Adevěrul, iunie 1891 (Anul 3, nr. 844-871)
1891-06-10 / nr. 852
i ANUL'III —Nr. 852. NUMERUL10 BANI .3 ABONAMENTELE tpCEP LA l ȘI 15 ALE FIECĂREI LUNl “ ^ fî «o pliten tot-d’o-UH» ’uulnto 2b București la casa Administrației. Din Judtot .și Străinătate prin mandate postata Un an tn tari 30 ld. In străinătate 50 , Șease luni , 15 , , , 25 Trei luni , •,;» *, »3 ' ^ Un numBr tn BtrălniUte ÎS bani • MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZA Inserțiuncle și Reclamele 3 Ici r3ndul. LA PARIS, ziarul se găsește de vCnzare cu numărul la kioșeul No. 117, Boulevard St.- fltribel. UN NUMER VECHIO 30 BANI rED ADMINISTRAȚIA T^mYrr-rrm pot ittp ? AT TT'V' V T^TTT TiT'M'A TM'i’T REDACȚIA *• 111* — BULEVARDUL ELISABETA, — 111 JJIRECTQR POLITIC * iALaHi^V. V . JV1 A.IN U III, — BULEVARDUL ELISABETH,—• £ 11 ■■■■■■■■■■MlillMWWIlllllMillMniMIMWWnilWMItiBtWBWaBaBBMW O SINGURĂ EDIŢIE Să te ferești, Românei de cuiu strein In casă. .... ........ .s T. Alexandri. LUNI, 10 IUNIE 1891 NUMERUL 10 BANI ANUNCIURILE Din BUCUREŞTI şi JUDEŢE se primesc: NUMAI la ADMINISTRAŢIE. Din STRĂINĂTATE, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anundiuri la pagina IV.........0.30 b. linia . . . ir..........2. lei , art . II ••#••• 3. lei I SĂPTĂMÂNĂ DOUĂ DILEME VIAŢA LITERARĂ Examenele Şcolare Revoluţia din Siria____ „Adeverul“ la Iaşi _____CRONICA Sîngele de Rîndirnică MORŢII ŞI VII Bucureşti, 9 Iunie 1891 SEPTAMANA Catastrofa întâmplată la Moenchenstein (Elveţia) trenului, care plecase din Bale şi pricinuită de ruperea unui pod în momentul trecerei, a emoţionat toată Europa. Până azi, deşi s’au scos de sub dărâmăturile vagoanelor mai mult de o sută de morţi, încă nu se cunoaşte numărul adevărat al victimelor. Descrierea, pe care o găsim în presa streină asupra acestei nenorociri, dă amănunte îngrozitoare. Dacă cititorii noştri au nevoie de emoţiuni puternice, le vom descrie în puţine cuvinte cum s’a petrecut catastrofa. La 2 iunie, pe la orele 2 şi un sfert p. m. un tren ordinar eşia din gara Bâle. In capul trenului se aflau două maşini, apoi un vagon de clasa I, unul de a Il-a, un vagon poştal, un vagon de bagage şi şapte vagoane de clasa IlI-a. Aceste din urmă vagoane erau aproape pline de pasageri. In tot trenul se aflau ca la 600 de persoane. La 5 kilometri de Bâle se afla podul de la Moenchenstein, peste rîul Birse, foarte umflat în acest moment. Cea dintâiu mașină trecuse deja podul, când acesta se surpă. Mașinele și cele dintâin trei vagoane căzură în apă, al patrulea vagon fu răsturnat pe jumătate, iar al cincelea rămase atârnat între pod şi sfârâmâturi. Celelalte vagoane remaseră pe şine. Maşina dintâi a căzut cu roatele în sus, a doua pe roate, iar vagoanele de clasa I şi II fură literalmente măcinate Priveliştea era înfiorătoare. Ţipetele şi gemetele răniţilor răsunaui din toate părțile umplând de jale pe cei remaşi vii şi neatinşi. Toţi călătorii din vagoanele căzute, au fost zdrobiţi sau înecaţi. Dintre cei din vagoanele remase pe sine, din cauza zguduiturei cu care s’a făcut oprirea, sunt foarte mulți grav răniți, având picioarele frînte. Se crede că numărul morţilor e de 112 şi al răniţilor de 130. Cum ori şi cine îşi poate închipui, ajutoare au sosit îndată şi, ceea ce a fost mai sfâşietor, a fost sosirea rudelor victimelor, cari fuseseră scoase şi aşezate pe malul rîului Birse. Din ziua catastrofei şi până azi continuă îngroparea cadavrelor şi încă nu s’a sfîrşit. Şi când te gândeşti, această mare nenorocire se datoreşte şarlataniei fabricanţilor nemţi, cari au furnizat ferăria podului de la Moenchenstein, nu ştii pe cine să osîndeşti mai mult, pe nesăţioşii aceştia, cărora câştigul real pentru marfa bună nu le ajunge, ori pe proştii puşi în capul drumurilor de fier, cari se lasă să fie păcăliţi de şarlatanii spoliatori din Germania? Să respundă D. Duca, dacă-i dă mâna. Ceea ce preocupă încă pe toată lumea politico - diplomatică este tripla alianţă şi reînoirea ei. Ziarele austriace şi oficioasele italiene dau fel de fel de ştiri tendenţioase pentru a dovedi soliditatea frînghiilor cari leagă pe cei trei suverani din Europa centrală, dar aceste ştiri par a dovedi tocmai, că numai puţin săpun democratic ar ajunge, pentru ca frânghiele de legătură a suveranilor, să devie frînghii de spînzurătoare. Aşa de exemplu, un ziar italian anunţă că în curând va avea loc o mare revistă navală a flotelor triplei alianţe făcută de cei trei monarchi aliaţi. Pe de altă parte, o telegramă din Roma, publicată tot într’un ziar al triplei alianţe, anunţă că radicalii italieni au ţinut în ziua de 4 iunie o mare întrunire la Roma, în contra triplei alianţe. întrunirea a ales o comisiune cu însărcinarea de a organiza o campanie generală în contra triplei alianţe. Comisiunea a decis să se ţie meetinguri pe această temă în 130 de oraşe ale Italiei în aceeaşi zi. Agitaţia va începe printr’un apel către poporul italian şi print’o conferinţă a profesorului universitar Bovio. Şi, pe când în Italia se începe o luptă serioasă, pe când în Austria conflictul între naţionalităţi e mai acut ca oricând, în ziarul Hamburger Correspondent se vorbeşte cu seriozitate de o propunere venită din Franţa, care tinde la retrocedarea Lorenei către această din urmă putere, lucru care ar putea pune capăt încordărei dintre Germania şi Franţa. Precum se vede, cu toată parada răsboinica pe care o fac guvernele statelor mari din Europa apusană, fiecare caută să găsească o soluție a crizei militarismului pe cale pacinică, fiindcă toate sunt prea împovorate de colosalele cheltueli militare, pe cari le-au făcut. Desigur că o înțelegere pe cale pacinică ar fi mai folositoare întregei Europe, decât groaznicele urmări ale unui resboiu general. In peninsula Balcanică pare a se pregăti ceva. Contele Ignatief şi prinţul Nikita al Muntenegrului vor sosi la Belgrad, fostul prim-ministru al Greciei, Tricupis, a fost deja acolo, iar prinţul Ferdinand al Bulgariei a fost primit în audienţă privată de împăratul Austriei Vă închipuiţi ce combinaţiil fac ziarele de diferite.... monezi pe seama acestor vizite. Noi vedem în ele un lucru simplu şi mereu acelaşi." Rusia vrea să doboare pe Austria în Orient şi aceasta nu se lasă. Una are pe Nichita, cealaltă are pe Ferdinand de Coburg, doi agenţi în sens opus. Din toate vizitele aceste, mai însemnată pentru noi este aceea a D-lui Tricupis, care va veni şi la Bucureşti. In toastul pe care l-a ţinut la Belgrad, bărbatul de stat elin a accentuat mult ideia unei confederaţii Balcanice şi oricine este democrat înţelege că aceasta e singura cale, care ne-ar aduce pe toţi, noi mititeii şi slabii Orientului, la o scăpare sigură de Ignatieni şi de Kalnoki, începutul pare a se face, să profităm de ocazie. Pe când Europa întreagă e frământată de chestiuni atât de mari, la noi Parlamentul dă priveliştea unui mare biurou telegrafic, în care se expediază depeşele constituţionale către puterea esecutivă, bineînţeles cu toată urgenţa şi cu toate greşelile ortografice inerente sistemului telegrafic... Iar când se găsesc telegrafişti recalcitranţi, atunci pila de la Răcăciuni face explozie şi miniştri nud. Scandalul de maieri n’a avut nici o înrîurire asupra majorităţei actuale. Bugetele se votează cu iuţeala fulgerului, iar eroul zilei, D. Popovici, începe să cadă în uitare, cu atât mai mult, cu cât prudenţa îl îndeamnă să nu vie la Cameră. Unii atribue lipsa lui de la şedinţa votului dat de o parte din majoritate, care—sub searbădă inspiraţie a D-lui Pencescu—a desaprobat faptul (!) în termeni duioşi. Alţii însă, între cam şi subsemnatul, sunt de părere că D. Popovici, cunoaşte în destul grosimea păturei care acopere faţa celor din majoritate şi nu vine la Cameră, fiindcă se îndoieşte că pielea de pe spinarea D-sale e tot atât de rezistentă ca aceea de pe obrazul întregei majorităţi, din care face parte. Neagu. TELEGRAME CONSTANTINOPOL, 8 Iunie. — Se asigură că ministerul poliţiei a primit o depeşă, care anunţă arestarea lui Anastasse, şeful tâlharilor din Cekeskioi. — Această ştire cere o confirmare, care nu se poate obţine înainte de astă seară. LONDRA, 8 Iunie. — Lord Salysbury a primit o deputăţie a ligei comerciale a Regatului; mai mulţi membrii ai Camerei făceau parte. Deputaţiunea a cerut să se ia măsuri pentru a suprima tractatele care împedică coloniile de a acorda Engliterei condiţiuni comerciale mai favorabile decât celorlalte ţări. Lord Salisbury a declarat că este cu neputinţă să denunţe numai articolele relative la colonii, dar că guvernul va căuta să depărteze aceste articole cu cea dintâiu ocazie care s’ar prezenta. LONDRA, 8 iunie. — Times află din Constantinopol, că ştiri din Jemen anunţă o nouă luptă între trupele turceşti şi triburile revoltate. Turcii au fost bătuţi şi au suferit pierderi mari. Este temere ca mişcarea să nu câştige Hedjaz unde pelerinii sunt foarte numeroşi. ?? Astăzi D. Lascar Catargiu, prim ministru al M. S. Domnitorului Carol I la 1866 face parte din cabinet II întrebăm clar: Ce se face cu cei 12.000 galbeni dăruiţi de Carol I prin scrisoarea Sa din 2 (14) Iunie 1866 adresata Ministrului de culte C. A. Rosetti şi publicată în „Monitorul” cu Nr. 118? Care este așezamentul de binefacere fondat cu această sumă? Dacă banii s’au capitalizat, cât reprezintă astăzi suma dăruită ? REVOLUŢIA diN SIRIA Telegramele sosite din Constantinopol ne vestesc că censura cea mai riguroasă este aplicată asupra ştirilor ce pornesc din Jemen. Dupe informaţiuni particulare venite din Alexandria, guvernul din Jemen şi toate autorităţile turceşti au fost asasinaţi de rebeli. Arabii sunt revoltaţi şi au luat în stăpânire ţara. Ceea ce este sigur este că guvernul a pornit trei nave din Loyd, cari au părăsit ieri Constantinopolul, pline cu trupe şi muniţiuni destinate pentru Jemen. Două Dileme — Ce este o dilemă ? — O dilemă este un argument prezentând două propoziţiuni, contradictorie, din care să iasă adversarului alternativa, convins că una sau alta 7 va convinge. Iată dilema în care amicul meu C. G. Costa-Foru pune pe liberalii naţionali în chestiunea creditului de 45 milioane pentru fortificări. O extrag din ziarul „Bucarest“ No. 405. Din două una: Sau fortificaţiile nu au avut nici o dată significaţiunea pe care partidul liberal-naţional a recunoscut-o, când era la putere.—Apărarea Ţarei. Sau dacă au avut atunci acea significaţiune, trebue să o aibă şi astăzi. In primul caz a înşelat Ţara până la 1888. In al doilea trebue mântuit ceea ce s’a început, ori cari ar fi bărbaţii ce s’ar succeda la putere. Nu eu, în această chestiune, voiu lua apărarea liberalilor naţionali. Organele partidului au esplicat sau vor explica prutarea sa faţă cu creditul cerut pentru continuarea şi terminarea (?!)—vorbă să fie —a fortificărilor. Eu voesc astăzi, la rândul meu, să pun pe liberalii-conservatori şi în special pe simpaticul liberal-conservator C. G. Costa-Foru, în următoarea dilemă. Din două una: Sau fortificaţiile nu au fost nici o dată îndreptate contra Rusiei, şi atunci cuvintele D-lui P. Carp nu trebuiau luate în serios. Sau dacă au fost îndreptate la 1890 contra Rusiei, ele trebue să aibă şi astăzi acelaşi scop. In primul caz, liberalii-conservatori cu Lascar Catargiu foarte rău au făcut când au votat în anul 1890 contra fortificărilor. În al doilea, liberalii-conservatori cu Lascar Catargiu au comis o crimă, când, acum câteva zile, au votat pentru fortificări. — Ce este o dilemă ? —■ O dilemă este un argument prezentând două propozițiuni contradictorii, din care se lasă adversarului alternativa, convins că una sau alta îl va convinge. Adversarului meu îi las alternativa, sigur fiind că am convins pe inteligentul director al ziarului „Bucaresti“ a. r. b. „Adevărul“ la Iaşi 7 (19) Iunie 1891. Domnule Director Alegerea de Primar, mult aşteptata alegere de Primar de la Iaşi, s’a făcut astăzi Vineri 7 Iunie. Deşi fixată pentru ziua de Joi, alegerea s’a amânat pe astăzi, din cauza u nor neînţelegeri ivite între noii noştri edili. După cum v’am comunicat într’o corespondenţă trecută, candidaţii pentru locul de părinte al oraşului erau doi: D. N- Ceaur-Aslan şi D. Constantin Langa. Toată lumea credea că D. Aslan va fi ales, dar toată lumea s’a înşelat. Noul consiliu comunal de Iaşi a ales de primar pe D. C. Langa cu 15 voturi, în contra D-lui N. C. Aslan, care a întrunit numai 14. * Această alegere are o deosebită însemnătate, în circumstanţele în care s-a produs. Se ştie, în adevăr, că D. Langa e unul dintre fruntaşii Ligei care-i poartă numele; se ştie de asemenea că D. Aslan e un alt fruntaş; se ştie în fine că amândoi aceşti bărbaţi politici,—D. Langa e şi D-sa bărbat politic !—aparţin nuanţei aşa poreclită liberal-disidentă, nuanţei laterale. Alegerea de Vineri e aşadar mărul discordiei—şi de astă dată al unei discordii foarte serioase,—aruncat nu numai în sînul Ligei-Langa, dar şi în sînul grupului lateral,—şi consecinţele discordiei vor fi cu atât mai însemnate cu cât D. Aslan, iar nu D. Langa, e cel tras pe sfoară. Cu D. Langa ar fi fost mai uşor. D-sa nu e dificil la împăcat. Ora pacinic, ilustrul bărbat de Stat s’ar fi mulţumit cu vre-o altă însărcinare onorătoare... Dar cu D. Aslan nu merge, cu D-sa nu se glumeşte, D-sa ştie să se răsbune, are şi putere şi talent pentru aceasta. # # # Un prieten iniţiat în misterele comunei Iaşi m’a asigurat că D. Aslan, aflând de rezultatul alegerel, s’ar fi exprimat ast-fel: — Va să zică aceasta e răsplata pentru că i-am ridicat pe toți inspi- Ei bine, o să vedem pe a cui are să fiel Proectul D-luî Aslan, — mă asigură prietenul în cestiune, — este să se retragă de la Comună împreună cu partizanii D-sale și să pue ast-fel consiliul în minoritate. Disolvarea lui ar fi cu chipul acesta neînlăturabilă, — şi la alte alegeri D. Aslan va şti să-şî ia cuvenita revanşă. ’ . R. K. Ghiţă Mârzescu, fireşte, vede cu îngrijire şi părere de rea această neînţelegere. Sindicatul sau, întemeiat pe concurenţa poftelor de satisfăcut, se disolvă, se topeşte ca ceara la faţa focului (K. K. Ghiţa e tare în canoane !) în faţa neputinţei de a le satisface. Poftele au înfiinţat sindicatul,—poftele îl vor desfiinţa ! * # * Cu ajutoarele de Primar n’a fost mai puţin nostim. La un moment dat, joi, am avut 17 candidaţi pentru 4 locuri! Vineri unii s’au retras şi astfel s’au putut alege: Glumeţul N. Sakelaru, vestitul I. Ornescu, obscurul C. Makedon şi sprinţarul G. A. Scortzescu. Nici vorbă că sub cârmuirea acestei administraţii afacerile vor merge de minune. Energia d-lui Langa, isteţimea d-lui Ornescu, desinteresarea d-lui Scortzescu şi vastele cunoştinţe ale D lui Makedon sunt atâtea puternice garanţii! Dar teama tuturor e că noii edili nu vor putea duce casă,—şi această teamă e întemeiată nu numai pe ofensa făcută D-lui Aslan şi hotărîrea D-sale de a se resbuna,—(ceea ce trebue s’o facă, ceea ce nu poate să n’o facă)—ci şi pe un alt motiv puternic, foarte puternic. * * * Iată de ce e vorba: Nuanţa conservatoare din tripla alianţă nu e de loc representată în noua administraţie a comunei Iaşi. D. Langa e lateral ; d. N. Sakelari idem, D. C. Makedon ibidem, iar D-nul Ornescu şi Scorizessco colectivişti. Cum vedeţi,e nici un conservator. Fraţii liberali i-au majorizat, i-au tras pe sfoară, au pus mâna pe întreaga administraţie comunală şi i-au lăsat pe din afară, ca a cincea roată la car. Şi cu toate aceste conservatorii, ca poliţia şi administraţia lor, au ridicat tot greul în alegeri! Şi cu toate acestea alta era învoiala înainte de alegeri!... D. Aslan nu e prin urmare singurul amăgit,—şi retragerea D-sale din consiliu nu va fi izolată, va fi urmată de demisiunile tuturor conservatorilor. In curând vom avea clar noul alegeri comunale—și nu cred că risc a fi desmințit de fapte făcând această profeție. lassiensis.