Adevěrul, ianuarie 1892 (Anul 4, nr. 1049-1077)
1892-01-24 / nr. 1070
ANUL IV—No. 1070 IKUEEETJL 10 BANI __ ABONAMENTELE ■ InCep la » și i5 ale fiecAre! luni ți se plătesc tot-d’u-una 'naist« in București la casa Administrației. Din Judec și Străinătate prin mandate poștale. ' Un an In țară 30 Iei; tn străinătate 50 Șease luni . 15 , » , 25 Trd luni . 8 , , fc . 13 0 1 Va număr in Străinătate 15 bani !MANUSCRISELE NU SE 'NAPOEAZA ADMINISTRATIA III, BULEVARDUL BLISABETA,111Director politic: ALEX. V. BELDIMANU /R E D A C T I A Ilii-BuLEVARDUL ELISABETA, — îlî ..?,însei'tiunele și Reclamele 3 leî rândul. EDIȚIA A DOUA Să te ferești, Române! de culți strein în casă. T. Alexandri....1 VINERI, 24 IANUARIE 1892 NUMERUL10 BANI _ ANUNCIURILE Din BUCURRSTI șl JUDETE se pricesc NUMAI la ADHISISTRATSE. , Din STRXISETATE, direct la administrare șl la toate Oficiile de publicitate» Anunciuri la pagina IV ... . p .30 b. Hala . . • ni..............2.— ia „ » » N • • • • . • 3.—“ Icî w . ALARMA POLITICA IN JUDEŢE Candidatura directorului nostru UN JAF Bronzul japonez Buchetul Ucigaş Bucureşti 23 Ianuarie 1892 ALARMA Am scris în mai multe rînduri că cestiunea cea mai însemnată care se va prezenta viitorului Parlament va fi participarea României la alianţa vamală a Puterilor centrale. Pentru mine, această cestiune trece înaintea tutulor; văd însă cu părere de rea că presa opoziţiunei o cam neglijează şi că oratorii cari a fi luat cuvîntul în întrunirile liberale au atins’o numai în treacăt. Ziarele germane şi austriace din contra, se ocupă cu sîrguinţă de dînsa; ele privesc intrarea României în Zollvereinul germano-austro-italian ca un ce sigur. Mai mult încă, ele scontează dupe acum foloasele ce pot decurge din alipirea României la politica economică a triplei alianţe Aceasta dovedeşte că lucrul era ticluit mai dinainte şi că în curînd ne vom pomeni cu un fapt îndeplinit. Este dlar de o neapărată necesitate ca opiniunea publică să fie bine lămurită în astă privinţă pentru ca alegătorii să ştie ce -i aşteaptă dacă vor vota pentru candidaţii guvernamentali. Mai ales oraşele noastre dunărene trebue să ştie că cestiunea intrărei României în Zollverein este pentru densele de o însemnătate capitală, căci ele vor fi cele dintâi cari vor suferi o lovitură de moarte. Şi iată cum: Cea dintâi urmare a tratatului de comerciu încheiat între Germania, Austro-Ungaria şi Italia va fi o scădere a tarifelor vamale asupra productelor agricole ale ţărilor contractante. Această scădere va fi fireşte în paguba exportaţiunei noastre, căci exportatorii de grâne române vor trebui să plătească de aci înainte taxe vamale atât de mari, încât nu vor putea susţine concurenţa Din exportaţia grânelor noastre spre Germania, 60% se face pe calea maritimă, iar 40% pe calea de uscat, adică pe căile ferate. Exportaţia pe apă va deveni cu neputinţă din cauza urcărei taxelor de vamă în porturile de destinaţie ale Germaniei, iar exportu pe uscat va fi îngreuiat dacă nu paralizat prin faptul că exportatori din România nu vor putea concura cu Societatea de comerciu ungurească (Ungarische Handelsgeselschaft) care se bucură de scădere însemnată a tarifelor pe liniile ungureşti şi va avea prin urmare monopolul exportaţiei cerealelor noastre spre Germania. Se vede clar într’un mod lămurit şi necontestabil că exportatorii noştri de cereale vor fi loviţi şi siliţi a înceta cu totul operaţiunile lor cu pieţele germane. Pentru comerciul nostru aceasta va fi o pagubă de cel puţin 10 milioane, pagubă care va cădea mai ales asupra porturilor dunărene şi in special asupra Galaţilor şi a Brăilei. Nu este decât un singur mijloc pentru a răspunde la această lovitură. Acest mijloc este ca guvernul român să ceară Germaniei ca exportul nostru de cereale şi de vite să beneficieze de aceleaşi scăderi de tarif ca productele similare austro-ungureşti. Totodată trebue să ceară Austro-Ungariei ca exportatorii români să fie puşi pe picior de egalitate cu Societatea de comercia ungurească, în ce priveşte tarifele de transport pe liniile Ungariei. Dar acest mijloc nu se va putea întrebuinţa, căci Germania nu va putea acorda României cererea sa, fără consimţimîntul Austro-Ungariei şi guvernul unguresc va face desigur, ca de obicei, toate greutăţile posibile. Nu rămâne clar României decât o singură cale pentru a se apăra: aceea de a uza de represalii, lovind cu taxe vamale foarte urcate productele industriei germane cari s’ar importa în Țară. Statistica anului 1890 ne arată că exportul român spre Germania a fost de 12,605,443 franci din cari 9,738,463 fr. producte agricole, pe când exportul productelor industriei germane spre România a fost de 109,252,061 ft. Aşadar România a vândut Germaniei aproape 10 milioane producte agricole şi a cumpărat de la Nemţi aproape 110 milioane producte industriale. Această proporţie între export şi import este destul de înspăimântătoare , cu toate acestea suntem ameninţaţi ca să nu ne mai putem folosi nici de cele 10 milioane pe cari le primeam în schimbul grânelor noastre, pe când Germania va urma a ne inunda cu productele ei industriale şi a ne stoarce 110 milioane pe an. Dacă vom intra în Zollverein, singura noastă armă de apărare, aceea de a lovi productele industriale germane cu tarife de războiu ne va cădea din mână şi vom fi la discreţiunea absolută a Germaniei din punctul de vedere economic, precum suntem deja din punctul de vedere financiar. Pe lângă loviturile mortale pe cari le-au suferit porturile noastre dunărene şi în special Galaţii de un cârd de vreme încoace, ele vor perde şi exportul productelor agricole spre Germania, fără ca să putem lua nici o măsură de apărare Iată ce înseamnă intrarea României în alianţa vamală a puterilor centrale . Iată la ce expun Ţara acei cari vor alege pe candidaţii guvernului sau pe alţi candidaţi cărora nu le vor impune mandatul imperativ de a nu vota convenţiuni de comerciu ce ne vor lega de mâni şi de picioare. Alegătorii gălăţeni şi brăileni vor înţelege oare primejdia ce ameninţă Ţara întreagă şi în special orașele lor? Eu ’mî-am făcut datoria, dând alarma! Dunăreanul v'.-'-..' TELEGRAME VIENA, 3 Februarie. — Monseniorul Palma, arhiepiscop latin din Bucureşti, a murit ieri în urma unei paralisii a inimei, înmormântarea se va face mâne. BERLIN, 3 Februarie.—Monitorul publică decisiunile consiliului Federal în privinţa certificatelor de origină ale produselor ţărilor cari se bucură de clausa naţiunei celei mai favorisate.—El publică de asemenea decisiunile pentru aplicarea taxelor convenţionale asupra cerealelor, lemnelor şi vinului. BERLIN, 3 Februarie.—Subscripţia la 160 milioane ale împrumutului Imperiului 3 la sută şi la 180 000,000 ale consolidatelor prusiane se va deschide la 9 Februarie.— Cursul de emisiune s’a fixat la 3 m. 60. — Vârsămintele se vor face prin sferturi la 27 Februarie, 6 Maiți, 25 Iunie şi 22 Septembre. PARIS, 22 Ianuarie. — Cartea galbenă asupra tractatelor de comerţ a apărut azi. Partea cea mai însemnată priveşte Spania ; ea conţine ultima depeşă a D-lui Ribot cu data de 30 Ianuarie trecut exprimând dorinţa că dispoziţiunile împăcătore ale celor două ţări vor aduce în fine o înţelegere. Buletin dinasticometric Pe ziua de 20 Ian. 1892 OBSERVATORUL.ADEVĂRULUI* : Numai la Telegraful român se observă o scădere uşoară; la celelalte ziare temperatura e staţionară. Unii alegători au început să facă apel la Regele să asigure libertatea alegerilor. Ce naivitate ! Celsius II. Voința Națională .... 0° La Liberté........................... 0° Buna Credință.................. 0° România..................................--150 Naționalul.................................—30° Românul...... . . —10° Lupta....................................—30° Galaţii......................................—10° Opiniunea............................—50° înainte...............................—70° Vocea Botoşanilor .... —10° Tribuna liberală.......................+1° Jos Reacţiunea.................—20° Voinţa Prahovei .... —50° Democratul.............................—35 Telegraful român .... —1° m mmn umm Ziarul Drapelul din Iaşi publică în ultimul său număr un articol, în care vorbeşte de candidatura D-lui Alex. V. Beldimann. Reproducem din acel articol partea de la urmă, privitoare la candidatura Directorului nostru. După ce vorbeşte în mod foarte măgulitor de însuşirile personale ale candidatului republican-democrat, Drapelul scrie: Dar nu pentru aceste calităţi personale, nici pentru aceste virtuţi politice ne-ar fi hotărît a apăra candidatura D-lui A. V. Beldimann şi a manifesta făţiş, cât se poate de făţiş, dorinţa de a-l vedea representând colegiul al II-lea de Iaşi. „Sunt presiunile guvernamentale, poliţieneşti, esercitate cu deosebire asupra candidaturei directorului politic al ziarului Adevĕrul“, care ne dau toată puterea şi ne impun datoria de a manifesta făţiş această dorinţă. Când în anul 1888, la alegerile generale de atunci, D. G. Panu, directorul ziarului Lupta, şi-a pus candidatura şi ingerinţele şi presiunile poliţiei şi administraţiei aveau de obiectiv această candidatură democratică, am protestat cu toată energia şi am îndemnat pe cetăţeni, — pe amicii noştri în special, să voteze pe D. G- Panu, atât pentru a da Parlamentului un om luminat, pregătit să facă politică şi să controleze cu pricepere şi de aproape actele şi proectele guvernului, aducându-le critica sa lumi ' ' // LA PARIS, ziarul se găsește de vSnzare cu na•1, urerVí la kiosoul Ko. îl?, Boulevard Sír-Eíiefiel. nată şi folositoare, cât şi pentru a opune în acest chip o rezistenţă demnă, onorătoare în contra presiunilor guvernamentale, care aveau de scop a nu lăsa loc ideii radicale de a se manifesta în Parlament. Acuma, când obiectivul presiunilor guvernamentale se schimbă, când el nu mai este candidatura D-lui G. Panu, ci a D-lui A. V. Beldimann, acelaşi apel facem la alegătorii colegiului al îl-lea,—la amicii noştri în special,—să protesteze prin votul lor,—cea mai bună şi mai elocventă protestare, — în ziua de Duminică 2 Februarie contra acestor presiuni nedemne şi să facă proba independenţei de voinţă, pe care nu ameninţările poliţiei, nici ingerinţele, nici presiunile sale, pot să o abată din cale-i. Om corect politiceşte, om care întrupează, ca toţi democraţii sinceri, un sentiment adevărat, profund popular, D. A. V. Beldimann trebue să reprezinte colegiul al II-lea de Iaşi în Cameră. Statornicia sa pururea nedesminţită în lupta ce a întreprins de 26 de ani constitue pentru noi o garanţie puternică cum că va şti să-şi facă datoria cu cinste faţă cu toate punctele programului din care şi-a făcut un crez politic, acolo unde cetăţenii îl vor trimite să-i reprezinte. Iar condiţiunile absolut corecte în care se prezintă, combătut din resputeri şi prin toate mijloacele de guvernamentali şi de întregul lor aparat prin care se falsifică libera expresiune a voinţei alegătorilor, de altmintrelea în numele liberelor şi curatelor alegeri!—şi nesusţinut de nici o grupare politică din opoziţie; aceste condiţiuni perfect corecte, în care Directorul „ Adevărului“ se prezintă înaintea alegătorilor săi, se cuvine să atragă după sine reuşita sa onorabilă, demnă, nu numai ca o resplată bine-meritată adusă corectitudinei, perseverenţei în politică, ci şi ca o recţiune pentru droaia de cameleoni politici, cari îşi schimbă credinţele şi purtarea cu o uşurătate condamnabilă, având totdeauna în vedere interese păcătoase, de o revoltătoare basetă Alex. V. Beldimann trebue să fie representatul colegiului al II-lea. Alex. V. Beldimann se cuvine să fie. Şi colegiul al II-lea va şti, va şti de sigur, să-şi facă datoria. I. N. R. Regina Natalia PARIS, 22 Ianuarie.—„Matin“ află din Biarritz că Regina Natalia a fost invitată de numeroşi membri ai partidelor liberal şi progresist sârbeşti de a se întoarce la Belgrad; ei îi asigură o primire entusiastă şi îi garantează siguranţa persoanei sale COLONIA, 22 Ianuarie. — „Gazeta de Colonia“ este informată din Belgrad că Regina Natalia a fost invitată să se întoarcă în Serbia, dar nu se cunoaște încă deciziunea sa. UNIJA. In sfirşit, astăzi, în ultima săptămână a perioadei electorale, a apărut — ca supliment la „Monitorul Oficial“ — manifestul guvernului către alegători. Vom face mâine analiza acestei producţiuni ministeriale. Pentru astăzi ne mărginim a protesta în potriva abuzului, pe care o fac miniştrii cu averea Statului. Am dori să ni se arate de când Imprimeria Statului a devenit propietatea celor câţiva politiciani cari din întâmplare sunt la putere. De unde îşi arogă D-nii conservatori dreptul de a dispune de o instituţie întreţinută de Stat, în interesul D-lor personal ? Ce este vinovată această nenorocită ţară ca să mai plătească din punga sa sleită tipărirea prozei reacţionarilor, cari o sugrumă în acest moment ? Cum? Nu le e ruşine feţelor boereşti (?) de la cârmă ca să se bucure de câteva zecimi de lei, pe I UN MUNIER VECHI, 30 BANI cari să-i sfeterisească din casa Statului, peste toate celelalte gheliruri ale puterei ? Priveliştea pe care ne o dau politicianii bătrâni e desgustătoare. Ei au averea ţârei pe mână şi o întrebuinţează, şi o storc şi o manevrează ca şi când ar fi a lor, ca şi când ar fi moştenit-o de la străbunii lor din evul mediu, cum au moştenit autoritarizmul şi ideile înapoiate■ Dar... s'avem iertare. D-nii conservatori sunt oameni cinstiţi, ei nu bagă mâna în punga.... nimănui. Aferim ! Argus. hestiunea Irlandei LONDRA, 22 Ianuarie.—Lord Salisbury a zis într’un discurs la Exeter că chestiunea irlandeză va fi înfocată la viitoarele alegeri. El a declarat că cu multă dreptate partizanii uniunei persistă în ideile lor. Ce ar zice Europa dacă Frandia ar vorbi de părăsirea Britaniei sau dacă Englitera protestantă și liber-schimbistă ar fi adusă să creeze o Irlandă independentă, catolică şi protecționistă. Tocilescu-fosilă Linguşitorul nostru profesor de istorie, D. Gr. Tocilescu, fost naţional-liberal, fost colectivist, fost rosetist, va lua cuvîntul în întrunirea de Duminică a conservatorilor alăturea cu D-nii P. P. Carp şi Take Ionescu. Cum şi când istoricul dinastiei a făcut saltul mortal de la liberalizm la conservatorizm aceasta nu se ştie. Numai atâta se poate spune cu probabilitate, că în interiorul D-lui Tocilescu s’a petrecut lent şi neobservat unul din acele procese fireşti de schimbare a materiei, ce se petrec zilnic în natură sub ochii noştri. Natura l-a ispitit şi Geologia i-a jucat o farsă. Se ştie că geologii se simt cu deosebire atraşi spre fosile şi Petre-facţiuni. P UNIUNEA VAMALA De câtva timp se discută despre atitudinea pe care o va avea ţara noastră în privinţa alianţei vamale dintre Germania, Austria şi Italia. Gestiunea fiind importantă, ne vom încerca să expunem în puţine cuvinte, opinia acelor cari sunt în contra participărei României la alianţa vamală. E cunoscut că uniunea economică dintre statele din centrul Europei consistă în avantaje reciproce, rezultând din scăderea taxelor vamale. Astfel, Austriei îi conferă avantaje asupra produselor sale agricole, Germaniei asupra industriei manufacturate şi Italiei asupra produselor vinicole. Printre alte condiţiuni, fiecare din aceste state se obligă ca productele importante din alte ţâri să fie supuse unui tarif uniform. Ţârile aliate fac încercări să decidă pe România a participa la uniunea vamală. Dacă România ar adera la această aliangrânele noastre, la intrarea lor în Germania .7. Italia 1) vor fi supuse unor taxe mai mici, însă în schimb ni se va cere ridicarea taxelor asupra productelor importate din Germania și Austria. Mai toate ziarele, cari au atins această cestiune, s’au arătat defavorabile participărei României la uniunea vamală şi noi credem că aceasta e părerea cea mai justă. Intrarea României în alianţa vamală îi va aduce nimicirea industriei şi o pagubă însemnată pentru agricultură. i) In privinţa agriculture! Austria se află în sittuaţia României: ea este o tira care escortează.