Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)
1890-10-10 / nr. 640
s&gss&ţ&messisswses. *uxmmn ra Ort'JLâLAJ Pur Elik. ANUL III—No. 640 IRiviteraB SO Basil ABONAMENTELE INCEP Lit ! SI u ALE i’tK.ClHEl LOSt SI SE PLĂTESC TOT-DEAL'NA ’NAIST* In Bucuresci la casa AdministraUer Din Județe și StreistefaSs prin mandate poștale. Un an in țară 30 lei, in stmnictate 50.* Șese luni „ 15 „ „ . 25 Trei luni „ 8 „ . 13 LA PAfaSS, ziarul se găsește de vânzare au numărul la kress«Ml Sup. 117, Boulevard St fcsscher. M A.S USC RI SE LE SU SE IN APOEAZX «■niSTRJIŢIA s Strada M®uâ, IS Director politiei MX.iL V. BELOWMIN Sä te ferești, române!ste cuia strein în casă. V. Alexandri. MERCURI 10 OCTOMBRE 1890 Numărul IO Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Libera, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREINETATE, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anunciuri la b. linia lei US SU REDACTio s Strada 9 Inserţmnilei ându-l REGELE VICTIMĂ (?) ......... ..... - 4--- ^0^^-------------------MifireaM sericilor hretestiflcii Turcla camera franceza .—------------------------------------------------------------------------O îndoită crimă REGELE IN CALARASI ■----------------------------------------------------------—-------------------------------------------------------------------------Replamentul noei leii ie penăm ---------------------------tmnGc&Qo--------------------------MONNA MARIA’ SOLDAȚII DESNAVAJDUISBI HMI.W il- — l. lL^m»nr-i.»n,i -........N r- - .... Bucuresdi 9 Octombre Regele Victima (?) Am asistat alaltăeri la întrunirea publică provocată de partidul național-liberal, și am constatat că cetățenii, într’un număr destul de mare, au răspuns la apelul ce li s’a adresat. Scopul meu nu este de a face analiza discursurilor rostite; voesc astăzi numai a dovedi că venerabilul Dimitrie Brătianu nu a fost nici sincer nici veridic, când a spus că Miniștrii actuali înșală pe Regele. Bietul Rege! — Mărturisesc că nu 'mi pot închipui pe Majestatea Sa în tristul rol de victimă a Miniştrilor Săi. Rog pe şeful partidului naţional liberal să bine-voiască a arunca înpreună cu mine o privire asupra acestor din urmă două-zeci de ani. In Martie 1871 cine a fost înşelatul? Regele sau Lascar Catargi care a împiedicat pe Majestatea Sa de a pleca pentru tot-d’auna din România ? — Primul-ministru conservator, în primăvara anului 1876, a înțeles în fine că a fost tras pe sfoară. Nici o dată nu am jelit pe Lascar Catargi, căci adevărata victimă a fost biata Ţară, care ar fi putut fără zguduire să scape de acest Agent nemțesc. Carol I chiamă pe Generalul Florescu pentru a forma noul cabinet. Ezitaţiunea Generalului este învinsă cu promisiunea că i se va iscăli decretul de disolvare a Senatului. Regele promiţând ştia că minte, căci acel minister, numit ministerul Generalilor, nu avea altă menire decât de a fi o sperietoare pentru partidul liberal de la care Majestatea Sa cerea unele concesiuni fără de care nu voia să’i încredinţeze puterea. Bine-voiască Dimitrie Brătianu a’mi spune cine a fost înşelatul in Aprilie 1881, când Regele l’a chemat din Constantinopol pentru a forma Cabinetul ? Trebue să recunosc că la această tragere pe sfoară Majestatea Sa avea un complice, şi că acel complice era Ion C. Brătianu. Voi-va Ion C. Brătianu a ’mi spune cine a fost înşelatul în Martie 1888, când Regele nu a voit a primi demisiunea sa, pentru a ’şi face gustul de a ’i goni peste două săptâmâni ca pe o slugă de care nu mai avea trebuinţă ? Putea-va Lascar Catargia ’mi spune cine a fost înşelatul in Noembre 1889, când Regele ’i promisese decretul de disolvare a Corpurilor legiuitoare, ştiind bine că minte dând Primului Seu Consilier această promisiune ? Şi In faţa atâtor înşelăciuni, atâtor trageri pe sfoară, atâtor minciuni rostite cu un cinism revoltător, vine Dimitrie Brătianu, care se bucură de respectul şi de stima tutulor, să ne înfăţoşeze pe Carol I ca pe o victimă a Consilierilor Săi! O întrebare se impune : — Crede oare aceasta bâtrînul liberal ? — Nu ! de o mie de ori nu ! Nu o crede și nu o poate crede, căci el este una din victimele Iezuitului încoronat, care de 24 de ani nu ştie ce este sinceritatea, ce este francheţa, ce este adevĕrul. Dimitrie Brătianu trebue să fie pentru noi mai tinerii un exemplu de curagiu civic. El trebue să ne înveţe a nu scrie, a nu vorbi de cât conform cu adîncile noastre convingeri. — Alaltăieri s’a călcat datoria. Iată trista impresie sub care am părăsit întrunirea. Termin cu o mică conversaţiune ce am avut cu un colectivist. Eşind de la Întrunire, mă întâlnesc cu unul din fruntașii colectivităței, care mă întâmpină cu următoarele cuvinte: — Trebue să mărturisești, dragă Beldimann, că întrunirea noastră de astăzi este impunătoare. — Da! impunătoare prin numărul cetățenilor care au răspuns la apelul vostru, răspunsei eu, dar nu prin discursurile rostite. Cu linguşiri la adresa Regelui ve depărta, de putere. Majestatea Sa nu ştie de cât de frică. Începeţi a zbiera, a conspira şi atunci aveţi şanse a ve apropia de putere. — Nu ai dreptate, amice! Noi procedăm altfel. Adu-işi aminte din tinereţile tale, când iţi plăcea o femee. Ce curte îi făceai! Ce dezmierdări! ce promisiuni îi adresai! numai până ajungeai la scop. Şi pe urmă.....Aşa şi noi, până vom ajunge la putere...... — Dacă compari pe Regele cu o femee, fie! Te voi urma în această comparaţiune. Vei şti dar, dragul meu, că curte se face numai femeilor pe care nu le plăteşti. O femee plătită este o femee publică, şi unei femei publice ai dreptul să-i porunceşti. Curtezana Încoronată de care vorbeşti, şi căreia voi colectiviştii ei faceţi astăzi curte, este plătită de ţară cu un milion două sute mii lei pe an ; şi pe lângă această sumă colosală, voi colectiviştii aţi mai cumpărat-o şi cu venitul a 12 moşii.— Unei asemenea prostituate lacome, nu i se face curte, ea trebue tratată cum merită. Alex. V. Beldimann la Neapole pe la sfîrşitul lui Octombre sau începutul lui Noembre. BERLIN, 8 Octombre—„Monitorul Imperiului“ desminte ştirea înregistrată de ziare că împăratul ar fi exprimat şefului administraţiunel drumurilor de ier viile salepăreri de rău pentru aceea că departamentul drumurilor de fer a făcut prea puţin pentru a ajuta la rezolvarea chestiunei locuitorilor a claselor sărace in centrele mari. TELEGRAME VIENA, 8 O otembre. — La prânzul dat la Schoenbrunn în onoarea Principelui de Galles au mai luat parte şi Arhiducele Guillaume, Principele de Hohenlohe, miniştrii Kalnoky, Taaffe, Orczy şi Bauer, ambasadorii Wolkenstein, Deym, ş. a. Principele de Galles a plecat seara la Paris de unde a pleca direct la Londra. BUENOS-AYRES, 8 Octombre.— S’a ţinut un meeting foarte numeros; el a cerut darea în judecată a fostului preşedinte Celman şi a partizanilor săi din cauza uneltirilor lor. SOFIA, 8 Octombrie.—Principele s’a întors aseară împreună cu Principesa Maximilian de Bavaria, venind de la Filipopol. Ştirile date de unele ziare streine despre sănătatea D-lui Stambuloff sunt exagerate. Primul ministru suferă numai de o oftalmie care -l sileşte să stea în casă încă câteva zile. Din zi în zi merge mai bine şi azi a putut primi pe mai mulţi funcţionari înalţi. VIENA, 8 Octombre.—„Noua Presă Liberă“ află din Roma că întrevederea D-lui Crispi cu D. de Caprivi se va face ■Sfäsemssm Mierea Bisericilor Grecii din Turcia _____* „Politische Correspondenz“ află din Constantinopol că închiderea bisericilor greceşti a făcut o rea impresie la palat; nu e nimic de temut în Constantinopol, dar s’ar putea întâmpla ca această măsură, dacă se menţine, să aibă rezultate supărătoare în provincie. —Totuşi cercurile diplomatice nu cred că se va putea ivi complicaţiuni serioase deoarece ultima propunere a Porţii e o bază favorabilă pentru nişte negocieri. Se asigură că dl. de Nelidoff a întrebuinţat de mai multe ori influenţa sa în favoarea Patriarhatului. Camera Franiceză PARIS, 8 Octombre.— Culisele sunt foarte animate; cea mai mare parte din deputaţi au venit cu irapresiunea că ţara reclamă liniştea. Dl Rouvier a depus proiectul de supratarS*1supra specialităţilor farmaceutice; D-l de Freycinet acel al indemnităţilor ce sunt de plătit familiilor nevoiaşe în caz de mobilizare şi proiectul asupra spionagiului. (Aprobări). Proiectul tarifului a fost depus la Cameră. El e compus din 721 articole şi împărţit în două părţi: tariful maximal ce se va aplica ţărilor ce nu vor acorda nici un avantagiu Franciei şi tariful minimal, rezervat naţiunilor cari ar consimţi la un regim favorabil Franciei. Produsele agricole figurează exclusivamente la tariful maximal, cea carenotă că ele vor rămânea în afară de orice aranjament cu celel’alte state streine. In cea ce priveşte materiele prime, guvernul va alege pe cele ce sunt indispensabile industrielor celor mari și pentru cari ar trebui să se ceară scutirea de orice taxă vamală. Printre produsele scutite de vamă ar fi mătăsurile nevăpsite, lânurile, pieile brute, bumbacul brut. Laalegerile legislative dela Couflain şi Rambouillet (balotaj) au izbutit republicanii. La Couflans D. Laroze’a fost ales cu 9762 voturi contra 4300 date candidatului conservator; la Rambouillet d-nul Vian a fost ales cu 7545 voturi contra d-lui Caraman republican înaintat care a obţinut 7091 voturi. D. Goussot, bulangist, a cerut să interpeleze chiar mâine guvernul asupra măsurilor ce crede că va lua contra uneltirilor bulangiştilor. Camera a cerut discuţiunea imediată. D. Goussot a cerut să se ordone urmăriri pentru ca să se facă lumină. D. Constans a răspuns că e vorba de nişte acte condamnate deja de înalta Curte de Justiţie şi aproape de unanimitatea Francezilor; guvernul nu va ordona urmăriri cari n’ar profita de cât acelora cari le cer. Dacă se vor face noi tentative guvernul va şti ce are de făcut. D-nul Dérouléde respunde cu multă vioiciune; i se aplică censura. Sgomot mare , bulangiștii protestează. La urmă se adoptă ordinea de zi pură și simplă. De Vânzare sau de dat în arendă imediat, din cauza taxăreî moşiilor de către stat cu îmboitul venitului lor real: moşiile Gherdana-Floreşti, Corni şi Meleşcani din judeţul Tecuci, plasa Berbecii, o oră depărtare de gara Sascut. Amatorii se vor adresa la proprietarul însuşi, la moşia Gherdana. LEONA. VIDRAȘCO. a îndoita crima Am spus de nenumărate ori — şi au spus-o şi alţii—că forma înghite fondul la noi. Îndată ce forma legală nu este atinsă, ba chiar atunci când ea este călcată în picioare, dar aşa mod încât să se găsească un subterfugiu sau nişte împrejurări uşurătoare, cari să micşoreze sau să acopere vinovăţia făptuitorului, — nici o autoritate nu se mişcă, nu se crede în drept nici un judecător să intervie. Legea pedepseşte cu munca silnică pe cel ce omoară un om, ea pedepseşte cu mare asprime şi pe cel care, cu voinţă şi ştinţă, nenoroceşte pe cineva pentru toată viaţa şi’l pune in incapacitate de a’şi agonisi cele necesare existenţei. Sunt insă oameni—şi aceia formează grosul aderenţilor regimului monarchic —cari omoară şi nenorocesc sute de nevinovaţi fără a cădea sub povara legel. Aceasta numai din pricină că poziţia lor în Stat ii ocroteşte de urmărirea legilor. Aşa de exemplu, Ministrul nostru de rezbel are până azi pe conştiinţă sute de suflete nenorocite din cauza spiritului D-sale îngust, din cauza puţinei D-sale compătimiri pentru nenorocitele victime puse sub administraţia sa. Cu toate aceste, Generalul Vlădescu umblă liber, este ministru şi — ce e mai grav — urmează a nenoroci încă alte sute de victime. Cine nu ştie câţi soldaţi au orbit, din cauza conjunctivitei granuloase —care a degenerat în oftalmie purulentă — de când este Generalul Vlădescu ministru de rezbel ? Cu toate aceste, cu toate că bărbaţii de ştiinţă au arătat că nu se poate cu nici un chip vindeca boala de ochi în cazarme şi în spitalele militare; cu toate că ei au arătat că cel mai mare focar de infecţiune şi de propagarea boalei este viaţa militară ; cu toate aceste, Generalul Vlădescu a adus la manevrele de la Piteşti un regiment întreg de orbi, regimentul 2 de roşiori, pentru a propaga boala şi celorlalte trupe. • Astăzi regimentul acesta este pe cale de a fi licenţiat şi soldaţii cari -l compun vor fi trimişi prin diferite garnizone pentru a lăţi flagelul peste toată ţăra. Nu este aceasta o crimă? Cu toate astea, făptuitorul este unul din stîlpii Coroanei şi colegii săi încep a se molipsi de dînsul. Generalul Manu, ministru de interne, a luat dispoziţia de a recruta în contingentul anului 1891 pe toţi tinerii bolnavi de ochi pentru a-i vindeca în armată. Şi în faţa unor asemenea monstruozităţi, în faţa unor asemenea crime, nici un judecător nu se mişcă; nimeni nu cere trimiterea înaintea justiţiei a celor ce orbesc un popor întreg numai pentru gustul de a înmulţi armata Regelui, care să poată contracta pe spinarea ei angajamente cu guvernele nemţeşti. Dacă vom mai lăsa multă vreme pe susţiitorii Regelui în capul Statului Român, vom ajunge să vedem nenorocita privelişte în care armata va fi o pepinieră de orbi şi ţara întreagă o adunătură de neputincioşi. Dacă ceea ce fac miniştrii este o crimă, nepăsarea cetăţenilor este o altă crimă şi crimă mai grozavă. Instinctul de conservare trebue să ne deştepte o dată din ameţeala în care ne-au pus susţiitorii Monarchiei celei mai detestabile. Un fost militar*. Regele în Călăraşi „Vine Regele, Vine Regele Aşa se sună, aşa se vorbeşte: vine Regele... cu toţi se veselesc, toţi se pregătesc, toţi se zugrăvesc, toţi işi ajustează pantalonii şi’şi perie hainele ca să poată eşi întru întâmpinarea bravului nostru Rege. De la mic şi până la mare, toţi în par nu discut decât că vine Regele şi cum o să-l primească. Croitorii întorc la fracuri pe capete, Pâlărierii spăl la geobenuri, Cismarii pun la pingele şi câte alte petice, Pacinicii cetăţeni pregătesc mesalalele, Sacagii stropesc stradele pe capete, Măturătorii ridică hoiturile de prin obor, Pompierii mută la hodoroage, Militarii freacă scândurile şi săbiile ofiţerilor, Moş Gâlcă lăutarul instrumentează vioara, Dulgherii fac la coade de steaguri pe capete, Zugravii pun tapete pe zidurile saloanelor din gară, Slujbaşii.... Doamne ! Doamne !.. se tind să fie frumoşi şi fercheşi, să bată la ochi... şi aceasta numai pentru că vine Regele. Vine Regele, nu -i jucărie... are să fie o tăcere ca în fundul mormîntului, căci, când va sosi Regele, nenea Petcu de la... are să ţie primul discurs. Atunci e atunci. Atunci să fie câinii legaţi ca nu vreunul să latre şi să Întrerupă pe nenea Petcu. Vine Regele, nu e glumă Masa e pregătită In Palatul comunal, la care va servi un neamţ, de la Union. Muzica militară va intona imnul naţional (pe care ’l repetă de opt zile): Du'te, du'te, n’ai mai fi. Apoi pe covoare nepreţuite, să -ţi vază ochii la ghete cârpite. Apoi cununi de flori, fracuri negre a la nenea Alecu 10 Maici, mânuşi albe şi gulere drepte cu funde tricolore şi cu bolduri de să verse lumina.... Apoi, unde mai pui ia socoteală că a trimis ştafeta şi în Silistra să vie şi Teodoroff, Nediloff, Mincicoft, Navemde loff. Of. In sfirșit, ce se va întâmpla, vâ void seri Mercuri, căci de sigur ad să se întâmple foarte multe care ad si mâ pue pe lucru mal serios. Nepos. Replanul unei leii de Pemiui Noua lege de pensiuni a funcţionarilor publici urmează a fi însoţită de un regulament în care să se arate anume actele ce trebue să prezinte fiecare aspirant la pensiune. Prin urmare ar fi de necesitate ca D-na Ministru al Finanţelor să dispue mai din vreme elaborarea şi decretarea zisului regulament, căci unele din acele acte, după natura lor, pot fi supuse la întârzieri provocate mai mult sau mai puţin de îndeplinirea formalităţilor. Şi ar fi prea rău, mai cu seamă pentru cei mai săraci, să piarză periodul de sease luni, adică de 1 Aprilie până la I-ia Octomvre din causa necomplectăreî actelor la timpul cerut de lege. Orî,dacă are de gând guvernul să nu pue în aplicare această lege atunci s’o spue categoric.