Adevěrul, iunie 1895 (Anul 8, nr. 2214-2241)

1895-06-10 / nr. 2223

2 CRONICĂ JUDICIARA Domnul cu nasul de ceară Am promis cititorilor mei— numeroșilor mei cititori, imi șoptește administratorul — ca să le povestesc cum am devenit recidivist. Intîia mea osîndire la cinci lei amendă a fost pentru că am dat coada unui dine în jos. A doua osîndire este mai complicată. Cu mai mulţi prietini ne primblam prin parcul din Bruxelles, cînd înaintea noastră apare un nas, dar ce nas! Părea că ar fi fost scos din localul mu­zeului anatomic, aşa de galben şi transparent era. Ne­avînd altă treabă, mă despart de grupa amici­lor, mă apropii de nasul cu pricina, mă o­­presc foarte politicos înainte’i, ridic cerimonios palăria și îi spun : — îmi permite Domnul o întrebare ? — Poftim... vă rog, răspunde nasul afabil. — Vă rog, de unde aţi cumpărat acest nas ? Amicii mei se tăvălesc de rîs, Domnul în­cepe sâ mă injure pe englezește, eu chem în ajutorul meu toţi sfinţii calendarului grego­rian şi apucindu-ne reciproc de guler ne-am dus la secţie excortaţi de banda prietenilor. Aici am declarat comisarului ca sunt fabri­cant de nasuri false, că nasul Domnului este un cap de operă artistic şi ca m’am interesat de unde l’a cumpărat. Domnul cu nasul de ceară reclamă contra mea ca Pam insultat, și așa, infamul, m’a tîrît drept înaintea judecătorului de pace, care de astâ-dată mi-a dat douâ-zeci de lei amenda. Am rămas insă și pînâ astăzi dator statului belgian această amendă care probabil a fost transformată in patru zile de închisoare. No­roc că am ciştigat prescripţiunea, că alt­fel Chiţibuş ar avea teama sâ mai calce pe pă­­mîntul şi în regatul regelui Leopold al II-lea. Chiţibuş. ------------------------k+U+t-----------------------­ ECOURI DIN STRĂINĂTATE Revoluţia din Cuba. — Vin ştiri din Ha­vana cum că b­oeții au spînzurat mai mulţi civili şi soldaţi spanioli făcuţi prizonieri ungă localitatea Gibara, şi că în urm­a au­ mutilat in mod îngrozitor cadavrele victimelor lor. Situaţia la Constantinopol. — După zia­rele engleze situaţia ar­e foarte confuză şi foarte nesigura la Constantinopol Partidul mi­litar, fidel fostului mare vizir, face toate sfor­ţările pentru a împiedica pe sultan ca să pri­mească ideea reformelor administrative, baia paşa, actualul vizir, va fi nevoit dintr'o zi in­­tr’alta sau sa se opue pe față sultanului, sau­ sa se retragă. Corespondentul lui Standard pretinde că Said paşa a prezentat sultanului un r­aport asupra cnestiei armeneşti, care i-a displăcut, și că prin urmarea sch­imbarea marelui vizar e posibila. Lae altmintrelea trebue să spunem ca Said pașa nu-i simpatic engrejitor cari i’au­ făcut să mai cadă inca odată de la putere, in 1885. •» * * Un testament curios.—Contele Paul Chan* tlou um m­ainns-sur-Main­e­­.Piantat, a murit zi iele astea lasinu prin testament servitorilor săi ca moștenir­e, o lentă de 36,000 de fr­anei pe an, renta asigurata pentr’un capital stabil de un milion. Contele a mai lasat mai multor in­stitute de bine­facere din departamentul in care locuia, un capital de­­ 56 000 de franci. ** * Protecţia păserilor utile — Guvernul spa­niol a desemnat pe marcrizul de Kiovalos, pr­­miul secretar al ambasadei spaniole din fr­an­ca, şi pe D. Ricardo Marazas Y Ucelay pentru a-i reprezenta la con­turui,­a internaţionala care se va reuni la Paris, pen­ru a discuta zrujioacele de­ a se proteja paserile utile agrculturei. Mai urnite aite state europene vor trimete delegați. ------------------------------------------------­ Ştiri Mărunte * Procesul D-lui C. ionescu, redactor la Ga­zeta Jroj­orulu, a venit aiartăen înaintea secţei a ill-a a tribunalului m­ov din cauza lipsei de martori insă, procesul s’a amînat pentru A­ Noembre anul acesta. * Piuaia insoţitâ de piatră care a căzut mai zilele trecute asupra comunei Poieşi, din ju­deţul Suceava, a produs mulţime de ravagii, aecimind peste lou falci ne­gri şi omorînu mai multe vite ne-aie locuitornor. * La începutul sâptămînei viitoare va veni înaintea anunalului colecţionar afacerea tor­tul­atornor­iN­egreanu-Om­onnii. * Punerea pietrei fundamentale a noului pa­lat administrativ ai Calarasi se va face Du­minica la orele lu­ni luni. Ministerul de interne va­ii reprezentat la aceasta serbare prin G. M. „Geshu, secretarul general al acestui mi­raster. D in urma riguroaselor măsuri luate de către administraţia locala, lacustem, care se iviseră de cît­va timp in pasa bulina din județul Tul­­cea, au fost uisunse cu aesavî­­ne. * Director al Gloriei spitalelor civile a fost numit G. M­­. Gragniceau­u, in locul G-lui I. Atom­­niceanu, demisionat. * Aian­aen, la concursul de institutori, seria­l-a, au reuşit G-şoarele Gu­ma Gavinescu, Elena b. J­imb­rescu şi cornelia Guma. * La ministerul şcoalelor le'au depus 109 geografii, care, din cauza numărului lor prea mart, se vor împărţi in doua părţi şi vor fi date spre cercetare G­ior Lemiţescu şi Ionescu. * Alaitaen, G inginer Anmanişteanu, Intor­­cindu-se de la Grusser, a adus cu sine o în­semnata colecţiune de minerale, colecţiune­aau­i a fost propietatea savantului profesor Ku­pstein ------------------------«08»----------------------­ Chestiunea sexului in educaţie „Rezonabil este sa păstrăm tăcere faţă de un copil asupra fenomenelor fiziologice şi sa neglijam cu totul circumstanţele dezvoltarei sale sexuaie, care serveşte de bază vieţei sale intelectuale şi morale? fiu comitem o crimă nu numai faţa de individ, dar faţa ne rasa în­treaga lasma ca un spint meu fraged sâ fie Hişmai asupra raporturilor dintre sexe prin urmar­ea învăţăturilor clandestine şi vicioase ?“ Acestea sunt cfiesLiumie pe care şi ie pune ’ şi carora răspunde Dna J.Kiudiy-Menosh­ur’un articol asupra moralităţii in educaţiune, articol publicat in Revista socialista de pe lume. Autorul pentru rezolvarea chestiilor de mai sus, ridică puţin cum puţin discuţia piua la inaiţim­ea problemelor evoluţiunei morale, de-a dreptul legata cu întreaga evoluţiune suciala. Daca copiul este preparat sa înţeleagă fru­museţea fenomenelor generaţiun­ei şi reproduc­­ţiunei,— spune G-na Hudiy-Menos— frumuse. ţe pe care singur o poate distruge nerespec­­tînd’o nici în persoana sa nici în a altor, el va fi gata să’şi asimileze lecţiile de biologie ale căreia progrese recente dau fenomenelor sale rolul principal în variaţiile speciilor, distrugînd astfel teoria darweniana după care foamea şi lupta brutală se socotesc ca agentul principal în aceste variaţiuni. Ştiinţa, conchide autorul, va veni ast­fel în ajutorul educatorului şi va lucra la renova­­ţiunea socială care, cînd va fi atinsă, va resta­bili de al binelea ţelul către care trebuie să tindem cu toţii. .--------------------------------------------------------­ Răzbunări mici Presa discută lipsa de bună cuviinţă şi dreptate cu care administrate­ţea se poartă cu reprezintanţii presei. Relativ la biletele de liber parcurs, cum se daţi gazetarilor noştri în străinătate şi care ne sunt refuzate în ţara romînească, s’a arătat de ajuns că presa face un serviciu public şi ar trebui deci ajutată să şi-l îndeplinească în conştiinţă. Presa însă face şi un serviciu pur material di­recţiunea căilor ferate, cînd îi publică a­­vizurile, îi anunţă toate veştile şi umple de multe ori pagina a 4-a cu mersul tre­nurilor. Acesta nu-i pare un serviciu şi acest serviciu nu ar trebui el oare plătit? La noi însă totul se ridică la politica de partid. Cînd eşti gazetar guverna­mental n’ai de ce să te plîngi, tie oare­ ce toate favorurile iţi curg şi anunciurî ad­ministrative şi bilete de liber parcurs, şi fie­care funcţionar se crede dator să te îndatoreze. Cînd eşti in opoziţiune, ţi se refuză totul şi cea­ mai bună dovadă de lipsă de cuviinţă şi demnitate a guver­nului este mica intîmplare a căreia vic­timă sintem­ noi. Tuturor ziarelor sliut este ca’i uzul a se servi schimbul la Mo­­nitorul Oficial. De o bucată de vreme a­­cest lucru ni s’a întrerupt nouă şi noi am tăcut şi am plătit abonamentul. Ne-am încercat insă să vedem pentru ce cu A­­devĕrul administraţiunea Monitorului O­­ficial se poartă mai necuviincios de­cit cu alte ziare care nu au importanţa A­­devĕrului Am făcut aşa­dar o petiţiune mi­nisterului de interne, cerind a ni se face schimbul Monitorului Oficial. Petiţiunea s’a recomandat idiotului ridicol care se chiamă Balş şi care e directorul Impri­meriei statului şi acesta a exprimat că nu se trimite Adevărului schimbul sub cuvînt că Adevărul este un ziar anti-di­­nastic şi că înjură pe rege! Se înţelege că celă lalt idiot ramolit, care se chiamă Lascar Catargiu, s’a unit cu părerea se­menului sau intelectual. Va să zică, ţara e a regelui şi Monito­rul Oficial este proprietatea regelui, de care dispune cum le place lacheilor săi! Se înţelege că răzbunarea regelui e a­­tît de mică şi meschină, în­cit nici mă­car nu am fi relevat-o dacă în presă nu s’ar discuta tocmai această atitudine os­tilă a administraţiilor faţă de presa in­dependentă şi democratică. .. ---------------------------------------------------------­ Tîrgul cerealelor Brăila 8 Iunie 1895 Gn­a cant. 16650 greut. 57l/1 — 57 prețul 8.20 — 8.90.—Porumb cant. 8920 greut. 56314— 61l;2 prețul 830­­­9. Cereale sosite la 8 Iunie 1895.—Pe apă : Gnu 24870, Porumb 3000, Urz 650, fasole 260. Pe uscat: Porumb 2400 Semaphore de Brăila Vitna 7 Iunie 1895 Semnalăm cursurile de azi: Griul de Toamnă . . . fi. 7 35 Secara de „ . . „ 6.32 Ovâzul de „ . „ 6.16 Porumbul de Maiț-Iunie „ 6.80 Porumb lulie-August „ 6.50 Colza „ Aug.-Sept. „ 11.05 CRONICA Au dreptate. Ziarele celor două partide de guvernămint se plîng împreuna de reaua creştere a pro­­tivnicilor, şi fie­care face nuvala celor­l­aite. De exemplu : Presa colectivistă, presa partidului de pun­gaşi ai Maicanilor şi Angheleştilor îşi permite sa atace guvernul cu expresiile cele mai tri­viale. Felul acesta de a combate pe adversari dovedeşte lipsa de creştere a colectiviştilor, aceşti indivizi greţosi şi buni pentru puşcârie. Timpul. A doua zi citim iarăşi . Ciocoii şi reptilele lor nu mai cunosc mar­gine în miamide ce debitează pe contul par­tidului liberal. Presa ciocoiască a devenit de o rea credinţa şi de un cimzin care dovedeşte cum ca redactorii acestor gazete sunt crescuţi prin grajdurile şi prin bucătăriile stapînilor lor, limbagiul foilor salariate este o ruşine pentru ziaristica romina, Gazeta Poporului. Apoi urmează. Canalurile de scurgere a murdăriilor co­lectiviste, voim să vorbim de ziarele acestui partid de hoţi şi escroci ordinari, au întrecut ori­ce măsură permisă. Cu asemenea oameni nu mai poţi discuta, ziarele acestea nu le mai poţi citi de cit punînd mânuşi. Oare unde sunt crescuţi aceşti mizerabili ? Ţara.: Şi iarăşi: Organele de publicitate redactate în oficina Colonelului Capşa, ceata de spioni şi de mişei cari mişună prin redacţiile gazetelor ciocoeşti dezonorează presa romină. Vocabularul acestor lepădături ale puşcăriilor a devenit un scandal public, mişeii cari scriu în această presă de­căzută sunt demni de regimul Şvalbilor, al vin­­duţilor şi al prostituiţilor cari ne guvernează. Amin I V. Naţională. Radu Ţandără ---Uu,------|--------------------------------------------------­ SAMBATA 10 IUNIE ADEVERUL ILUSTRAT de Duminica viitoare va da: Portretul lui C. Dobrogeanu- Gherea. Condamnaţii din Sicilia aleşi deputaţi. Victima telefonului s scene umo­ristice. Tache Ionescu In Dulci­nea co­nului Lascar. 15 fesBul exentpSarsiS BULETIN ATHOSFEISC institutul meteorologic Bucureşti, 8 Iunie 1895, 12 ore ziua înălţimea barometrică la .... 0° 7551. Temperatura aerului ... 26°,2 Vîntul aproape slab de la SW. Starea cerului noros. Temperatura maximă de orl 26 „ minimă de astăzi „ 12 Temperatura la noi a variat între 28­ şi 26. Timpul frumos de tir continuă. In­­Moldova de sus şi unele localităţi din restul ţărei a fost d­­e puţină ploae. Temperatura a crescut în mij­lociu în toată ţara cu aproape un grad Baro­metrul a fost aproape staţionar. Astăzi timpul liniştit, plăcut şi călduros. ilFOMATIUfn­ Afacerea Popovici Răcăciune Deputatul Popov­ici-Răcăciune, contrar zvonurilor înregistrate aseară de cîte­va ziare, n’a fost pus încă în libertate. Procesul sau se va judeca Simbăta îna­intea tribunalului din Fălticeni. * * * «Monitorul Oficial» publică în afacerea Popovici un comunicat din care ar reeşi următoarele: Popovici a rupt în 1892 un mandat de arestare al unui ţăran condam­nat la 15 zile închisoare. Parchetul a des­chis incă de atunci o cercetare, dar, din cauza protecţiunei de care s’a bucurat Po­povici din partea foştilor prefecţi de Su­ceava, autorităţile administrative au negli­jat de a-şi face datoria. In sfirşit, in primele zile ale anului cu­rent, după repetitele cereri ale parchetului, suprefectul respectiv a facut o ancheta mânuind toate actele la parchet şi arestind pe bietul soldat de sub paza căruia a scă­pat Popovici pe ţăranul osindit. Pe baza acestor acte înaintate tribunalului de Ilfov s’a cerut încă în Februarie de la Cameră suspendarea imunităţii lui Popovici. D. Marghiloman, insa, a înapoiat actele par­chetului din Fălticeni, pentru a face o ins­trucţie suplimentară. Aceasta s’a făcut şi in Aprilie s’a cerut din nou suspendarea imunităţii, dar era prea tirziu, căci Cor­purile Legiuitoare s au închis deja. Atunci parchetul de Suceava a lansat un mandat de depunere în contra lui Popo­vici, şi i’a trimis parchetului de Ilfov ca să-l execute. Popovici simţind, însă, ce’l aşteaptă, a plecat la moşie, aşa că manda­tul a f­ost înapoiat parchetului din Fălti­ceni. După vreo două zile Popovici fiind în Fălticeni, parchetul a executat imediat mandatul de arestare. Scandalul din Galaţi. Marţi urma să se judece la judecătoria de ocol din Galaţi­­procesul intentat­­de fraţii Su­ssmann, colportori, D-luî maior Ivanovicî, inspectorul muzicilor militare, căruia ii pretindeau o sumă de 5000. lei pe motivul că acesta ar fi calomniat”­t pe o soră a lor. Procesul s’a amînat pentru a se cita noul martori. Părţile şi foarte multă lume curioasă esiau din sală îm­brîncindu-se mereu. In stradă fraţii Su­ssmann s’au dedat la un scandal foarte mare; unul din fraţi s’a repezit cu furie asupra maio­rului Ivanovicî, strigînd: — Am să te împuşc ! Maiorul văzîndu-se ast­fel atacat, cit este de slab şi mititel, a luat de piept pe agresor, imediat, însă, fratele şi rudele acestuia i-au sărit în ajutor, tălărind cu toţii asupra D-lui Ivanovici, pe care au început să-l lovească cu pumnii. Sărind în ajutorul maiorului publicul şi mai mulţi militari, scandalul a început să de­genereze. Fraţii Si­ssmann au scos cuţi­tele, iar militarii săbiile. Poliţia a intervenit de vreme, calmînd spiritele şi arestind pe fraţii Si­ssmann. Azi se împlineşte al 8-lea an de cînd a murit Dumitru Brătianu. Mai mulţi liberali vor face azi un pelerinajm la mormîntul său. Procesul Vrăbiescu-Stolojan Curtea de apel din Bucureşti secţia II a admis alaltăeri cererea de revizuire făcută de D. Nicolae Vrâbiescu relativă la un legat de 30.000 de lei pentru care se judecase cu D-na Olga Stolojan înaintea aceleaşi Curţi. Curtea a hotârit că D-na Stolojan răm­îne definitiv şi irevocabil condamnată a plăti D-lui Vrabiescu cei 30.000 lei dimpreună cu dobînda legală cu începere de la 31 Decembre 1891. După patru ani de procese şi de şicane de tot soiul, D. Stolojan va trebui în sfîrşit să achite suma la care a fost condamnată so­ţia sa. Afară dacă D-lui n’o ridica vre-o contes­taţie, de­şi s’a lăudat că va plăti această sumă D-lui Vrabiescu, chiar dacă acesta ar pierde procesul. D. Tache Ionescu pleacă diseară la Sinaia de unde nu se va Întoarce pină Miercurea viitoare. D. advocat Leonida Sterea a fost con­damnat de către tribunalul din Tulcea la patru luni închisoare pentru un ultra­­giu adus președintelui tribunalului local, D-lui Leonida Aslan. Azi se judecă de către consiliul de răz­­boi, procesul D-lui locotenent Popp, pen­tru că într’un moment de desperare a bătut zdravăn pe căpitanul Lucasievici. pe care l’a surprins în flagrant delict de intimitate excesivă cu logodnica sa. Şedinţa e secretă. O gazetă din Galaţi spune, că navigaţia Prutului de la 12 Martie a. c. şi pînâ azi s’a făcut de 1836 vase din care 495 vase intrate pe Prut şi 891 ieşite. Monitorul de astăzi publică o decizie ministerială relativă la repartiţia ofiţeri­lor de rezervă, precum şi un tablou de repartiţie pe corpuri de armată, regi­mente şi depozite de recrutare. In urma mai multor denunţări primite la ministerul de interne în contra admi­nistraţiei D-lui N. Manu, prefect al jude­ţului Argeş, D. inspector Pencovici a ple­cat azi dimineaţă la Piteşti pentru a pro­ceda la o anchetă. Generozitate regală Un incident foarte nostim s’a petrecut eri la gara Comarnic intre rege și primarul local, D. Bădulescu Un călător, care din intîmplare se afla la gara eri după amiazi cu ocazia trecerei trenului regal spre Sinaia, ne comunică ast-fel incidentul ce s’a întimplat. Trenul regal s’a oprit 7 minute la Comarnic; pe peronul gării se aflau institutorii cu toţi e­­levii şi elevele şcoalei primare, preoţii, consi­liul comunal in’cap cu primarul Săvulescu şi un mare număr de ţărani. Elevii şcoalei pri­mare au început să cînte imnul regal, D. Să­vulescu întîmpinînd pe rege, i-a făcut un ra­port asupra situaţiei sanitare a comunei Co­marnic spuindu i, că în curînd primăria va con­strui un nou local de şcoală şi o biserică. — Bun, foarte bun,­răspunde regele. — Majestate, dar pentru biserică n’avem fonduri. — Atunci să mă înscrieţi cu 1000 de lei pen­tru crearea unui fond. — Vă mulţumim, Majestate, dar noi am plă­nuit ca să vă cerem o audienţă şi să punem biserica sub augustul vostru patronagiu, căci ne-ar trebui aproape 6000 lei şi noi n’avem de unde să scoatem această sumă. Regele făcind o mină amară s’a retras ime­diat spuind primarului: — Să vii la Sinaia! Lăcomia popilor Cu toată legea clerului care prevede sa­larii fixe pentru preoţi, totuşi zilnic ni se semnalează o sumă de abuzuri, care pun în evidenţă lăcomia popilor de prin toate părţile ţării. In Capitală, de pildă, popii n’au re­nunţat nici acum la obiceiul d’a colinda din casă în­ casă la zi’nutia a fie­cărei luni, cerşind cite un gologan. Şi în această cer­şetorie a lor ei nu caută unde intră, la ortodocşi, la ovrei, la catolici, sau la lu­terani, numai gologanul să iasă. *** Exemple triste cităm din ţară : In Comarnic, de pildă, unde sint trei popi, el refuză de a inmormînta pe om­ şi cine, chiar şi pe cel mai sărac om îna­inte ca familia necedatului să-i dea 25 de iei. Acum cîte­va zile,a murit fiica unui fost clăcaş, om în vîrstă de 100 ani şi cel mai sărac şi mai nevoiaş din co­mună; trei capre îi erau toată averea, din care se hrăneşte ca val de el. Bietul om roagă­­pe popa să-i înmormînteze fiica ; acesta însă n’a vroit să iasă din casă pină cînd moșneagul, neavînd 25 lei, nu i-a dat plocon capra cea mai fru­moasă, pe care o avea. # * * In comuna Băilești din Gorj s’a întîm­­plat acum o săptămînă, că un om sărac lipit pămîntuluî neavînd de cit trei lei să dea popii pentru înmormîntare, acesta a scos cerga de sub moartă șî-a pus’o pe umeri, peste odăjdii și ast-fel s’a dus prin mijlocul satului pină la cimitir. Și cite altele. LOUIS DE CATERS Cu prețul sîngelui (Vezi numărul de eri). După o împotrivire de cîte­va zile, Fedor sili pe fiică-sa sâ primească pe Boris. — Ana, zise acesta, respectez sentimentele care te-au făcut să stai la îndoială de a nu a­­corda mina; lasă-mă să sprez însă că cu tim­pul și silințele ce-mi voi da, aceste sentimente vor face loc stimei și afecțiunii... Fata nu răspunse. Ea dobindise o aminare de o lună a căsătoriei și era hotărîtă, dacă nici după această lună Ivan nu se întorcea, să sfîrșască cu viața. Intr’acestea însă Boris era în prada celor mai rele temeri. Polițe, pe care nu putea să le plătească, îl amenințau cu scadența. Și cu­rierul adusese o veste care-l trăsni: o scri­soare către Ana, furată de Sergiu, și în care Ivan anunța că va pleca peste opt zile... — Va fi aci înainte de căsătorie, sunt pier­dut ! își zise Boris. Minile-î nervoase mototoliră scrisoarea, pe care nici n’avu curajul s’o intească pină la sfîrşit. Căzu pe un scaun, în prada celei mai mari desperări. — A! îşi zicea, de-aş putea să împiedic sosirea omului ăstuia ! Cum ? Să-l omor ! Şi cum această ideie de omor îi năvălea în creer, cum o respingea, găsind-o cu neputinţă de executat, primejdioasă, cuvinte din această scrisoare pe care o ţinea deschisă naintea lui îi jucau înaintea ochilor: «Realizare... Ruble... Aur... Argint... trei sute de mii... cinci sute de mii...» Se ridică strîngînd din pumni. Va să zică acest Ivan aducea cu dînsul bo­găţia pe care el, Boris, avea s’o piarză ! Acest Ivan avea să-i răpiascâ fata pe care începuse acum şi el sâ o iubiască cu o pasiune arză­toare ! Avu viziunea căderii teribile ce-1 ^aştepta: Ocna în locul mărilor şi vieţii luxoase şi fe­ricite... — Da, sunt pierdut, pierdut, îşi zise, dacă nu voi­ omorî pe Ivan Stepanov. Am opt zile ca să pregătesc totul... Da, da, și mai ini­iu, trebuie să fiu cu singe rece și să-mi­­pregă­tesc un alibi... După scrisoarea asta, Stepa­nov, va fi aci peste opt zile, seara... A ! toc­­mai la ora balului... Ce să fac ?.. A ! ce ideie.. Da, o absență de un ceas nu se va observa... Va fi atîta lume... Se plimba prin odaie ca o fiară prin coli­­via-i de fier. In sfirşit se opri. O dificultate i se ivia in mijlocul conbinațiilor. — Stepanov n’avea să vină singur. Cel pu­ţin doi oameni aveau sa-1 însoţiască, şi aveau sâ fie de sigur armaţi, pentru a-i apăra co­moara... A ! nu’i nimic ! Am sâ trimit înainte pe Sergiu sa-i îmbete oamenii la stația din urmă, la Sensk... se pricepe Sergiu la de astea... Cît pentru Ivan, cu el mă însărcinez eu! In ceasul în care serbarea iscălirii contrac­tului avea sa înceapă, un convoiu compus din două twice, conduse fie­care de cite un vi­­zitiu calmuc, însoţiţi de patru cazaci, se opria la Şensk. Un călător cobori din una din­­aceste tră­suri şi intră singur într’o sală de jos, după ce vizitiii duseră mai întîu cutiile de fier ce nu-i parasiau nici un moment. Intr’o altă sală Sergiu aştepta pe vizitii şi pe oamenii de escorta. Intră in vorbă cu din­­şii şi începu sâ-i cinstească... Paharele de vutcă se deşertau şi se umpleau cu iuţeală... In atmosfera încălzită a salei, după frigul teribil al stepelor, efectul vutcei nu întîrzie a se manifesta... Profitînd de beţia oamenilor, Sergiu eşi în sala vecină unde-şi lăsaseră armele şi luă toa­te cartuşele. Apoi, la plecare, le mai opri cite un pahar mare de votcă amestecată cu opiu, asigurindu-i că această băutură e un remediu suveran ,în contra frigului. Apoi se aruncă pe cal şi pleacă în galop, disparînd în întunericul nopţii. I­ Ivan, abia plecară, observă că oamenii lui adormiau şi cu nici o ameninţare nu putea sâ-l ţină deştepţi. Trebui să ia el frinele. De­odată, două lovituri de revolver răsu­nară răsturnînd la pâmînt cite un cal de la fie­care troica. Stepanov sări jos, cu o armă în mină , dar imediat căzu în zăpada, lovit de un glonț. Apoi, un adevârat măcel începu, cazacii a­­dormiți fură Împușcați fâră împotrivire, unul după altul. Intr’acestea, Stepanov se ridică încet, și la o palidă rază de lună recunoscu pe unul din ucigași. — Vlasili Boris! Tu! murmură el cu ui­mire, căutindu-și arma. Căzu însâ ca o masa inertă la pămint. Un al doilea glonț îl nimerise.­­ — Da, Vlasili Boris !—esclamă mizerabilul, desfăcind lăzile și ducind toate valorile în sania lui.—Da, eu sunt! —A ! Ivan Stepanov ! te-ai dus să faci avere! Iţi mulţumesc. Află că iau de nevastă pe iubita ta şi mă voi­ răsfăţa cu banii tăi. Tu fii fericit pe lumea cealaltă. Şi, plin de ură, se apropie de Ivan, mai descărca odată revolverul intr ’insul şi sări a­­poi în sania care luă ca fulgerul drumul spre Saratov.* * * Serbarea dată de guvernator era în cea mai mare animație. Ana se lăsa u­rîtă în dans de Vlasili, cînd de­odată simţi pe acesta tresărind și începînd să tremure convulsiv... Ridicînd ochii asupra lui Boris, îl văzu gal­ben, cu privirea nebună... își îndreptă și ea ochii spre partea unde privia dînsul... Scoase un strigăt, care se pierdu într’un zgomot oribil. Stepanov, rănit, plin de singe, Stepanov mu­rind, susținut de doi oameni, apărea în ora cea din urmă pe care tînâra fată și-o mai acor­dase înainte de a muri... Ivan, Ivan ast­fel !... Ea râmase ca trăsnită... Nu, de sigur, nu era de­cit un vis îngrozitor... Dar în momentul următor se repezi spre iubitul ei, pe cînd Boris, amețit, cadea la pă­mint. Sgomotul orchestrei se pierdu într’un tumult indescriptibil, într’o spaimă generală. Ivan ! Ivan ! tu ești! ce s'a întimplat ? ge­mea nebună de bucurie și de groază sărmana Ana, stringindu-1 cu frenezie. — Te cununi! șopti Stepanov. Și eu mor cînd credeam să ajung... bogat... Ana ! Ana ! — Cine te-a rănit ? — Cel pe care o să-l iei, acest infam. Și degetu-i tremurind arătă spre Vlasili. — Asta! repetă fata. Un strigăt de groază eși din toate piep­turile. — Da, Vlasili Boris !... Iatâ-1... Tace, tă­cerea lui e o mărturisire... Pe ăsta mi 1—ai preferat / Un asasin !... Asasin ! Și cu vocea stinsă, povesti drama întreagă. — Și totuși 1—ai primit de bărbat, sfirși a­­dresîndu-se Anei. — îmi jurasem să mor peste o oră! răs­punse ea strîngîndu-1 din nou. Guvernatorul ordonă arestarea lui Vlasili Boris. Nu putea să mai tăgăduiască; crima lui și a complicelui sau fură pedepsite cu moartea. Dar generalul Fedor voi ca din celula în care Boris aștepta ora expiării, condamnatul să poată asculta chiotele de veselie şi sa poată vedea trăsura care ducea la biserică pe acea care avea să vindece cu totul ranele crude pe care el le făcuse, sâ repare actele lui infame prin iubirea unei vieţi întregi fericite. Sfîrşit. -------------------------------------------------------­ Scandalul din Camera italiana ROMA, 8 Iunie.— Camera. Preşedintele a declarat că e convins că toţi deputaţii cari au jucat un rol în incidentul de erl regretă adine cele întîmplate. D. Cibrario şi alţii au depus o moţi­une care tindea să facă regulamentul Ca­merei mai aspru şi să se introducă sus­pendarea de la o zi pină la 10 zile a de­putaţilor perturbatori. Moţiunea s’a trimes comisiunea regula­mentului. ------------------—--------------—---------­ A noul minister austriac VIENA, 8 iunie. — Camera deputaţilor. Contele de Kielmansegg a prezentat pe membrii cabinetului. A declarat că mi­siunea ministerului este de a gira aface­rile pînă la constituirea unui cabinet de­finitiv.

Next