Adevěrul, ianuarie 1892 (Anul 4, nr. 1049-1077)

1892-01-24 / nr. 1070

ANUL IV—No. 1070 IKUEEETJL 10 BANI __ ABONAMENTELE ■ InCep la » și i5 ale fie­cAre! luni ți se plătesc tot-d’u-una 'naist« in București la casa Administrației. Din Jude­c și Străinătate prin mandate poștale. ' Un an In țară 30 Iei­; tn străinătate 50 Șease luni . 15 , » , 25 Trd luni . 8 , , fc . 13 0 1 Va număr in Străinătate 15 bani !MANUSCRISELE NU SE 'NAPOEAZA ADMINISTRATIA III,­­ BULEVARDUL BL­ISABETA,­111Director politic: ALEX. V. BELDIMANU /R E D A C T I A Ilii-BuLEVARDUL ELISA­BETA, — îlî ..?,însei'tiunele și Reclamele 3 leî rândul. EDIȚIA A DOUA Să te ferești, Române! de culți strein în casă. T. Alexandri....­­1 VINERI, 24 IANUARIE 1892 NUMERUL10 BANI _ ANUNCIURILE Din BUCURRSTI șl JUDETE se pric­esc­­ NUMAI la ADHISISTRATSE. , Din STRXISETATE, direct la administrare șl la toate Oficiile de publicitate» A­nunciuri la pagina IV ... . p .30 b. Hala . . • ni..............2.— ia „ » » N­ • • • • . • 3.—“ Icî w . A­LARMA POLITICA IN JUDEŢE Candidatura directorului nostru UN JAF Bronzul japonez Buchetul Ucigaş Bucureşti 23 Ianuarie 1892 ALARMA Am scris în mai multe rînduri că cestiunea cea mai însemnată care se va prezenta viitorului Par­lament va fi participarea Româ­niei la alianţa vamală a Puterilor centrale. Pentru mine, această ces­­tiune trece înaintea tutulor; văd însă cu părere de rea că presa o­­poziţiunei o cam neglijează şi că oratorii cari a fi luat cuvîntul în întrunirile liberale au atins’o nu­mai în treacăt. Ziarele germane şi austriace din contra, se ocupă cu sîrguinţă de dînsa; ele privesc intrarea Româ­niei în Zollvereinul germano-aus­­tro-italian ca un ce sigur. Mai mult încă, ele scontează dupe acum foloasele ce pot de­curge din alipirea României la po­litica economică a triplei alianţe Aceasta dovedeşte că lucrul era ticluit mai dinainte şi că în cu­­rînd ne vom pomeni cu un fapt îndeplinit. Este dlar de o neapărată necesi­tate ca opiniunea publică să fie bine lămurită în astă privinţă pen­tru ca alegătorii să ştie ce -i aş­teaptă dacă vor vota pentru can­didaţii guvernamentali. Mai ales oraşele noastre dună­rene trebue să ştie că cestiunea intrărei României în Zollverein este pentru densele de o însemnătate capitală, căci ele vor fi cele dintâi cari vor suferi o lovitură de moarte. Şi iată cum: Cea dintâi urmare a tratatului de comerciu încheiat între Germania, Austro-Ungaria şi Italia va fi o scă­dere a tarifelor vamale asupra pro­ductelor agricole ale ţărilor contrac­tante. Această scădere va fi fireşte în paguba exportaţiunei noastre, căci exportatorii de grâne române vor trebui să plătească de aci înainte taxe vamale atât de mari, în­cât nu vor putea susţine concurenţa Din exportaţia grânelor noastre spre Germania, 60% se face pe calea maritimă, iar 40% pe calea de uscat, adică pe căile ferate. Exportaţia pe apă va deveni cu neputinţă din cauza urcărei taxe­lor de vamă în porturile de des­tinaţie ale Germaniei, iar exportu pe uscat va fi îngreuiat dacă nu paralizat prin faptul că exportatori din România nu vor putea con­cura cu Societatea de comerciu ungurească (Ungarische Handels­­geselschaft) care se bucură de scădere însemnată a tarifelor pe liniile ungureşti şi va avea prin urmare monopolul exportaţiei ce­realelor noastre spre Germania. Se vede clar într’un mod lămu­rit şi necontestabil că exportatorii noştri de cereale vor fi loviţi şi siliţi a înceta cu totul operaţiunile lor cu pieţele germane. Pentru comerciul nostru aceasta va fi o pagubă de cel puţin 10 mi­lioane, pagubă care va cădea mai ales asupra porturilor dunărene şi in special asupra Galaţilor şi a Brăilei. Nu este de­cât un singur mijloc pentru a răspunde la această lovi­tură. Acest mijloc este ca guver­nul român să ceară Germaniei ca exportul nostru de cereale şi de vite să beneficieze de aceleaşi scă­deri de tarif ca productele similare austro-ungureşti. Tot­odată trebue să ceară Austro-Ungariei ca expor­tatorii români să fie puşi pe­ picior de egalitate cu Societatea de co­mercia ungurească, în ce priveşte tarifele de transport pe liniile Un­gariei. Dar acest mijloc nu se va putea întrebuinţa, căci Germania nu va putea acorda României cererea sa, fără consimţimîntul Austro-Unga­riei şi guvernul unguresc va face de­sigur, ca de obicei­, toate greu­tăţile posibile. Nu rămâne clar României de­cât o singură cale pentru a se apăra: aceea de a uza de represalii, lovind cu taxe vamale foarte urcate pro­ductele industriei germane cari s’ar importa în Țară. Statistica anului 1890 ne arată că exportul român spre Germania a fost de 12,605,443 franci din cari 9,738,463 fr. producte agricole, pe când exportul productelor indus­triei germane spre România a fost de 109,252,061 ft. Aşa­dar România a vândut Ger­maniei aproape 10 milioane pro­ducte agricole şi a cumpărat de la Nemţi aproape 110 milioane pro­ducte industriale. Această proporţie între export şi import este destul de înspăi­mântătoare , cu toate acestea sun­tem ameninţaţi ca să nu ne mai putem folosi nici de cele 10 mi­lioane pe cari le primeam în schim­bul grânelor noastre, pe când Ger­mania va urma a ne inunda cu productele ei industriale şi a ne stoarce 110 milioane pe an. Dacă vom intra în Zollverein, singura noastă armă de apărare, a­­ceea de a lovi productele industri­ale germane cu tarife de războiu ne va cădea din mână şi vom fi la discreţiunea absolută a Germa­niei din punctul de vedere econo­mic, precum suntem deja din punc­tul de vedere financiar. Pe lângă loviturile mortale pe cari le-au suferit porturile noastre dunărene şi în special Galaţii de un cârd de vreme încoace, ele vor perde şi exportul productelor agri­cole spre Germania, fără ca să pu­tem lua nici o măsură de apărare Iată ce înseamnă intrarea Româ­niei în alianţa vamală a puterilor centrale . Iată la ce expun Ţara acei cari vor alege pe candidaţii guvernului sau pe alţi candidaţi cărora nu le vor impune mandatul imperativ de a nu vota convenţiuni de comer­ciu ce ne vor lega de mâni şi de picioare. Alegătorii gălăţeni şi brăileni vor înţelege oare primejdia ce amenin­ţă Ţara întrea­gă şi în special o­rașele lor? Eu ’mî-am făcut datoria, dând a­larma! Dunăreanul v'.-'-..' TELEGRAME VIENA, 3 Februarie. — Monseniorul Palma, arhiepiscop latin din Bucureşti, a murit ieri în urma unei paralisii a ini­­mei, înmormântarea se va face mâne. BERLIN, 3 Februarie.—Monitorul pu­blică decisiunile consiliului Federal în privinţa certificatelor de origină ale pro­duselor ţărilor cari se bucură de clausa naţiunei celei mai favorisate.—El publică de asemenea decisiunile pentru aplicarea taxelor convenţionale asupra cerealelor, lemnelor şi vinului. BERLIN, 3 Februarie.—Subscripţia la 160 milioane­ ale împrumutului Imperiu­lui 3 la sută şi la 180 000,000 ale con­solidatelor prusiane se va deschide la 9 Februarie.— Cursul de emisiune s’a fixat la 3 m. 60. — Vârsămintele se vor face prin sferturi la 27 Februarie, 6 Maiți, 25 Iunie şi 22 Septembre. PARIS, 22 Ianuarie. — Cartea galbenă asupra tractatelor de comerţ a apărut azi. Partea cea mai însemnată priveşte Spa­nia ; ea conţine ultima depeşă a D-lui Ri­­bot cu data de 30 Ianuarie trecut expri­mând dorinţa că dispoziţiunile împăcătore ale celor două ţări vor aduce în fine o înţelegere. Buletin dinasticometric Pe ziua de 20 Ian. 1892 OBSERVATORUL­­.ADEVĂRULUI* : Numai la Telegraful român se ob­servă o scădere uşoară; la cele­lalte ziare temperatura e staţionară. Unii alegători au început să facă apel la Regele să asigure libertatea alege­rilor. Ce naivitate ! Celsius II. Voința Națională .... 0° La Liberté........................... 0° Buna Credință.................. 0° România..................................-­-150 Naționalul.................................—30° Românul...... . . —10° Lupta....................................—30° Galaţii......................................—10° Opiniunea............................—50° înainte...............................—70° Vocea Botoşanilor .... —10° Tribuna liberală.......................+1° Jos Reacţiunea.................—20° Voinţa Prahovei .... —50° Democratul.............................—35 Telegraful român .... —1° m mmn um­­­m Ziarul Drapelul din Iaşi publică în ultimul său număr un articol, în care vorbeşte de candidatura D-lui Alex. V. Beldimann. Reproducem din acel articol par­tea de la urmă, privitoare la can­didatura Directorului nostru. După ce vorbeşte în mod foarte măgulitor de însuşirile personale ale candidatului republican-demo­crat, Drapelul scrie: Dar nu pentru aceste calităţi personale, nici pentru aceste virtuţi politice ne-ar fi hotărît a apăra candidatura D-lui A. V. Beldimann şi a manifesta făţiş, cât se poate de făţiş, dorinţa de a-l vedea re­presentând colegiul al II-lea de Iaşi. „Sunt presiunile guvernamentale, poliţie­­neşti, esercitate cu deosebire asupra can­­­didaturei directorului politic al ziarului Adevĕrul“, care ne dau toată puterea şi ne impun datoria de a manifesta făţiş a­­ceastă dorinţă. Când în anul 1888, la alegerile gene­rale de atunci, D. G. Panu, directorul ziarului Lupta, şi-a pus candidatura şi ingerinţele şi presiunile poliţiei şi admi­nistraţiei aveau de obiectiv această can­didatură democratică, am protestat cu toată energia şi am îndemnat pe cetă­­ţeni, — pe amicii noştri în special,­­ să voteze pe D. G- Panu, atât pentru a da Parlamentului un om luminat, pregătit să facă politică şi să controleze cu price­pere şi de aproape actele şi proectele guvernului, aducându-le critica sa lumi­ ' ' // LA PARIS, ziarul se găsește de vSnzare cu na­•1, urerVí la kiosoul Ko. îl?, Boulevard Sír-Eíiefiel. nată şi folositoare, cât şi pentru a opune în acest chip o rezistenţă demnă, onoră­­toare în contra presiunilor guvernamen­tale, care aveau de scop a nu lăsa loc ideii radicale de a se manifesta în Par­lament. Acuma, când obiectivul presiunilor gu­vernamentale se schimbă, când el nu mai este candidatura D-lui G. Panu, ci a D-lui A. V. Beldimann, acelaşi apel facem la alegătorii colegiului al îl-lea,—la amicii noştri în special,—să protesteze prin vo­tul lor,—cea mai bună şi mai elocventă protestare, — în ziua de Duminică 2 Fe­bruarie contra acestor presiuni nedemne şi să facă proba independenţei de vo­inţă, pe care nu ameninţările poliţiei, nici ingerinţele, nici presiunile sale, pot să o abată din cale-i. Om corect politiceşte, om care întru­pează, ca toţi democraţii sinceri, un sen­timent adevărat, profund popular, D. A. V. Beldimann trebue să reprezinte cole­giul al II-lea de Iaşi în Cameră. Stator­nicia sa pururea nedesminţită în lupta ce a întreprins de 26 de ani constitue pen­tru noi o garanţie puternică cum că va şti să-şi facă datoria cu cinste faţă cu toate punctele programului din care şi-a făcut un­ crez politic, acolo unde cetă­ţenii îl vor trimite să-i reprezinte. Iar condiţiunile absolut corecte în care se prezintă, combătut din resputeri şi prin toate mijloacele de guvernamentali şi de întregul lor aparat prin care se falsifică libera expresiune a voinţei alegătorilor,­ de altmintrelea în numele liberelor şi cu­ratelor alegeri!—şi nesusţinut de nici o grupare politică din opoziţie; aceste con­­diţiuni perfect corecte, în care Directorul „ Adevărului“ se prezintă înaintea alegă­­torilor săi, se cuvine să atragă după sine reuşita sa onorabilă, demnă, nu numai ca o resplată bine-meritată adusă corec­titudinei, perseverenţei în politică, ci şi ca o recţiune pentru droaia de ca­meleoni politici, cari îşi schimbă credin­ţele şi purtarea cu o uşurătate condam­nabilă, având tot­deauna în vedere inte­rese păcătoase, de o revoltătoare basetă Alex. V. Beldimann trebue să fie re­­presentatul colegiului al II-lea. Alex. V. Beldimann se cuvine să fie. Şi colegiul al II-lea va şti, va şti de sigur, să-şi facă datoria. I. N. R. Regina Natalia PARIS, 22 Ianuarie.—„Matin“ află din Biarritz că Regina Natalia a fost invitată de numeroşi membri ai partidelor liberal şi progresist sârbeşti de a se întoarce la Belgrad; ei îi asigură o primire entu­­siastă şi îi garantează siguranţa persoa­­nei sale COLONIA, 22 Ianuarie. — „Gazeta de Colonia“ este informată din Belgrad că Regina Natalia a fost invitată să se în­toarcă în Serbia, dar nu se cunoaște încă deciziunea sa. UNIJA. In sfirşit, astăzi, în ultima săp­tămână a perioadei electorale, a a­­părut — ca supliment la „Monito­rul Oficial“ — manifestul guvernu­lui către alegători. Vom face mâine analiza acestei producţiuni ministeriale. Pentru astăzi ne mărginim a protesta în potriva abuzului, pe care o fac mi­niştrii cu averea Statului. Am dori să ni se arate de când Imprimeria Statului a devenit pro­­pietatea celor câţi­va politiciani cari din întâmplar­e sunt la putere. De unde îşi arogă D-nii conser­vatori dreptul de a dispune de o instituţie întreţinută de Stat, în in­teresul D-lor personal ? Ce este vinovată această nenoro­cită ţară ca să mai plătească din punga sa sleită tipărirea prozei reacţionarilor, cari o sugrumă în acest moment ? Cum? Nu le e ruşine feţelor boe­­reşti (?) de la cârmă ca să se bu­cure de câte­va zecimi de lei, pe I UN MUNIER VECHI, 30 BANI cari să-i sfeterisească din casa Sta­tului, peste toate cele­l­alte gheliruri ale puterei ? Priveliştea pe care ne o dau po­­liticianii bătrâni e desgustătoare. Ei au averea ţârei pe mână şi o întrebuinţează, şi o storc şi o ma­nevrează ca şi când ar fi a lor, ca şi când ar fi moştenit-o de la străbunii lor din evul mediu, cum au moştenit autoritarizmul şi ideile înapoiate■ Dar... s'avem iertare. D-nii con­servatori sunt oameni cinstiţi, ei nu bagă mâna în punga.... ni­mănui. Aferim ! Argus. hestiunea Irlandei LONDRA, 22 Ianuarie.—Lord Salisbury a zis într’un discurs la Exeter că ches­tiunea irlandeză va fi înfocată la viitoa­rele alegeri. El a declarat că cu multă dreptate partizanii uniunei persistă în ideile lor. Ce ar zice Europa dacă Fran­dia ar vorbi de părăsirea Britaniei sau dacă Englitera protestantă și liber-schim­­bistă ar fi adusă să creeze o Irlandă in­dependentă, catolică şi protecționistă. Tocilescu-fosilă Linguşitorul nostru profesor de istorie, D. Gr. Tocilescu, fost na­­ţional-liberal, fost colectivist, fost rosetist, va lua cuvîntul în întruni­rea de Duminică a conservatorilor alăturea cu D-nii P. P. Carp şi Take Ionescu. Cum şi când istoricul dinastiei a făcut saltul mortal de la libera­­lizm la conservatorizm aceasta nu se ştie. Numai atâta se poate spune cu probabilitate, că în interiorul D-lui Tocilescu s’a petrecut lent şi ne­observat unul din acele procese fireşti de schimbare a materiei, ce se petrec zilnic în natură sub o­­chii noştri. Natura l-a ispitit şi Geologia i-a jucat o farsă. Se ştie că geologii se simt cu deosebire atraşi spre fosile şi Pe­­tre-facţiuni. P UNIUNEA VAMALA De cât­va timp se discută despre ati­tudinea pe care o va avea ţara noastră în privinţa alianţei vamale dintre Ger­mania, Austria şi Italia. Gestiunea fiind importantă, ne vom încerca să expunem în puţine cuvinte, opinia acelor cari sunt în contra participărei României la alian­ţa vamală. E cunoscut că uniunea economică din­tre statele din centrul Europei consistă în avantaje reciproce, rezultând din scă­derea taxelor vamale. Ast­fel, Austriei îi conferă avantaje asupra produselor sale agricole, Germaniei asupra industriei ma­nu­facturate şi Italiei asupra produselor vinicole. Printre alte condiţiuni, fie­care din aceste state se obligă ca productele importante din alte ţâri să fie supuse u­­nui tarif uniform. Ţârile aliate fac încercări să decidă pe România a participa la uniunea vamală. Dacă România ar adera la această alian­grânele noastre, la intrarea lor în Ger­mania .7. Italia 1) vor fi supuse unor taxe mai mici, însă în schimb ni se va cere ridicarea taxelor asupra productelor importate din Germania și Austria. Mai toate ziarele, cari au atins această cestiune, s’au arătat defavorabile partici­­părei României la uniunea vamală şi noi credem că aceasta e părerea cea mai justă. Intrarea României în alianţa vamală îi va aduce nimicirea industriei şi o pagubă însemnată pentru agricultură.­ i) In privinţa agriculture! Austria se află în si­ttuaţia României: ea este o tira care escortează.

Next