Adevěrul, august 1891 (Anul 3, nr. 901-930)

1891-08-01 / nr. 901

ANUL III.— Nr. 901. OTMEEuL_le BAHl ABONAMENTELE ÎNCEP LA 1 Șl 15 ALE FIE­CÂREI LUNÎ tl se plfttesc tot-d’a-m­a 'naiul« în Bucureşti la casa Administraţiei Din Judeţe şi Străinătate prin mandate poştala Un an !n ţară 30 lei; în străinătate so Şease luni , 15 , , , 25 Trei luni , 8 ^ , 13 ^ Un număr Iff Străinătate 15 bani­­ MANUSCRISELE NU SE *NAPOEAZA administrația 111.-BULEVARDUL ELI8ABETA,_ m EDIŢIA A DOUA D irector politic * ALEX. V. BELDIMANÜ JOI, 1 AUGUST 1891 J NUMÉRÜLIO BANÍ ANUNCIURILE »in CUCUMESTI şi JUDEŢE se primesc: NUMAI‘la ADMINISTRAŢIE. Din STRĂINÉtATE, direct la administrație și In toate Occlile de publicitate. Anunciuri la pagina IV.......................0.30 b. linia * * * W ••••-. 2.-^ lei , ,• Inserțiunele și Redăm ele 3 lei rândul. y 1*5. PARIS, ziarul se găsește de vinzare cu nu­mărul la bioșeul No. 117, Boulevard St.-Michel. REDACȚIA 111,­BULEVARDUL ELISABETA, —­ÎH ASEDIU MILITAR REGELE LA OCNA CINSTE TIMBRATA ODOBEŞTI1 Absolvenţii şcoalei de meseri­e ÎNTÂLNIRE LACRIMILE JEANEI Bucureşti, 31 Iulie 1891. Asediu Militar Rog pe D. General Angelescu, comandantul corpului I de armată, să bine-voiască a me scoate dintr’o mare încurcătură şi, dacă nu va fi în stare s’o facă singur, să ceară şi ajutorul ministrului de resboiu, care e special în strategie încă din timpul asaltului de la Griviţa. Necunoscător în tactica militară, m’am rătăcit într’un câmp întărit şi nu ştiu­ pe unde să ies. Mi-e frică să nu păţesc ca D. Iacob Lahovary la 1877, să atac o redută crezând că e unica, și de la spatele ei să ’mi resară alta mai formidabilă. Dar, ca să scurtez nerăbdarea D-lor generali, le voiu povesti pă­țania mea. De mai mult timp, e mai bine de un an de atunci, ori de câte ori Adevărul publică ceva privitor la armată, îndată eu primesc din Craiova o scrisoare, al cărei con­ţinut variază după gravitatea acu­­zaţiunei ce se aducea prin ziar vre­unui ofiţer şi după gradul acestuia. Dacă Adevărul atacă pe un ofiţer inferior, scrisoarea e un adevărat vocabular de surugiu şi eu sunt copleşit de cele mai murdare înju­rături şi insulte. Dacă e vorba de un ofiţer superior, stilul e mai do­mol, nepoftitul meu corespondent e oare cum mulţumit şi, în loc de înjurături sunt tratat cu sfaturi. HgTrebue să spun, că — cu toate silinţele ce’şi dă ofiţerul care’mî scrie, — el nu’şî poate schimonosi la fiecare dată scrisul, iar modul lui de a vorbi dovedeşte că mulţi, dacă nu toţi ofiţerii din Craiova, sunt în înţelegere cu dînsul. Acest ofiţer îşi iscăleşte proza, mai mult sau mai puţin necuviin­cioasă, cu pomposul nume de : Vi­­teazul (?) anonim de la Craiova. Acum, după ce am schiţat tipul nepoftitului meu corespondent, să arăt D-lor generali Angelescu şi Lahovary pentru ce mă ocup în acest loc de asemenea lucruri, pen­tru ce m’am decis să aduc la cu­noştinţa cititorilor mei faptul unui smintit sau al unui imbecil de a insulta oamenii prin scrisori ano­nime. Mai întâi mi, om­ul care mă insultă prin scrisori neiscălite este un ofi­ţer şi un ofiţer trebue să fie mai viteaz de­cât e mişelul ascuns sub iscălitura Viteazului (?) anonim de la Craiova. Fiind­că mijloacele mele nu’mi permit ca să descoper pe mişelul care terfeleşte epoleta română, cer ajutorul superiorilor lui, căci tre­bue găsit acest individ mişel şi scos de urechi din armata pe care o necinsteşte. Apoi, scrisorile lui, între multe inepţii, conţin denunţări precise a­­supra faptelor unor ofiţeri superiori din Craiova şi, cu tot desgustul ce simt de a mă ocupa de acest per­­sonagiu trist sau caraghios, care mi scrie vrute şi nevrute, totuşi n’aşi dori ca eu însu­mi să remân în nedomirire asupra unor fapte accentuate de Viteazul (?) anonim de la Craiova. Aceasta cu atât mai mult, cu cât din cercetarea lor s’ar da poate de gol şi persoana nepoftitului şi o­­braznicului meu corespondent. Aşa, îndată după ce a apărut în Adevărul scrisoarea nenorocitului locotenent Hakman, am primit de la viteazul (?) anonim o scrisoare prin care î mi spunea că nu numai locot.-colonel Căplescu a făcut a­­buzuri, că mai sunt şi alţii, ca D. locot. colonel uwic^icditu, fost co­mandant al regimentului 1 de ar­tilerie şi acum mutat la divizie. După spusa viteazului (?) ano­nim—care trebue să cunoască de aproape pe D. locot-col. Bereşteanu,­­ căci dă detalii pe cari numai un subaltern putea să le aibă — acest D. lt.-colonel susţine viteazul (?) a­­nonim, ar fi abuzat de poziţia sa de comandant, făcând traficuri cu furajul regimentului, locuind în ca­zarmă fără a plăti chirie şi silind pe ofiţeri a dejuna şi prinzi acolo, pentru ca D-sa să nu cheltuiască cu mâncarea. In sfîrşit, o sumă de acuzaţiuni, pe cari eu — pentru o­­noarea D-lui lt.-colonel Bereşteanu — nu pot să nu le relevez şi să nu i le aduc la cunoştinţă. Cred că-i fac un serviciu ca aceasta şi sper că, cu ajutorul D-sale, voi­ putea descoperi pe viteazul (?) ano­nim, care insultă şi poate chiar ca­lomniază pe ascuns. Şi acuma, ca să revin la înce­put, rog pe D. General Angelescu şi pe D. ministru de resboiu, ca să cerceteze dacă este adevărat, că între toţi ofiţerii din garnizoanele principale există un fel de înţele­gere, ca să nu zic asociaţie secretă­­după cum spune viteazul (?) a­­nonim de la Craiova,­­ care, faţă cu acuzaţiunile ce presa aduce unora dintre ofiţeri, ar fi hotărît să pedep­­sească pe ziariştii îndrăzneţi şi în spe­cial pe mine, pentru crima de a fi cerut lumină asupra faptelor întu­necoase din armată. Eu, care cunosc mulţi ofiţeri oa­meni de onoare, nu pot să cred că în această asociaţie intră toţi ofi­ţerii, căci ar fi să desperez de sim­ţul de onoare în ţara noastră. Ase­menea hotărîri nu pot să le ia de­cât imbecilii şi nebunii şi aceştia compromit armata. Fiind­că nepoftitul meu cores­pondent, ca şi alţi bine-voitori (?) de aici, mă anunţă că ofiţerii au pro­clamat starea de asediu în potriva mea şi a altor confraţi din presă, rog pe cei în drept să cerceteze cu băgare de seamă ,şi­ să ne arate cum să eşim din asediul militar al ofiţerilor, fără a fi siliţi să arun­căm în aer cetatea. Din parte-mi, ţin la dispoziţia ce­lor interesaţi scrisorile viteazului (?) anonim, pe cari le mai am, căci multe le am rupt. Alex. V. Beidimann Un ukaz opreşte exportul secarei şi a făinurilor de secară de ori­ce calitate prin porturile Balticei, Mării Negre, şi a Mării de Azov şi prin graniţa de uscat a Ura­lului cu începere de la 15 (27) August. PARIS, 30 Iulie.—Curtea de apel a con­firmat sentinţa care condamnă pe Turpin la 5 ani închisoare şi 3000 de lei amendă pentru afacerea melinite­. PETERSBURG, 30 Iulie. — D. de La­­boulaye ambasadorul Franciei, a râmas ori scrisorile sale de rechemare împăra­tului. SOFIA, 30 Iulie. — Miniștrii s’au dus la Rusciuc spre întâmpinarea Prințului, care se întoarce din călătorie. TELEGRAME PETERSBURG 30 Iulie. - Țarul a dat cazacilor din Ural, cu ocazia aniver­­ărei a 300 a ». constituire! lor, steaguri pentru 9 regimente de resbel ce dau ei Guvernul a luat diferite măsuri în fa­voarea săracilor. — După Grardanine s’au afectat 15 mili­oane ruble la diferite lu­crări publice spre a da de lucru săracilor. REGELE LA OCNA Corespond, particulară a ziarului «ADEVERUL» In fine după ce s’au ţinut autorităţile locale în friguri două septămâni şi după o a doua împomponare a târgului a sosit şi Regele Carol la 27 cu ora 5 şi 50 m. post mer. In gară multă lume oficială, puţină lume neoficială. Regele era însoţit de Cuconu Lasca­­rache Gatargiu şi după „aiasta“ General Barozzi, colonel Perticari şi Dir. C. F. R. Duca. Cred că cu această deosebită cinste ce a avut linia Adjud-T.­Ocna, D. Duca va fi văzut proasta stare în care se gă­seşte aceste linii. Lumea oficială care aştepta în gară T. Ocna era compusă din : General Rado­­vici, comandantul corpului 4 de armată, General Ipătescu, comand. div. 8 infant. Maior Vintilă, com. Bat. 4 vânători, ma­ior Dupont, Procuror gen. Teodoreanu, Directorul monopolurilor Manu, Directo­rul penitenciarelor Băleanu, Inspectorul salinelor Dianu, Prefectul de Bacăui Sturza, Prefectul de Putna Nicolaide, inginer Sta­­matescu, inginer C. Sturza, inginer Eug. Sturza, sub-prefect Sturza, primar Cru­­penschi, etc. După cum văzură­ţi, din păcate în ju­deţul acesta, de când cu căderea libera­lilor, avem o inundaţie de Sturzeşti: Prefect Sturza, sub -prefect Sturza, inginer la saline alt Sturza, inginer en chef al li­niei T. Ocna-Moineşti alt Sturza, nu ar fi trebuit încă un Sturza la Poliţie ca să fim complecţi!! Primirea a fost rece din partea lumei neoficiale. Uralele fiind întreţinute de soldaţii companiei de vânători ce făceau onorurile militare pe peronul gărei. După „pâinea şi sarga“ oferită de D-l primar al comunei, Crupenschi, Regele, escortat de vreo 50 primari rurali călări, adunaţi bieţii oameni de prin toate col­ţurile judeţului, merse la catedrala din localitate unde asistară la serviciul divin ce se ofictă pentru a lui bună sosire. De la biserică Regele merse la casa D-nei Catinca Negri, unde a fost găzduit. Seara banchet, luminăţie, retragere cu torţe şi alte bazaconii. A doua zi­, 28 iulie, la 81/s dimineaţa Regele merse de asistă la liturghie, de 1?. biserică vizită cazarma vânătorilor, treci în inspecţie Bat. 4 vânători, care execută mai multe mănuiri de armă cu multă precisiune pentru care Regele mul­ţumi maiorului Vintilă şi ofiţerilor. De aci Regele merse la penitenciar, vizită închisoarea şi atelierele. Condam­naţii fortutau un careu în curtea peniten­ciarului. Regele trecu pe dinaintea con­damnaţilor, de la cari primi vre­o 50 de petiţiuni. După aceia Regele cu Directorul peni­tenciarelor şi cu Procurorul general Teo­­doreanu, întocmiră un tablou de graţiaţi şi comutări de pedepse, care se citi de către Procuror chiar în faţa Regelui. S’au graţiat 22 condamnaţi de restul pedepsei, s’a redus cu 10 ani pedeapsa la 2 condamnaţi, dintre cari unul e Fial­­cofschi, care ’şi-a asasinat metresa la Iaşi, — la alţi 15 s’a redus pedeapsa cu 6 ani. De la penitenciar Regele merse la „Sa­line“. — Aci decoraţiuni superbe — din punga Statului, bine­înţeles. Regele se coborî cu cutia, un ascensor foarte pri­mitiv cu cai. Regele era însoţit în cutie de D-l Manu, Diana şi Teodoreanu. Cu­conu Lascarache nu s'a scoborît de loc, găsind că e mai sigur pe pământ solid, de­cât în cutia salinelor. Gura ocnei are o adâncime de 85 me­tri, o a doua gură unde te poţi scoborî cu piciorul, are 450 de trepte, care nu acomodează ori­ce picior. Am fost surprins că pricepuţii ingi­neri ai salinelor nu au instalat o sone­rie electrică pentru a comunica din afară înăuntru, sau cel puţin un tub acustic, ori un telefon prin care să se anunţe plecarea şi sosirea cutiei. La plecarea cutiei un om de sus strigă cât îl ia gura: hiii... Ioane... ia sama că vine Regele... cu cutia! biiii-ne de-abea se aude din fund. Şi zeu nu e tocmai plăcut acest voiaj — pielea se cam încreţeşte şi un fior rece, te cam trece, când începi a te coborî. Parte din lume s’a coborît cu piciorul pe scări. Fundul ocnei splendid iluminat, avea un aspect feeric. Regele şi cei ce’L însoţeau după ce au vizitat galeriile au asistat la punerea pie­trei fundamentale la tunelul ce se va con­strui din fundul Genei până la linia T. Ocna Moineşti, şi care va servi pentru extracţiunea sărei. Cu această ocazie s’a oficiat un ser­viciu divin şi apoi s’a bâut şampanie. De la Saline Regele plecă spre a vi­zita spitalul din localitate. Imediat după plecarea Regelui de la saline, o grozavă nenorocire s’a întâmplat. Un funcţionar inferior de la C. F. R. venit cu trenul Regal, anume Ilie Ionescu, intrând în şopronul unde se află gura Ocnei şi pe unde s’a coborît lumea cu cutia, şi fiind deschisă iar în şopron cam întuneric a căzut în fundul abizului, în­cetând din viaţă imediat. Am văzut ca­davrul acestui nenorocit la spitalul din localitate, era ceva oribil, toate membrele sfărâmate în mii de bucăţi, capul sdrobit cu desăvârşire fără creeri. Greşala este a administraţiei Salinelor, cari n’a dispus să se facă un grilaj îm­prejurul deschidere!! Căci deşi gura are porţi, cu toate astea ele râmân deschise nu mai folosesc la nimic. După vizitarea spitalului, Regele întruni la dejun pe D-nii generali Radovici, Ba­­roţi şi Ipătescu, D-nii Manu, Dianu, Duca, Băleanu, Procuror-general Theodoreanu, Prefecţii Sturza şi Nicolaide, Ghica Co­­măneşti, Crupenschi, ingineri Stamatescu, G. Sturza, Eug. Sturza, Codreanu, Metaxa Iorgu şi D. Paraschiv. La 3 ore, Regele plecă la Slănic, iar lumea zise : Bogda-proste c'am scăpat. Recoreanu CINSTE TIMBRATA Dacă un stat nu se poate ad­ministra bine în lipsă de legi, nu e mai puțin adevărat, că el poate sta mai bine ca altul cu legi multe și bune, dar reu aplicate. A avea legi bune și a le aplica réu, în­seamnă a contribui cu voință la desvoltarea spre réu a unui stat. Câte legi nu avem noi și cu toate acestea, poate, că chiar oamenilor speciali în materie le sunt necu­noscute şi cu atât mai puţin celor profani, şi aceasta numai şi numai că nu se aplică nici o dată. Altele sunt aplicate atât de unilateral şi dupe placul celor puternici şi fa­voriţi ai zile, in cât o serie de oa­meni nedreptăţiţi ar putea cu drept să dărâme din temelie edificiul ce reprezintă un stat. Cu aplicarea viţioasă a legilor, ajungem să găsim într’un stat hoţi cinstiţi şi necinstiţi, cinstiţi pen­tru că fură şi dau chitanţă tim­brată, că n’au luat nimica, şi ne­cinstiţi pentru că furând dau cel mult din umeri, sau răspund cu un nu. Cinstea timbrată, ca să -i dăm aşa zicând o numire oficială, nu se poate dovedi mai bine, de­cât sta­bilind o comparaţiune sub aceleaşi împrejurări. Un exemplu de cinste timbrată ne înfăţişează tabloul de mai jos, ce ne arată cheltuelile de menagiu făcute la şcoala practică de agri­cultură de la Strihareţ. A resuma sub formă de tablou toate cheltue­lile făcute de la înfiinţarea şcoalei 1883 şi până în prezent, n’ar per­mite coloanele acestui ziar; de a­­ceia credem a lua drept compara­ţie numai 2 ani: 1885 sub D-l Th. Cartian și 1890 sub D-l Druțu, actual Director. E­­ntr’adevăr lucru înspăimântă- gură lună a anului 1885 se potri­tor, dacă comparăm cantitatea mai a tuturor articolelor consumate sub o direcţiune şi alta, cu toate că nu­­mărul persoanelor, la menagiu, au fost acelaşi după budget. Nici în timpul vacanţei Crăciunului, a Paş­­telui, sau în vacanţa cea mare când mai toţi elevii merg pe acasă nu s’a consumat sub D. Th. Cartian o cantitate de pâine, dacă nu mai mică, dar cel puţin egală cu cea mai mare cantitate consumată în vre-una din lunile anului 1890 sub direcţiunea D-lui Druţu. Rămâne să aprecieze fie­care însemnătatea ci­frelor, dar nu trebue să se uite că ele sunt cuprinse în acte timbrate produse de furnisori. Asupra carnei consumate o sin­luni din 1890, în cole diferinţi de 1, 2, 3 şi chiar 400 kgr. (luna Au­gust 1885, Cantitatea de seu, untura topită şi unt-de-lemn consumate în anul 1885 ne face să devenim ridicoli zicând: că elevii trebue să fi avut şi urechile unse, necum bucatele grase. Măsline? se mâncau ce e drept multe, pentru că numai cine nu cunoaşte gustul raţei, epureluî şi căprioarei cu măsline, ar putea res­­punde rîzând, nu se poate admite un asemenea articol în consumaţie intr’o cantitate, aşa de mare şi a­­gricultorii trebueau deprinşi la a­­semenea mâncări, căci îşi pot pe- LUNA. Pâine Curse Seu ~'g- ~ 1 .§ '£ ir £ S I »­»■—* SE D Pa. Afc. A£. A£. Kg. Litri Kg. Kg. Kg. Lit. Kg. Kg: Kg. Ianuarie 2515 677 90 20 40 10 6 30 80 25 100 m Februarie 2733 499 100 42 5 20 3 23 65 24 114 *0 Martie 2474 251 45 16 2 23 2 10 46 53 10 88 2 Aprilie 2712 824 62 3 23 16 8 5° 74 18 112 Maiü 3*53 639 47 >6 32 4 75 113 34 92 3 Iunie 2904 682 77 20 14 6 4 22 56 53 70 2 Iulie 2428 656 49 20 17 8 8­­ 58 50 15 78 2 August 2136 434 44 16 20 13 11 54 66 39 60 Septembrie 2302 533 115 11 5 1 28 15 15 42 Octombrie 2823 602 124 24 27 22 20 84 27 33 92 Noembrie 2899 620 117 20 40 13 8 56 53 33 60 Decembrie 2608 527 106 22 24 16 18 50 68 46 86 Ianuarie 97S 483 47 6 14 3 40 40 4 59 Februarie 1214 368 7 9 11 2 25 36 4 127­­ Martie 1313 439 39 13 *3 3 2 44 42 6 105 5 Aprilie 1396 299 40 7 11 4 1 — 50 — 62 5. Maiu 1200 293 46 7 17 2 2 26 34 15 91­­ Iunie 1584 416 50 10 10 2 2 28 28 18 92 1 Iulie 1560 398 39­7 16 1 2 32 24 1 44 ” August 1650 437 42 9 183/4 — 2 — 10 10 d Septembrie 1080 262 25 4 10 1 1­­ 3 5 35 Octombrie 1637 442 42 11 17 2­­ 7 4 5° Noembrie 1546 412 38 11 16 1 2 25 14 1 63 Decembrie ii9i 354 32 9 12 1 1 18 17 33

Next