere! mele de copil sărac... ce era să fac în lumea aceasta care nu’mi da nimic ? să-î iau prin crimă ceea ce’mi refusa... sau sâtrâesc prin viciu... m’am lăsat să alunec pe acest din urmă povârnisi... — Ai un chip foarte ciudat de a te îndreptăți... uiți că vina cea mare a întregului d-tale sistem este într’un singur cuvânt... ai fost reu crescută... așa e! — N’am avut nici o creștere... — Fie... Dar munca putea să te scape. Petite lasă capul în jos... dar numai o minută, şi zise : — Aşa e... dar sunt leneşe ! Reluă : — Munca sau iubirea... Ei bine, e tocmai iubirea, singurul sentiment bun şi cinstit care m’a pierdut de tot! — Şi tot iubeşti ?... — Da, domnule. . şi sunt liniştită pentru că ştiu că acela pe care îl iubesc nu e în mâinele d-voastră, după cum mi-ați și spus-o. Judecătorul se mulțumi să zîmbească... un zîmbet care avea un scop, și de care Petite se lăsă a fi înșelată, fiindcă strigă cu bucurie : — Ah! știam eu bine că Loremont nu era arestat... Judecătorul scrise ceva și sună. Un om intră ; îi dete scrisoarea zicându-i: — Repede. Petite se uita la el îngrijată, cu sprâncenele încruntate... Ea nu se liniști decât după cele d’întâiU cuvinte ale judecătorului care Îi zise : — Sâ ne întoarcem la afacerea noastră. — Vă ascult. — Va să zică nu ai ajutat la săvârșirea furturilor ale cetei borfaşilor? — Nici o dată. — Susții, asta precum ai declaraţia întâiul d-tale interogatoriu, că nu slujeai, fără să ştii de cât ca să spionezi pe Grosbouleau şi Lalongueur... — Numai atât! şi preţuiam mărfurile ce mi se aduceau, dar pe cari le duceau numai de cât. — Aceste declarațiunî sunt întărite de interogatoriele celor-l'alți duoî... (Va urma).